Remus Pricopie: „Redeschiderea școlilor și universităților pe 16 mai, un scenariu nerealist”

FLORIN ANTONESCU

Prof. univ. dr. Remus Pricopie, rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), fost ministru al educației, apreciază reluarea cursurilor în unități și instituții de învățământ la 16 mai ca nerealistă, avansează argumente în acest sens și oferă posibile soluții pentru rezolvarea aspectelor privind încheierea situației școlare, susținerea examenelor naționale, admiterea în învățământul superior:

„Este firesc să se analizeze diferite scenarii privind reluarea procesului didactic, în sistem clasic, în învățământul preuniversitar și universitar, DAR cred că Ministerul Educației și Cercetării ar trebui să dea notă de un optimism moderat. De asemenea, informațiile comunicate public ar trebui să fie corelate cu declarațiile celorlalți reprezentanți ai guvernului, care au competențe în domeniu, pentru a nu crea confuzie.

În acest moment, nu cred că poate cineva să susțină că știe când se vor redeschide cursurile, dar, din analiza datelor publice pe care le avem în România și comparând aceste date cu situația din alte țări, cred că redeschiderea școlilor și universităților pe 16 mai este un scenariu nerealist. De asemenea, declarația ministrului educației potrivit căreia «examenele naționale vor avea loc» mi se pare un angajament riscant, mai ales că vorbim de peste 330.000 de elevi (clasele a VIII-a și a XII-a) care ar trebui să parcurgă, timp de mai multe zile, toate probele acestui examen în spații închise și nepregătite pentru măsuri de protecție împotriva COVID-19.

Recomandarea mea către Ministerul Educației și Cercetării este să elaboreze și un Plan B, care ar presupune, printre altele:

1. continuarea procesului didactic în sistem online până la finalul anului școlar 2019-2020;

2. identificarea unor soluții de sprijin pentru copiii care nu au acces la resurse digitale;

3. încheierea mediilor după o formulă adecvată – chiar și prin notă unică pentru fiecare disciplină (fără teze, fără număr minim de note, în funcție de disciplină, profil etc.);

4. organizarea examenelor naționale în sistem digitalizat și INDIVIDUALIZAT, așa cum se susțin testele de tip TOEFL, SAT, GRE etc. În cazul în care acest lucru nu poate fi realizat în timp util, să se recurgă la o formulă de echivalare a notelor pentru examenele naționale, procedură atipică, dar deja asumată și de alte țări;

5. organizarea admiterii în învățământul universitar să se desfășoare în baza procedurilor și a calendarelor stabilite prin mecanismele autonomiei universitare și să nu fie modificat cadrul legal într-un mod care s-ar putea dovedi nefuncțional, așa cum sunt unele măsuri din ultima ordonanță, adoptată de Guvern în această săptămână.

Dacă datele din 15 mai privind situația pandemiei COVID-19 vor arăta atât de bine încât elevii nu vor fi expuși unor riscuri pentru sănătatea lor și a famililor acestora, atunci Planul B va rămâne numai un exercițiu pe hârtie. Dar dacă lucrurile nu vor sta așa, avem nevoie de acest Plan B, care trebuie să fie simplu, clar, bine gândit, asumat din timp de toți factorii responsabili și comunicat public într-o manieră coordonată, la nivel guvernamental.

În absența acestui Plan B, avem confuzie (voci oficiale care spun lucruri diferite) și există riscul nu numai să greșim, dar chiar să plătim scump aceste greșeli.

Prin urmare, sfatul meu către cei care conduc astăzi Ministerul Educației și Cercetării este, în primul rând, să se gândească la siguranța elevilor, studenților, profesorilor și a tuturor celor implicați în procesul de educație, iar acest lucru presupune să găsească rapid soluții de continuare a cursurilor și încheierea mediilor / susținerea examenelor.

Cât despre reluarea cursurilor, să se grăbească responsabil, adică moderat”.