Foto: Guvernul României

Guvernul a adoptat Hotărârea privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar.
Reorganizarea Agenției Române pentru Asigurarea Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP), pornește „de la principiile profesionalismului, democrației participative și al transparenței mecanismelor de asigurare a calității prin evaluări colegiale. Obiectivul îl reprezintă îmbunătățirea performanței sistemului național de educație, asigurând premisele implementării reformei în educație. Modul de reorganizare al agenției ține seama atât de practicile internaționale din state cu sisteme performante de educație, precum Marea Britanie, Olanda, Franța sau Finlanda, cât și de concluziile și obiectivele asumate prin Proiectul România Educată”.

Prezentând noua organizare, ministrul educației, Sorin-Mihai Cîmpeanu, subliniază: „Este un moment important pentru învățământul românesc, la 16 ani de la înființarea Agenției Române pentru Asigurarea Calității în Învățământul Preuniversitar. Urmare a unor motive pe care o să le prezint sintetic, Guvernul a adoptat astăzi hotărârea de guvern de reorganizare a acestei instituții esențiale pentru învățământul românesc. În cei 16 ani de existență, ARACIP ar fi trebuit să realizeze evaluarea și acreditarea școlilor românești, ar fi trebuit să realizeze evaluări periodice, la intervale definite de către Ordonanța de urgență 75 din anul 2005. S-a reușit evaluarea a mai puțin de un sfert din școlile românești; vorbesc aici de 7.000 de școli cu personalitate juridică, de 6.100 de unități de învățământ de stat și peste 900 de unități de învățământ private. Mai puțin de un sfert au făcut obiectul unor evaluări periodice. Starea actuală a învățământului preuniversitar românesc este, din păcate, deficitară din punct de vedere al calității rezultatelor și este, în bună parte, o consecință a incapacității ARACIP de a atinge aceste obiective stabilite prin lege.”

Ministerul Educației semnalează că evaluarea periodică a unităților de învățământ trebuie să se bazeze pe principiile evaluării colegiale, care a lipsit din evaluările de până acum, atâtea câte s-au făcut.

Elemente de noutate în evaluarea unităților de învățământ

Ministerul Educației enumeră noutățile produse în evaluare odată cu reorganizarea ARACIP:

„1. Procesul de evaluare externă va fi separat la nivel operațional de cel de decizie, în scopul profesionalizării capitalului uman și al creării unui mecanism eficient și echilibrat între diversele componente ale procesului de evaluare.

2. Pentru prima oară de la înființarea ARACIP, în anul 2005, vor fi reprezentați în Consiliul ARACIP, cu statut de observator, elevii, părinții și sindicatele din sistemul național de învățământ preuniversitar.
3. Pentru consolidarea expertizei, vor putea fi constituite comisii consultative, formate din cadre didactice sau cercetători, români sau străini, cu expertiză în domeniul educației.
4. Registrul evaluatorilor externi care realizează activitățile de evaluare va fi temeinic revizuit și completat în scopul consolidării profesionalismului, dar și al caracterului colegial al evaluărilor.
5. Consiliul ARACIP, organul colectiv de conducere al agenției, se reorganizează și va funcționa cu 15 membri care reprezintă actorii relevanți implicați în procesul educațional din România. Toți cei 15 membri cu drept de vot ai consiliului ARACIP trebuie să aibă experiență didactică sau să aibă responsabilități în organizarea activității de învățământ. Reprezentanții Ministerului Educației vor avea competențe specifice precum învățământul în limbile minorităților sau recunoașterea și echivalarea diplomelor și actelor de studii, expertiză necesară pentru conectarea cu alte sisteme de învățământ.
6. Implicarea sectorului privat în structura ARACIP, având în vedere că peisajul furnizorilor de educație din România s-a schimbat semnificativ în ultimii 16 ani: dacă la momentul adoptării legislației ARACIP, în 2005, învățământul era aproape exclusiv de stat, astăzi sectorul privat este unul mult mai mare și reprezintă o componentă importantă a sistemului de învățământ prin oferirea de servicii și modele alternative care pot contribui la asigurarea calității la nivel de sistem.
7. Președintele Consiliului ARACIP va fi ales, pentru prima oară, în mod democratic dintre reprezentanții actorilor implicați în educație, cu două treimi din voturile membrilor Consiliului, și va putea avea un număr de maximum două mandate.
8. Capacitatea instituțională va fi îmbunătățită semnificativ, atât în ceea ce privește calitatea activităților de evaluare, cât și în ceea ce privește comunicarea cu beneficiarii, prin creșterea numărului de posturi de experți în domeniul asigurării calității, dar și al celor de suport juridic și administrativ. Creșterea capacității administrative a ARACIP, prin suplimentarea numărului de posturi, de la 40 la 75, va contribui la eficientizarea activității în interesul beneficiarilor finali ai educației din cele 7.000 de unități de învățământ cu personalitate juridică, de stat sau private, în contextul existenței unor întârzieri foarte mari (chiar și 2 ani) în soluționarea unor dosare deja depuse, la care se adaugă acțiuni majore care nu au fost nici măcar inițiate de mulți ani.
9. Structura organizatorică va cuprinde o Direcție Generală pentru Asigurarea Calității, care va îngloba departamente specifice: department de acreditare, department de evaluare externă a calității și department de relații internaționale, de verificare și avizare a școlilor internaționale. Activitatea va fi susținută de o direcție administrativă și un department juridic. Precizăm că în acest moment activitatea agenției este blocată, neexistând niciun consilier juridic, nicio persoană cu atribuții în resurse umane etc.”

Ministrul Sorin-Mihai Cîmpeanu conchide: „Agenția Română pentru Asigurarea Calității în învățământul superior trebuie să devină unul dintre pilonii principali ai României educate, iar Ministerul Educației, Guvernul României, au formalizat astăzi startul adaptării acestei instituții la noile nevoi ale societății, propunând un mecanism administrativ democratic, performant, eficient și transparent, specific secolului XXI, specific așteptărilor societății.”