Programele şcolare pot fi construite curricular prin valorificarea pedagogică a taxonomiei obiectivelor cognitive, valabile la majoritatea disciplinelor de învăţământ, distribuite pe trepte şi ani de învăţământ. La acest nivel este necesară:

1. a) fixarea pedagogică a obiectivelor cognitive generale, definite în termeni psihologici de competenţe generale, promovate ca repere axiologice stabile ale disciplinei de învăţământ, valabile pe trepte şi ani de învăţământ; b) specificarea pedagogică a obiectivelor cognitive generale, definite în termeni psihologici de competenţe generale, care vizează stabilirea obiectivelor specifice, realizabile anual şi semestrial, în termeni psihologici de competenţe specifice şi de conţinuturi de bază distribuite pe capitole, module de studiu, unităţi de instruire/învăţare.

Construcţia programelor şcolare curriculare este fundamentată la nivelul relaţiei pedagogice dintre obiectivele generale/competenţele generale – realizabile gradual, pe termen lung – şi obiectivele specifice derivate (prin acţiunea de specificare a obiectivelor generale), definite psihologic la nivel de competenţe specifice, realizabile gradual, pe termen mediu, în raport de natura conţinuturilor de bază ale disciplinei de învăţământ şi de stadiul instruirii/învăţării (iniţial, necesar dezvoltării; avansat).
În cele două stadii ale instruirii (iniţială, care asigură premisele dezvoltării; avansată, care asigură dezvoltarea optimă) sunt vizate obiective generale, definite în termeni de competenţe generale specificate în cadrul programei şcolare anuale la nivel de obiective specifice definite în termeni psihologici de competenţe specifice.

1. I) Stadiul instruirii iniţiale, care asigură premisele dezvoltării, angajează pedagogic:

1) Cunoaşterea, realizabilă prin memorare, recunoaştere, reproducere – este specificată în cadrul programei şcolare anuale la nivelul obiectivelor/competenţelor specifice care vizează achiziţia de cunoştinţe de bază: a) declarative (termeni, date factuale esenţiale; personalităţi/literare, istorice etc.; concepte, teorii şi paradigme; criterii de clasificare, legi, principii, reguli, formule) b) procedurale (deprinderi, metode, strategii de rezolvare de probleme şi de situaţii-problemă).
2) Comprehensiunea, realizabilă prin interiorizare cognitivă, este specificată în cadrul programelor şcolare anuale la nivelul obiectivelor/competenţelor specifice care vizează:  a) transpunerea; b) interpretarea; c) extrapolarea – cunoştinţelor de bază.
3) Aplicarea, realizabilă prin utilizarea cunoştinţelor de bază înţelese, interiorizate – este specificată în cadrul programelor şcolare anuale la nivelul obiectivelor/competenţelor specifice care vizează:  a) rezolvarea de probleme; b) rezolvarea de situaţii-problemă.

1. II) Stadiul instruirii avansate care susţine dezvoltarea optimă a personalităţii angajează pedagogic:

4) Analiza, realizabilă prin „separarea elementelor componente“ ale problemei şi ale situaţiei-problemă rezolvate, este specificată în cadrul programelor şcolare anuale la nivelul obiectivelor/competenţelor specifice care vizează căutarea:  a) elementelor; b) relaţiilor; c) principiilor de organizare.
5) Sinteza, realizabilă prin „îmbinarea părţilor“ esenţiale ale problemei şi ale situaţiei-problemă rezolvate, este specificată în cadrul programelor şcolare anuale la nivelul obiectivelor/competenţelor specifice care vizează:  a) producerea unei opere personale; b) elaborarea unui plan de acţiune strategică; c) derivarea unei soluţii strategice.
6) Evaluarea critică, realizabilă prin formularea judecăţilor valorice asupra produselor noi rezultate în urma sintezei problemelor şi ale situaţiilor-problemă rezolvate, este specificată în cadrul programelor şcolare anuale la nivelul obiectivelor/competenţelor specifice care vizează:  a) evaluarea critică internă (pe criterii interne de rigoare, coerenţă, consistenţă); b) evaluarea critică externă (pe criterii externe, confirmate social-istoric).
Prof. univ. dr. Sorin CRISTEA