Pe piaţa publicistică a ţării, revistele ocupă un loc aparte. Multitudinea de domenii pe care le slujesc le oferă, în general, posibilitatea de a se adresa unei anumite categorii de consumatori. Scopul acestora fiind, fără îndoială, publicitatea. O categorie aparte din noianul acestor publicaţii o reprezintă revistele de cultură, al căror conţinut elitist se adresează celor care produc şi consumă cultură. În această categorie pot fi incluse şi revistele şcolare ale căror caracteristici le individualizează. În primul rând, creatorii şi autorii acestora nu sunt profesionişti, amatorismul lor însemnând sinceritate, creativitate în idei, concepţii, opinii şi metode. Ce este o revistă şcolară? Este un element de identitate şi de maturitate a şcolii, o oglindă „veneţiană“ a calităţii şi conţinutului actului educaţional, la un moment dat. O carte, în general, şi o revistă şcolară, în special, reprezintă un prieten de nădejde care nu va trăda niciodată. În ea se găseşte nostalgia vremurilor trecute, ea îţi va trezi gânduri şi amintiri plăcute despre lucruri şi persoane sau personaje momentan uitate, ea îţi va aminti concepţiile, prejudecăţile şi tabuurile epocii respective. Revista şcolară este o fotografie fidelă a tuturor activităţilor ce se desfăşoară în şcoală, a preocupărilor învăţăceilor şi magiştrilor, a atitudinii comunităţii faţă de educaţie, a colaborării între şcoală, familie şi autoritatea locală, a parteneriatelor cu diverse instituţii şi organizaţii. Colegiul Tehnic „Alexandru Roman“, din Aleşd, judeţul Bihor, a răspuns unei provocări atât pentru iniţiatorii proiectului, cât şi pentru potenţialii cititori. Revista „Sfera“, un nume cu conotaţii variate, dar cuprinzătoare, ilustrează întrutotul ideile şi conţinutul revistei. „Sfera“ îşi reia activitatea după mai bine de opt ani. „A existat prin entuziasmul unor profesori şi elevi care nu au urmărit beneficii, n-au căutat o efemeră popularitate, n-au vrut să intre în graţiile nimănui, ci au scris-o după voinţa şi putinţa lor. Şi nu e uşor să devii formator prin cuvântul scris, atâta vreme cât poţi obţine informaţia (oare cea corectă şi exactă?) pe alte canale sau, pur şi simplu, ai reţinerii în faţa cuvântului scris.. „Sfera“ de astăzi nu-şi propune să vă orienteze pe un drum cu sens unic, ci să vă ofere opţiuni adresându-se tuturor celor care trăiesc în şi prin şcoală. Revista este deschisă informaţiilor corecte, opiniilor bine argumentate, abordărilor novatoare, criticilor constructive“, afirmă prof. Viorel Ilea – în „Un nou Început“. Numărul 1/2017 al revistei este structurat în 10 domenii de cuprindere a activităţii şcolare, de mare interes. După editorialul „Un nou Început“ adresat cititorilor de coordonatorul revistei, prof. Ilea Viorel, directorul Colegiului, sub titlul „Apariţia Gazetei Viaţa Nouă“, prof. Olivia Anca Iaz prezintă un „crâmpei“ din istoria jurnalismului bihorean. Un capitol important, sub genericul „Pagini de didactică“, semnat de prof. Diana Iaroş, aduce în prim-plan alternativa Step by Step în învăţământul românesc şi beneficiile sale în promovarea metodelor de predare–învăţare–evaluare, centrate pe elev. Prof. Ioan Robert Szabo Osvath abordează tema „Munca în grup în predarea informaţicii“, în care profesorul realizează un transfer temporar al autorităţii, către grupul de elevi care vor rezolva singuri tematica propusă, contribuind astfel la dezvoltarea gândirii autonome şi creative. Rolul experimentului ca metodă activ participativă, la orale de biologie, a fost prezentată şi argumentată de prof. Eva Gabriela Szabo Osvath. Metoda lucrărilor de laborator şi a lucrărilor practice asigură legătura strânsă dintre teorie şi practică, dezvoltă la elevi capacitatea de explorare, formularea de ipoteze, demonstrare, observare şi studii de caz prin cercetare. „În drumul spre cunoaştere, sau lecţia de pictură“, prof. Ana Patricia Marcu a realizat o trecere de la lumea concretă, pământeană, la cea celestă, plină de mister. Sub titlul „Idei orientative în redactarea unei lucrări ştiinţifice“, prof. Olivia Anca Iaz trasează repere privind tehnoredactarea unei lucrări ştiinţifice şi anumite aspecte tehnice specifice textului ştiinţific scris. Prin „Metode şi strategii ale învăţării“, prof. Dorina Venter răspunde la întrebările: „Ce se învaţă?, Cum se învaţă?, Când se învaţă?, Cine învaţă? Învăţământul preşcolar este reprezentat printr-un interesant material propus de educatoarea Romina Dat, cu referire la: „Cunoaşterea temperamentului şi modul de manifestare la copiii de vârstă şcolară mică“. Capitolul „Pagini de didactică“ se încheie printr-un vast material intitulat „Metode valorificate în abordarea textului epic în liceu, la limba şi literatura română“, semnat de prof. Monica Simona Cuciula. Sunt prezentate metode interactive de grup în dezvoltarea inteligenţei multiple, capacitate specifică inteligenţei lingvistice, inteligenţei interpersonale, intrapersonale, morale, stimulează dezvoltarea capacităţii cognitive, complexe etc. Capitolul „Educaţia Altfel“ cuprinde principalele realizări ale colectivului de elevi şi cadre didactice în cadrul educaţiei non formale, de-a lungul întregului an şcolar,sub semnătura prof. Şarlota Baican. Se desprinde Proiectul European „Dialoguri structurate“ în cadrul Programului Erasmus + Acţiunea Cheie 3, Portugalia 2017. Scopul programului: Îmbunătăţirea dialogului dintre tineri şi politicieni, de încurajare a participării tinerilor la viaţa socială, de a crea o legătură între tineri, politică instituţii şi societate. Programul este prezentat de prof. Bocşa Luminiţa. O interesantă excursie tematică au realizat-o elevi din clasele a XI-a şi a XII-a împreună cu prof. Anamaria Sabău, la Timişoara, unde au participat la „Târgul internaţional al Universităţii RIUF“. Elevii au intrat în contact cu universităţi internaţionale şi din România, aflând cele mai bune oferte educaţionale. În acest capitol mai sunt cuprinse rubricile: „Cum să fi învingător prin artă“, prof. ec. Gabriela Lelea; „Consiliul elevilor, voluntariat şi nu numai“, prof. Gabriela Pop. Cu titlul „Există literatură şi dincolo de programă“, prof. Ana Mihaela Cadleţ prezintă cele mai semnificative activităţi organizate într-un
cadru nonformal, de la catedra de limba şi literatura română. Activităţi sportive şi rezultatele obţinute la diverse competiţii sunt prezentate de prof. Judea Marius şi Sebastian Moisin, care precizează activităţile organizate atât în cadrul orelor de educaţie fizică, cât mai ales în cadrul sportului şcolar facultativ. Paginile
29 – 34 sunt dedicate elevilor creatori de literatură; poezie şi proză. Merită amintiţi: Klaudia Morong, cls. a XII-a D, Salomeea Vandici, cls. a IX-a C, Răzvan Pop, cls. a V-a, Iulia Daiana Domocoş, cls. a X-a B, Larisa Cabău, cls. a IX-a C, Patricia Dreve, cls. a XI-a C, Raluca Băraş, cls. a XI-a C, Adrian Bogdan cls. a X-a A. Capitolul „Şcoala Părinţilor“ cuprinde trei materiale semnate de părinţii: Sorina Popa, „Un drum croit de mamă şi finisat de şcolă“; Paula Cioban, „Cum putem ameliora conflictele dintre părinţi şi adolescenţi“; „O zi la Step by Step“, semnată de prof. Carmen Dios. Un alt exemplu de creativitate şi implicare ni-l oferă elevii: Ada Stâncoi, cls. a X-a C, Ana Pişek, cls. a XI-a B, Larisa Cabău, cls. a IX-a C, Diana Racolţea, cls. XI-a C, în cadrul rubricii „Eco – Sfera“, în care relatează derularea programului Eco – şcoală, coordonat de profesoara Eva Gabriela Szabo Osvath. Nu sunt omişi nici performerii olimpiadelor şi concursurilor şcolare, evidenţiaţi în rubrica: „Roadele semestrului I“, structurată de prof. Dorina Venter. Ultimele pagini ale revistei cuprind rubricile: „Portofoliul transdisciplinar“, „Puţin Umor“, „Mesaj pentru mamă“, „Corespondenţă“, dedicat lunii martie, primăverii şi mamei, rubrici semnate de: prof. Cadleţ Ana Mihaela, prof. Dios Carmen, prof. Lelea Gabriela, prof. Irimescu Livia. Drum bun şi îndelungat spre ştiinţa şi folosul cititorilor.
Nicu Răcuciu