Algoritmizarea, ca metodă didactică bazată predominant pe acţiunea de raţionalizare a instruirii, promovează o cale de învăţare standardizată, tipică unor discipline de învăţământ (matematică, ştiinţele naturii, gramatică etc.),  diferită de cea euristică, prin încercare şi eroare, proprie altor discipline de învăţământ  (ştiinţele socio-umane, educaţia estetică etc.) care angajează instruirea prin descoperire.
Funcţia specifică metodei instruirii prin algoritmizare este cea de realizare a învăţării prin decizii prescriptive  înlănţuite logic. Este determinată procedural la nivel de algoritm  propus de profesor pentru a fi preluat efectiv de clasa de elevi, pentru îndeplinirea obiectivelor concrete.
Scopul pedagogic general este cel de orientare valorică a acţiunii de învăţare/autoînvăţare raţionalizată prin algoritm, pe o linie precisă, valabilă pentru rezolvarea corectă, imediată, a unei anumite categorii de sarcini didactice pe parcursul activităţii (lecţiei).
Structura de bază, corespunzătoare funcţiei specifice, include  o schemă de acţiune bazată pe operaţii automatizate ca procedee didactice (exerciţiul algoritmic, demonstraţia, modelarea, lucrările practice, lucrările scrise) subordonate tipului de algoritm propus.
Din perspectivă istorică, „algoritmizarea“, lansată de L. N. Landa, utilizată în matematică, cibernetică,  informatică, este valorificată ulterior şi în alte ştiinţe (ale naturii, dar şi socio-umane), ca urmare a capacităţii sale de raţionalizare a efortului psihic necesar în realizarea unor activităţi specifice. 
Din perspectivă  pedagogică, algoritmizarea funcţionează ca metodă de raţionalizare a activităţii de instruire prin acţiuni mintale succesive care duc, pe calea cea mai scurtă, la îndeplinirea obiectivelor concrete (operaţionale).
 În realizarea acestei metode de raţionalizare a instruirii, sunt valorificate  două categorii de algoritmi didactici: a) de identificare, elaboraţi pe baza unei liste care include întrebări ierarhizate special pentru a permite rezolvarea unei probleme de un anumit tip; b) de rezolvare de probleme, care includ operaţii psihologice şi procedee şi reguli pedagogice de utilizare a cunoştinţelor dobândite, valorificând resurselor gândirii convergente şi divergente.
Elaborarea algoritmilor didactici solicită o activitate de cercetare pedagogică:  a) fundamentală, necesară pentru analiza activităţii de instruire la nivel global, având ca rezultat construirea a trei tipuri de algoritmi didactici, necesari în interdependenţa lor – algoritm de predare, algoritm de învăţare, algoritm de descriere a evaluării/autoevaluării formative, continue; b) operaţională, implicată în măsurarea rezultatelor prin control/autocontrol constatativ cu impact ameliorativ,  prin algoritm elaborat în formă adecvată (simbolică; grafică; algorigramă etc.).
Metoda algoritmizării este validată pedagogic în momentul în care este preluată efectiv de clasa de elevi la nivel de cale de învăţare/autoînvăţare eficientă. Reuşita sa depinde de calitatea algoritmului ca procedeu de raţionalizare a instruirii, construit prin articularea unor  variabilele care definesc: a) sarcina didactică reprezentată global, corespunzătoare temei; b) obiectivele concrete elaborate prin operaţionalizarea scopului general, care vizează îndeplinirea sarcinii didactice, gradualizată între standarde minime-medii-maxime; c) competenţele elevilor dobândite anterior, care susţin psihologic cunoştinţele de bază (teoretice, procedurale, condiţionale – vezi atitudinile faţă de cunoştinţele de bază) necesare pentru îndeplinirea obiectivelor concrete (operaţionale).
Calitatea algoritmilor didactici susţine utilizarea largă a algoritmizării ca şi cale de raţionalizare a instruirii la nivel de: a) procedeu didactic, care acoperă secvenţe ale activităţii (lecţiei), integrabil în structura mai multor metode didactice; b)  metodă didactică predominantă pe parcursul unei activităţi (lecţii etc.); c) strategie didactică angajată pe parcursul mai multor activităţi (lecţii etc.), pe un circuit didactic precis, care elimină eroarea, diferit de cel euristic, care permite descoperirea prin încercare şi eroare.
 Prof. univ. dr. Sorin CRISTEA