prof. Ştefan Someşan
Stimate domnule inspector general, ne apropiem rapid de un nou final de an şcolar. Dacă ar fi să faceţi o sumară analiză a lunilor care s-au scurs din septembrie 2013 şi până în prezent, ce a fost bun şi ce a fost rău în tot acest răstimp?
Anul şcolar curent reprezintă pentru sistemul de învăţământ mureşean o perioadă de consolidare a experienţelor acumulate de-a lungul anilor. Principala noastră preocupare a fost aceea de a şcolariza toţi copiii din judeţ şi de a reduce abandonul şcolar. Am încercat să menţinem clasele primare în toate şcolile din satele mureşene. Unităţile de învăţământ din mediul rural beneficiază în prezent de o infrastructură mult mai bună comparativ cu unele şcoli din mediul urban.
Şcolile noastre au iniţiat numeroase competiţii pe diverse domenii, pentru a spori interesul elevilor pentru învăţătură atât la nivel local, c@t şi judeţean şi chiar naţional. În cursul acestui an, judeţul Mureş a găzduit Olimpiada Naţională de Limbi Romanice şi Tabăra de Pregătire a Lotului Naţional de Informatică de la Sovata.
Intraţi într-o perioadă de foc – cea a examenelor naţionale. Sunteţi pregătiţi pentru acestea? În lumina rezultatelor la simulări, există îngrijorare la nivelul cadrelor didactice?
Examenele naţionale din anul 2014 sunt într-un stadiu avansat de pregătire. Simulările care au avut loc ne-au semnalat problemele cu care ne putem confrunta în derularea examenelor propriu-zise. Am putut observa: nivelul de pregătire al elevilor, viteza de reacţie a şcolilor, modul în care fiecare unitate de învăţământ are capacitatea organizatorică a examenelor. Totodată, simulările ne-au oferit prilejul unor analize punctuale. În 20 de şcoli cu rezultate mai slabe au fost întreprinse activităţi de îndrumare şi control de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş. Unităţile în cauză au elaborat programe remediale concrete, care se derulează şi în prezent şi astfel nu există nicio îngrijorare din partea cadrelor didactice.
Învăţământul profesional este o imensă oportunitate pentru o parte a adolescenţilor. Cum tratează ISJ Mureş acest sector educaţional? Cât din absolvenţii de clasa a VIII-a se îndreaptă înspre această zonă?
Reconsiderarea pregătirii elevilor în învăţământul profesional prin trecerea la un învăţământ de trei ani reprezintă o necesitate pentru pregătirea forţei de muncă. Noi am propus 44 de clase cu 1.232 de locuri pe diverse domenii. Cele mai solicitate meserii provin din domeniul serviciilor şi al mecanicii auto. Din păcate, în domeniul construcţiilor, al industriei uşoare şi al industriei lemnului nu există cereri. Pe locurile menţionate în Planul de şcolarizare al învăţământului profesional din judeţul Mureş s-au înscris până în prezent aproximativ 900 de absolvenţi. În luna mai 2014, am organizat un Târg Educaţional, adresat elevilor care doresc să urmeze şcoala profesională.
Din câte ştiţi, care este cererea pe piaţa muncii pentru absolvenţi de învăţământ profesional?
Piaţa muncii emite semnale cu privire la o cerere relativ redusă de absolvenţi de învăţământ profesional. Acest lucru se explică prin problemele cu care se confruntă economia judeţului nostru. Unităţile şcolare au încheiat contracte în acest sens cu 154 de agenţi economici.
Domnule inspector, de calitatea cadrelor didactice depinde într-o proporţie covârşitoare calitatea actului educaţional. Există la nivel de inspectorat o preocupare reală pentru performanţă şi calitate la nivelul cadrelor didactice?
În judeţul Mureş nu ne confruntăm cu probleme de încadrare cu personal didactic calificat, iar calitatea pregătirii cadrelor didactice este corespunzătoare. Avem o bună colaborare cu Casa Corpului Didactic Mureş pentru realizarea programelor de perfecţionare a personalului didactic din învăţământul mureşean. De asemenea, avem un parteneriat eficient cu Universitatea Petru Maior, din Târgu-Mureş, pentru implicarea cadrelor didactice în activităţi de cercetare în domeniul didacticii moderne.
Procesul de digitalizare a educaţiei este o realitate, iar manualul digital – un deziderat al MEN, care şi-ar dori ca la începutul noului an şcolar copiii din clasele primare să beneficieze deja de acest suport de studiu. Cum priviţi această „grabă” a autorităţilor?
Digitalizarea în domeniul educaţiei este o necesitate obiectivă, dacă facem o comparaţie cu ţările care au făcut acest pas cu mult timp în urmă.
Consider că Ministerul Educaţiei Naţionale ar fi putut avea mai de mult această iniţiativă. Nu consider însă o „grabă”, ci o intenţie lăudabilă, prin care se doreşte recuperarea timpului pierdut.
Fiecare inspectorat şcolar are o problemă reală cu învăţământul de la sat. Are şcoala rurală din judeţul Mureş resurse să ţină pasul cu cerinţele învăţământului actual, mai ales în ceea ce priveşte procesul de digitalizare?
În judeţul Mureş toate unităţile şcolare cu personalitate juridică dispun de conectare la internet, chiar şi şcolile izolate unde există semnal de telefonie mobilă. Administraţiile locale sunt receptive la orice iniţiativă venită cu scopul de a ridica nivelul de pregătire al elevilor şi de a îmbunătăţi dotarea şcolilor.
Unde vă situaţi la nivelul UE, într-un Top 10 al calităţii în educaţie?
Este dificil să faci o ierarhizare şi să te plasezi într-un clasament. Evaluarea ţi-o face societatea, beneficiara directă a serviciilor de educaţie pe care le oferi. La nivel naţional, apreciez faptul că ne situăm în prima jumătate a clasamentului judeţelor, atât ca stare a infrastructurii, a încadrării, c@t şi ca rezultate obţinute la evaluările naţionale.
Interviu realizat de Marcela Gheorghiu
