De rezultatele cercetării științifice e nevoie mai mult ca oricând în vremurile prin care trecem. Pe deasupra, este nevoie de încredere în știință, ceea ce presupune educație pentru așa ceva, făcută în școală. La rândul ei, ca să se afirme, „să producă“, cercetarea are nevoie de susținere prin cadru legal adecvat și prin mijloace financiare. Programe, proiecte, investiții nu pot fi concretizate fără susținerea cercetării și inovării.

Oportunități de generare a inovării și progresului științific

Realitatea evidențiată prioritar de Proiectul România Educată, aceea că „universitățile au acces la programele europene din zona cercetării, care facilitează și creșterea nivelului de cooperare cu cercetători din alte state“, este considerată una dintre oportunitățile „fără precedent în dezvoltarea sistemului educațional“ la care România are acces: „Programele Uniunii Europene permit finanțarea de cursuri de formare, investiții în infrastructură, achiziția de echipamente și derularea de programe de intervenții destinate creșterii accesului. Pe plan universitar, există programe de mobilitate, dar și forme avansate de co­operare, precum consorțiile de tip Universități Europene“.

Proiectul România Educată schițează între „dezideratele care guvernează sistemul de educație“ în orizontul 2030 imaginea în care „colaborările internaționale, accesarea fondurilor europene și organizarea în clustere care cuprind universități, institute de cercetare și companii private sunt utilizate ca oportunități de generare a inovării și a progresului științific“.

Formarea prin studii superioare de nivel înalt este previzionată în Proiectul România Educată ca bazată în mod hotărâtor pe activități de cercetare: „Ciclurile de masterat și de doctorat păstrează un caracter orientat spre cercetarea științi­fică – cu excepția masteratelor profesionale și pedagogice – și sunt armonizate cu recomandările europene. Condițiile de admitere și organizarea internă sunt decise de către universități, cu respectarea legislației și a cadrului general de asigurare a calității. Evaluarea se face preponderent în baza unor proiecte de cercetare, iar în cazul doctoratului, acestea iau forma unei teze de doctorat. În cadrul masteratelor profesionale, un proiect în sectorul de activitate poate lua locul celor de cercetare. Lucrările majore (licență, disertație, doctorat) sunt trecute în mod obligatoriu prin programe software antiplagiat și listate în baze de date publice, cu respectarea legislației în vigoare“.

O proiecție asupra învățământului superior (terțiar) în România Educată a următorilor câțiva ani include activitatea de cercetare undeva în firescul derulării activităților și al atingerii obiectivelor: „Până în 2030, învățământul terțiar românesc ar trebui să fie unul echitabil și de calitate pentru toți studenții, pe care îi susține să se dezvolte ca cetățeni activi, capabili să își valorifice la maximum potențialul personal“. Calitățile sistemului românesc de învățământ superior (terțiar) „vor avea rezultate vizibile în cercetare, dezvoltare și inovare, în rezolvarea problemelor sociale cu care România se confruntă și în creșterea economică a țării. De asemenea, sistemul de în­vățământ românesc include o serie de poli de excelență, susținuți pentru a crește legătura cu cercetarea fundamentală și aplicativă, dar și pentru a putea fi competitivi la nivel internațional“.

Consorții între universități, institute naționale de cercetare și institute ale Academiei Române

O serie de obiective și măsuri ale Proiectului România Educată vizează angrenarea universităților în forme de organizare favorabile cercetării de nivel înalt și transferului rezultatelor acesteia. Astfel, va fi susținută „motivarea universităților să dezvolte programe de studii de tip joint-degrees sau interdisciplinare – ex. artificial intelligence, behavioral economics, cognitive sciences, corelate cu piața muncii“. În măsură considerabilă va fi realizată „susținerea formării polilor de excelență – consorții universitare care să includă mai multe universități, institute de cercetare (INCD-uri) și institute de cercetare ale Academiei Române“.

Deoarece studiile doctorale este normal să însemne muncă de cercetare prin sensul lor de a exista (ce altceva să însemne doctoratul, decât cercetare?!), sunt de cunoscut integral măsurile preconizate pentru îmbunătățirea studiilor doctorale din România:

• „Intensificarea sprijinului oferit de către universități studenților-doctoranzi, pentru încurajarea originalității acestora;
• Definirea mai clară, de la nivel național, a modului de acordare a calificativelor acordate la absolvirea studiilor doctorale;
• Includerea unui stagiu internațional obligatoriu (de scurtă/lungă durată), în timpul studiilor doctorale;
• Dezvoltarea unui mecanism de monitorizare a inserției absolvenților pe piața muncii;
• Creșterea autonomiei studentului-doctorand în a-și administra fondurile aferente grantului doctoral, în special cele destinate participării la conferințe, practică etc.“

Prioritate pentru educația STEAM

În pas cu vremea (chiar cu un pas înaintea ei, considerând reperul 2030), Proiectul România Educată descrie cadrul pentru susținerea educației STEAM, bazate pe conceptul STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică), plus Arte (design, inovație, gândire creativă, activități aplicate). Motivul insistenței detaliate este că „la nivel mondial, studiile arată că rolurile pe care angajații vor trebui să le îndeplinească (competențe tehnice, dar și sociale sau analitice) presupun un mai mare focus pe zona de STEAM, cerând tinerilor competențe pentru soluționarea de probleme, creativitate, gândire critică, flexibilitate cognitivă și managementul echipelor etc.“. Un soi de cercetare în formă cu totul și cu totul ludică se poate zice că e prevăzut de la nivel preșcolar: „Introducerea unui procent semnificativ de activități legate de STEAM în programele de învățământ preșcolar. Încă de timpuriu, trebuie dezvoltată educația prin explorare, prin investigație și curiozitatea copiilor“. La nivel mai înalt pe scara școlarității, este preconizată „adaptarea programelor disciplinelor din domeniul Tehnologii, pentru a include, în mod interdisciplinar, activități practice de interes cu impact asupra dezvoltării gândirii 3D și a viziunii spațiale ale elevilor; activități concrete ce ilustrează noțiunile abstracte/teoretice integrate din zona STEAM etc.“. O măsură de remarcat în condițiile unei stringențe a educației culturale este „promovarea activităților care îmbină știința și artele, gândirea logică și creativitatea, spre exemplu: studiul unor tablouri prin prisma conceptului de perspectivă, a obiectelor de artă care transpun problematica corpului uman etc.“. Atragerea profesorilor către STEAM urmează să se concretizeze inclusiv printr-o măsură administrativă din categoria celor dorite, aduse în discuție și altădată și de fiecare dată pierdută pe drum, adică pe orice drum spre legiferare: „Activitățile derulate pentru crearea și funcționarea cluburilor/cercurilor STEAM, care încurajează cercetarea-inovarea, vor fi incluse în norma didactică“.

Articolul integral poate fi citit în revista Tribuna Învățământului nr. 23 / noiembrie 2021