
Prof. univ. dr. Sorin Cristea
Deciziile de ordin normativ vizează respectarea integrală a principiilor de autoevaluare (în funcție de gradul de asigurare a corelației profesor – clasă de elevi și a progresului școlar), de valorificare a resurselor psihologice (ale atenției, motivației optime, gândirii – prioritară în raport cu memoria), de acțiune eficientă (la nivel de predare-învățare și de evaluare continuă).
Deciziile de ordin teleologic vizează operaționalizarea obiectivelor specifice exprimate în termeni psihologici (competențe) și sociali (conținuturi de bază – pe capitol, modul de studiu, unitate de instruire), concentrate la nivel de scop general, în vederea definirii obiectivelor concrete, realizabile prin conținuturi de bază (date factuale, principii, reguli, formule, concepte, teorii etc.).
Deciziile de ordin metodologic vizează selectarea metodelor de instruire necesare elevilor pentru îndeplinirea obiectivelor și a tehnicilor de evaluare (inițială, continuă, finală) pentru verificarea gradului de îndeplinire a scopului general și a obiectivelor operaționale, în vederea reglării-autoreglării permanente a lecției în ansamblul său.
Deciziile preliminare ale profesorului, concentrate într-un timp intensiv, au un caracter normativ și teleologic. Vizează:
- a) îndeplinirea unor sarcini curente, exprimate la nivel de moment organizatoric, situate între dimensiunea psihologică inițială (captarea atenției, necesară ulterior pe tot parcursul lecției) și dimensiunea administrativă a lecției (consemnarea absențelor, ordonarea elevilor etc.); b) comunicare pedagogică a scopului general al lecției și a obiectivelor operaționale deduse din scopul general, exprimate în termeni de sarcini concrete ale elevilor, realizabile pe tot parcursul lecției, evaluabile conform unor criterii de ordin calitativ și cantitativ, anunțate la începutul activității. Aceste două decizii preliminare trebuie realizate în timp intensiv (între 2-4 minute).
Deciziile de bază ale profesorului, cu caracter normativ și teleologic, sunt afirmate metodologic prin ordonarea acțiunilor de predare-învățare-evaluare în funcție de logica proiectării curriculare, care impune o anumită distribuire a lor în context didactic deschis, dar într-un timp pedagogic închis (46-48 de minute). Vom identifica astfel trei decizii de bază, care corespund: a) acțiunii de evaluare inițială, cu funcție diagnostică și predictivă; b) acțiunilor de predare-învățare-evaluare continuă, cu funcție de formare/autoformare permanentă a elevului (dar și a profesorului); c) acțiunea de evaluare finală, cu funcție sumativă/cumulativă, realizată la nivel formal (note, calificative), dar și nonformal (aprecieri frontale sau microgrupale). Implică un timp extensiv.
1) Evaluarea inițială are ca scop verificarea stadiului învățării în raport de activitatea realizată în lecția anterioară și de „tema acasă”. Trebuie realizată în timp intensiv (10-12 minute) în formă frontală (ca evaluare orală), îmbinată cu forma microgrupală și individuală (prin probe scrise și practice). Diagnoza obținută asigură predicția pentru realizarea celei mai importante etape a „scenariului didactic” – predarea-învățarea-evaluarea continuă a „lecției noi”.
2) Predarea-învățarea-evaluarea continuă a „lecției noi” angajează resursele clasei prin următoarele procedee integrate în metoda de bază avansată ca și cale de instruire eficientă:
- a) actualizarea „ideilor-ancoră”; b) activizarea clasei, în context frontal, microgrupal și individual, prin tehnici ale dialogului, investigației, acțiunii algoritmice/euristice, instruirii programate; c) fixarea „lecției noi” într-o formulă iconică adecvată (schemă la tablă, reprezentată inclusiv prin mijloace computeriale); d) tema acasă (în condiții de individualizare). Implică un timp extensiv.
3) Evaluarea finală: a) nonformală, la nivelul clasei;
- b) formală (note, calificative – individual); c) anticipativă – prezentarea liniei de perspectivă a clasei de elevi. Implică un timp intensiv (2-3 minute).
Prof. univ. dr. Sorin Cristea