Un model de instruire eficientă, „general-valabil, care să se aplice tuturor școlilor, din toate comunitățile, în orice condiții“, este greu dacă nu imposibil de conceput și de realizat. Este posibil însă să construim „un cadru cuprinzător pentru o instruire eficientă“, aplicabil la nivelul oricărui proiect pedagogic curricular. Un astfel de „cadru cuprinzător“ confirmă interdependența curriculară necesară între acțiunile de predare-învățare-evaluare. El se bazează, pe de o parte, pe obiectivele programelor școlare care prevăd „ce noțiuni trebuie predate la anumite nivele de studiu și în cadrul anumitor cursuri“ (lecții etc.), iar pe de altă parte, pe inițiativa pedagogică a profesorilor care „au încă libertatea de a-și organiza conținutul în unități de învățare planificate de ei“, evaluate continuu, „pentru a monitoriza progresele elevilor și a răsplăti succesele“ în raport de obiectivele comunicate la începutul activității.

Unitatea de învățare evidențiază caracterul global al oricărui proiect curricular construit în funcție de un scop general, care corespunde temei studiate (corespunzătoare capitolului  sau modulului de studiu), definit în termeni de competențe și de conținuturi de bază (cunoștințe declarative și procedurale, susținute atitudinal), realizabile pe parcursul mai multor lecții. Modul de planificare și de realizare-dezvoltare a unei unități de învățare (concepută, în sens larg, ca unitate de instruire) confirmă caracterul deschis al oricărui proiect curricular. La acest nivel, „nu există un mod optim de planificare a unității de învățare“. Importante devin „diversele moduri în care un profesor poate să conceapă și să construiască o unitate de învățare și lecțiile din cadrul ei“, proiectate prin operaționalizarea scopului general (al temei, respectiv al unității de instruire / învățare).

Crearea unui „cadru cuprinzător pentru o instruire eficientă“ este condiționată de calitatea unor factori care depind de: a) politica educației – „un curriculum clar și un mediu sigur și ordonat“ (vezi „școala performantă“, cu un spațiu pedagogic optim / număr de elevi în clasă și un timp pedagogic optim / pentru instruire formală dimineața – nonformală, după amiază); b) profesor – capacitate de instruire diferențiată / individualizată bazată pe cunoașterea elevilor (rezultatele școlare anterioare, mediul socio-cultural și economic comunitar / familie, comunitate locală, grup de prieteni; capacitate de învățare socială în grup și microgrup) și pe utilizarea unor metode de instruire adecvate. În această perspectivă, este necesară „tratarea predării ca o știință și o artă“, ceea ce „nu reprezintă un concept nou“. Predarea reușită generează învățare eficientă, reglată-autoreglată permanent prin evaluare continuă, formativă. Perfecționarea sa solicită profesorului „o gamă largă de strategii de instruire, combinată cu o înțelegere profundă a fiecărui elev din clasă, precum și a nevoilor pe care le au aceștia“.

Un model de abordare eficientă a  instruirii, construit la nivel de „pedagogie eficientă în clasă“ solicită selectarea și valorificarea unor „strategii eficiente de proiectare curriculară a instruirii“, de management al clasei, de învățare / autoînvățare.   Toate angajează structura de planificare curriculară a activității care vizează interdependența permanentă dintre: a) obiectivele instruirii, care includ și criteriile de evaluare necesare pentru „a monitoriza progresele elevilor și a răsplăti succesele“; b) conținuturile instruirii, fixate prin „noțiunile noi“ pe care elevii trebuie să le exerseze și să le aprofundeze pentru atingerea unei competențe-cheie, înțelegerea; c) metodele instruirii, avansate de profesor ca și căi de învățare / autoînvățare necesare pentru a ajuta elevii, în clasă, „să genereze și să testeze ipoteze despre noțiunile noi“; d) evaluarea instruirii, care verifică gradul de îndeplinire a obiectivelor, de „respectare sau nerespectare a regulilor și procedurilor în clasă“, care exprimă „așteptările pe care le avem pentru toți elevii noștri“ (vezi R. J. Marzano, Arta și știința predării. Un cadru corespunzător pentru o instruire eficientă, trad., Editura Trei, București, 2015, pp. 13-19; 297).