Educație tehnologică și aplicații practice este o disciplină de cultură generală în planul-cadru pentru gimnaziu, fără a urmări să realizeze o profesionalizare timpurie sau o instruire practică. Este o disciplină abordată integrat, de multe ori din perspectivă STE(A)M, având un ca–racter practic, interdisciplinar, care pune accent pe dezvoltarea laturii aplicative a învățării. Competențele dobândite asigură continuitatea formării și consolidării abilităților practice obținute în ciclul primar și facilitează tranziția către învățământul liceal/profesional, dar și o formare pentru viața reală. La orele de ETAP aplicăm noțiuni studiate și de la alte discipline, relevând importanța educației pentru viața reală. În acest sens, Educația tehnologică și aplicații practice este singura disciplină ce vizează formarea competențelor de bază în domeniul tehnologic, în vederea conturării competențelor cheie ale absolventului de gimnaziu.

Lumea actuală se află în continuă schimbare, pe toate planurile, de aceea o competență indispensabilă a lumii în care trăim este aceea de a cunoaște, a înțelege, a evalua și a utiliza tehnologia. Toate domeniile au ajuns să fie depen-dente de tehnologie, într-o măsură mai mare sau mai mică. Existența cotidiană este marcată de un interes major al tinerilor față de provocările și produsele noilor tehnologii, interes care nu poate fi ignorat de școală ci, dimpotrivă, poate fi folosit în atingerea scopurilor și a obiectivelor educației.

Fig. 1 – Resurse educaționale digitale, canalul de YouTube al disciplinei ETAP

Mulți dintre noi ne amintim lecțiile clasice desfășurate în băncile din rigle și șipci de lemn, care scârțâiau la fiecare mișcare, batoanele de cretă albă care lă–sau un nor de praf în fața tablelor zgâriate și denivelate, prea rar înegrite cu vopsea. Nici penarele din lemn și stilourile cu pompiță din care adesea se scurgea cerneala albastră nu mai sunt la modă pe pupitrele mo-derne din sălile de clasă. Mo–bilierul modular a luat locul băncilor învechite, iar rechizitele sunt performante și atractive pentru elevi. Pe multe bănci elevii își așază strategic telefoanele mobile pentru a mai putea butona din când în când.

Elevii de azi sunt atrași de tehnologia digitală, de internet, de rețelele de socializare și de facilitățile noilor aplicații de comunicare. Perioada de pandemie a obligat actorii din educație să treacă cu bine peste provocările școlii online. Și dacă tot am depășit această perioadă, unii mai greu, alții mai ușor, acum ni se pare firesc ca lecțiile să se desfășoare alt-fel decât cele clasice, să folosim resurse educaționale digitale, să exploatăm tehnologia modernă pentru a facilita învățarea, formarea competențelor specifice și, nu în ultimul rând, creșterea atractivității actului didactic.

Utilizarea resurselor digitale la orele de Educație tehnologică și aplicații practice nu exclude folosirea uneltelor specifice desfășurării orelor de aplicații practice la toate clasele. Nicio aplicație pe telefon, laptop sau tabletă nu are menirea de a dezvolta dexteritățile elevilor de a lucra efectiv, de a ține în mână și a folosi diferite unelte. Am constatat de-a lungul anilor că elevilor le este din ce în ce mai greu să folosească chiar și o foarfecă pentru a de–cupa după un contur și să obțină o tăietură fără cusur. În schimb, sunt tot mai abili în folosirea noilor tehnologii. Resursele educaționale digitale deschise (RED), prin aplicațiile propuse, îmbină învățarea digitală cu practica aplicativă.

În cadrul proiectului „Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți (CRED)“, pentru disciplina Educație tehnologică și aplicații practice, am elaborat peste o sută de resurse educaționale deschise, pentru toate clasele, venind în sprijinul procesului de digitalizare al educa-ției. Utilizarea RED-urilor oferă cadrelor didactice posibilitatea de a proiecta și a desfășura la clasă activități motivante, ancorate în realitate, chiar dacă la prima vedere pare a fi doar realitate virtuală. În același timp, RED-urile contribuie și la schimbarea atitudinilor, a strategiilor di-dactice care implică activ elevii în folosirea noilor tehnologii și în acord cu noile nevoi ale formabililor. Utilizarea resurselor digitale conduce la o creștere a calității procesului educativ, face învățarea mai eficientă, facilitează învățarea individualizată și promovează învățarea prin cooperare. Prin resursele deschise pot fi aduse în fața elevilor filme, simulări, animații care fac învățarea mai ușoară și conduc la obținerea unor rezultate școlare mai bune.

Fig. 2 – Cod QR inserat în film

Pentru disciplina Educație tehnolo-gică și aplicații practice resursele educaționale deschise sunt realizate într-o varietate de forme, adaptate activităților de învățare pe care le susțin, prezintă conținuturi într-un mod atractiv și stimulează, prin interactivitate, interesul pentru lecție. Față de un material didactic convențional, un material digital este o resursă complexă care poate include și îmbina simulări, imagini și filme didactice, animație, clipuri audio, text etc.

Resursele educaționale deschise pentru disciplina Educația tehnologică și aplicații practice se regăsesc pe canalul de YouTube menționat în figura 1. Cele douăzecișinouă de filme didactice susțin activități de învățare specifice ce vizează formarea unor competențe. Integrarea filmelor în activitatea didactică se realizează prin folosirea videoproiectorului/tablei interactive etc. Derularea filmului se poate opri oricând este nevoie de ex–plicații suplimentare, de reactualizarea/fixarea unor noțiuni. Unele filme prezintă elemente de interactivitate prin intermediul codurilor QR inserate. Elevii vor instala o aplicație pentru citirea codurilor QR cu ajutorul căreia vor scana codul QR care face legătura spre un alt film, spre un chestionar sau o sarcină de lucru necesară procesului educațional.

Toate RED-urile sunt grupate pe clase, pe platforma RED – CRED.

Organizarea în platformă permite fo-losirea filtrelor pentru selectarea disciplinei, a clasei, pentru a facilita găsirea unui RED în acord cu tema și competența vizată.

Resursele pot fi accesate prin link-urile postate. Unele se regăsesc sub forma unor prezentări interactive realizate cu platforma Genially. Pe fiecare pagină, elementele de interactivitate sunt vizibile, elevul urmând să dea un clic, să aleagă un răspuns sau să rezolve o problemă. Unele pagini sunt însoțite de explicații audio pentru a facilita înțelegerea.

Alte resurse se găsesc în biblioteca Livresq. Aceste resurse sunt cu un grad ridicat de interactivitate, prezentând, la nivel integrat, diferite elemente: text, video, audio, tab-uri, resurse de tip acordeon, chestionare, galerii de imagini etc.

Prezentările Sway sunt dinamice și pot fi interactive prin inserarea unor -link-uri sau coduri QR. Acestea integrează o varietate de elemente multimedia, având animații predefinte.

Evaluarea cu ajutorul instrumentelor digitale este o reală provocare începând cu elaborarea itemilor, continuând cu po–sibilitatea de distribuire a formularului și cu colectarea rezultatelor. Adesea, chestionarele sunt construite cu ajutorul Formularelor Google (Google Forms) dar la fel de bine se poate realiza evaluarea printr-un joc didactic sau folosind facilitățile altor platforme. Pentru studiul individual, elevii pot primi link-urile prin in-termediul WhatsApp sau al altei modalități de comunicare agreate. Astfel, ei pot parcurge conținutul în ritm propriu sau sub îndrumarea profesorului.

Resursele digitale deschise (RED) pot fi accesate gratuit, fără a fi necesară crearea unui cont de utilizator, pot fi editate și adaptate nevoilor proprii, cu respectarea drepturilor de autor și a principiilor de utilizare a resurselor digitale, în deplină siguranță. Utilizarea RED-urilor nu exclude desfășurarea activităților de învățare aplicative. Indiferent de forma sub care se prezintă RED-urile, profesorul este cel care decide când și cum pot fi integrate în lecție, ținând cont de particularitățile clasei și de contextul local, acestea fiind doar instrumente de sprijin și nu înlocuitori ai actului didactic.

prof. Marinela Mocanu – Școala Gimnazială „Aurelian Stanciu“ Salcea, Suceava

Articol publicat în nr. 41-42-43 al revistei Tribuna Învățământului