Administrația Prezidențială a publicat, cu foarte puțin timp în urmă, raportul final al proiectului „România Educată”, proiect pe care Executivul condus de Florin Cîțu l-a aprobat în cursul zilei de miercuri, 14 iulie. În rezumatul expozitiv al documentului care are 136 de pagini și este structurat pe 7 capitole se spune:
„Proiectul „România Educată”, printr-un amplu demers de consultare publică, a conturat un cadru stabil și coerent pentru politicile publice din educație și, implicit, pentru dezvoltarea sustenabilă a României. Procesul de consultare a societății a fost relevant atât în trasarea principiilor, a direcțiilor prioritare, cât și a obiectivelor asumate. Deschiderea către toți cei interesați să contribuie a fost esențială, pentru că asumarea, legitimitatea și susținerea Proiectului depind, pe termen lung, de contribuția societății. Procesul de consultare a durat aproape cinci ani și a implicat peste 64 de instituții publice, ONG-uri, autorități locale/centrale și peste 12.400 de persoane. Au fost organizate de către alte părți interesate peste 80 de evenimente sau proiecte sub egida „România Educată”, iar Administrația Prezidențială a organizat nu mai puțin de 15 evenimente care au generat conținut relevant pentru proiect. După o amplă perioadă de dezbatere publică pe marginea rezultatelor, au fost organizate consultări cu decidenți politici, parlamentari și cu societatea civila. În acest context global, România are nevoie de un cadru, pentru a ghida reformele către un sistem educațional de calitate, rezilient, adaptat generației prezentului și capabil să răspundă provocărilor viitorului. Digitalizarea, valorificarea evoluțiilor tehnologice, inovarea, flexibilitatea traseelor educaționale și corelarea competențelor cu evoluțiile pieței muncii sunt câteva dintre zonele care au nevoie de măsuri urgente. Educația din România trebuie să depășească decalajele față de alte sisteme educaționale, devenind competitivă la nivel global.
„România Educată” a fost, de la început, un demers de reașezare a valorilor în domeniul educației. Astfel, documentul propune un sistem educațional echitabil, care asigură și respectă dreptul fiecărui elev la educație de calitate, organizată într-un sistem caracterizat prin integritate, etică și profesionalism. Acest sistem garantează starea de bine a tuturor celor implicați: elevi, profesori și părinți, construind un mediu caracterizat de respect reciproc, în care protejarea și afirmarea demnității umane au prioritate. Sistemul formal de educație trebuie să fie flexibil, pentru a răspunde nevoilor diverse ale celor implicați și, concomitent, să susțină excelența în învățare și în predare. Pentru aceasta, este nevoie de o colaborare a tuturor actorilor din domeniu și de asigurarea transparenței instituțiilor. Din punct de vedere structural, prezentul document a fost conceput ca un tot unitar, în care valorile asumate sunt declinate și materializate în termenii celor zece deziderate. La rândul lor, dezideratele sunt punctul de plecare în dezvoltarea fiecăruia dintre cele zece capitole care dezvoltă direcțiile prioritare în educație. Obiectivele asociate acestor direcții se reflectă în modul în care este prezentată structura sistemului de învățământ la orizontul anului 2030. Prezentul document valorifică Raportul supus dezbaterii publice și publicat pe site-ul www.romaniaeducata.eu1.”
În vreme ce domeniile prioritare de acțiune semnalate în document sunt: Cariera didactică; Management și guvernanță; Finanțarea sistemului de învățământ preuniversitar; Infrastructura sistemului de educație; Curriculum și evaluare centrate pe rezultate; Educație incluzivă de calitate pentru toți copiii; Alfabetizarea funcțională; Promovarea educației STEAM (science, technology, engineering, arts and mathematics); Digitalizare; Reziliență.
Țintele, pe termen lung sunt: Îmbunătățirea performanței sistemului de educație: Creșterea finanțării educației pentru atingerea unui procent minim din cheltuiala publică, corelat cu media alocărilor pentru educație în statele membre ale UE; Scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii, până la un nivel de cel mult 10%; Reducerea cu minimum 50% a prezentei rate de analfabetism funcțional, astfel încât, la orizontul 2030, să ajungă la cel mult 20%; Până în 2030, toți profesorii să aibă competențe digitale de bază (inclusiv de predare prin instrumente digitale – digital literacy) și cel puțin 85% dintre elevii de clasa a VIII-a să aibă competențe digitale de bază.
De asemenea, potrivit documentului, până în 2030, minimum 40% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani vor fi absolvenți de studii superioare. Creșterea participării și calității educației timpurii: până în 2030, 30% dintre copiii cu vârsta până la 3 ani participă la educație antepreșcolară; până în 2030, 96% dintre copiii între 3-6 ani participă la educație preșcolară; până în 2025, va fi realizat un curriculum național pentru toate nivelurile de educație timpurie.
Un accent deosebit se pune pe creșterea performanței la nivelul învățământului primar, secundar inferior și secundar superior.
Astfel, până în 2030, cel mult 20% dintre tinerii în vârstă de 15 ani vor mai avea competențe scăzute la citire, matematică și științe conform metodologiei testelor PISA (în prezent, înregistrăm un procent de 41% citire, 47% matematică și 44% științe); până în 2030, cel mult 15% dintre elevii de clasa a VIII-a vor mai înregistra competențe scăzute în domeniul informatic (în prezent, procentul este de 39%); până în 2025, se va trece la aplicarea unui model de proiectare a curriculumului bazat pe competențe la toate nivelurile de învățământ preuniversitar; până în 2030, peste 15.000 de cadre didactice din învățământul primar și 40.000 din învățământul gimnazial vor fi formate pentru aplicarea noului curriculum bazat pe competențe.
La nivelul învățământului superior accent deosebit se pune, în documentul amintit pe sporirea calității și atractivității acestui nivel de studiu.
Astfel, până în 2030, minimum 40% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani vor fi absolvenți de studii superioare; până în 2030, minimum 30% din totalul cursurilor din învățământul superior vor fi opționale; până în 2030, minimum 20% dintre absolvenții de învățământ superior – licență și master – vor participa la programe de mobilitate externă. În sfârșit, în 2030, în România, vor studia cel puțin 10% studenți internaționali (din totalul stdenților înmatriculași).
