„Un cadru cuprinzător pentru o instruire eficientă“ solicită „arta și știința predării“, care generează acțiunea elevului de învățare/autoînvățare, verificată prin evaluarea continuă a rezultatelor, cu funcție de reglare-autoreglare a activității pe termen scurt (la nivel de lecție), mediu (la nivel de unitate de instruire/învățare, capitol, semestru) și lung (la nivel de an, ciclu, treaptă de învățământ).

La acest nivel, „predarea reprezintă o știință“ bazată pe strategiile elaborate de „pedagogia eficientă“ în cadrul unor „domenii înrudite“: 1) Teoria generală a instruirii – vezi  strategiile de instruire, concepute curricular ca strategii de predare-învățare-evaluare (care integrează, în structura lor de funcționare, o metodă didactică de bază, alte metode didactice, anumite forme de organizare și stiluri pedagogice/manageriale, didactice, socio-afective);  2) Managementul clasei de elevi – vezi strategiile de conducere managerială a clasei de elevi, realizabile prin valorificarea globală, optimă, inovatoare a resurselor pedagogice (informaționale, umane, didactico-materiale) existente sau disponibile; 3) Teoria evaluării – vezi strategiile de evaluare: a) inițială/diagnostică și predictivă; b) continuă/formativă, autoformativă; c) finală/sumativă, cumulativă; 4) Teoria curriculumului – vezi strategiile de proiectare curriculară a lecției etc.

În practica instruirii, strategiile elaborate de pedagogia eficientă, fundamentate teoretic în contextul abordării predării ca știință, nu pot „să funcționeze niciodată la fel“ pentru fiecare clasă și pentru fiecare elev. În context specific, determinat pedagogic (didactic), dar și psihologic și social, „fiecare profesor trebuie să hotărască ce strategie să utilizeze“ într-o clasă de un anumit nivel sau „cu elevul potrivit la locul potrivit“. La acest nivel, „predarea reprezintă o artă“ sau chiar „un meșteșug“.

Un model de instruire proiectat curricular implică interacțiunea dintre predareînvățareevaluare  care susține dinamica specifică oricărei activități concrete (lecție etc.) în contextul procesului de învățământ, organizat formal (cu deschideri multiple spre nonformal, dar și spre informal), pe discipline și trepte de învățământ. Nu poate fi promovat ca „un model general-valabil“. Dar construcția sa curriculară, apropiată de rigorile unui „model matematic“, permite „aproximări ale realității“ necesare pentru reducerea epistemică a numeroaselor variabile didactice la un numitor comun, conceptual și normativ, valabil în orice situație specifică, respectând „diferențele contextuale semnificative“.

     Dimensiunile unui astfel de „model“ pot fi conturate prin răspunsurile, elaborate de profesorul-proiectant, la „10 întrebări curriculare“ referitoare la: 1) stabilirea și comunicarea pedagogică a „obiectivelor educaționale“; 2) ajutarea elevilor clasei „să asimileze noțiunile noi“; 3) ajutarea elevilor clasei „să își exerseze și aprofundeze înțelegerea noțiunilor noi“; 4) ajutarea elevilor clasei  „să genereze și să testeze ipoteze despre noțiunile noi“; 5) „implicarea elevilor în procesul de învățare“ – autoînvățare; 6) „respectarea regulilor și procedurilor în clasă“; 7) identificarea unor modalități de verificare a gradului în care sunt „respectate sau nerespectate regulile și procedurile în clasă“; 8) avansarea unor procedee sau tehnici necesare „pentru a stabili și menține o relație bună cu clasa“; 9) precizarea modalităților prin care „comunicăm așteptările ridicate pe care le avem pentru toți elevii noștri“; 10) elaborarea unui „proiect curricular eficient“ al lecției care să permită „organizarea de lecții eficace, unitare și coerente“ (R. J. Marzano, Arta și știința predării. Un cadru corespunzător pentru o instruire eficientă, trad., Editura Trei, București, 2015, pp. 13-19).

     Răspunsurile la cele „10 întrebări curriculare“ confirmă importanța interacțiunii predare-învățare-evaluare, interacțiune care susține realizarea-dezvoltarea oricărei activități de instruire în context pedagogic și social deschis, în funcție de obiectivele generale, specifice și concrete asumate în cadrul procesului de învățământ. heckbox

Distribuie acest articol!