Interviu cu prof. Laviniu LĂCUSTĂ, președintele USLIP Iași

Stimate domnule președinte, ne apropiem de finalul anului școlar. Cum au fost ultimele luni pentru sindicatul ieșean pe care îl conduceți?
Ultimele luni au fost dificile. Menţionez în primul rând problemele pe care le-a generat Legea nr. 153, care nu a prevăzut majorări pentru personalul nedidactic, iar în ceea ce priveşte contabilii, s-au înregistrat chiar diminuări de salarii.
Dacă problema contabililor a fost oarecum rezolvată, pentru personalul nedidactic va trebui să ne luptăm în continuare pentru a obţine schimbarea Regulamentului de sporuri inaplicabil pentru ei şi majorarea de 20% a salariilor.
Revoluția fiscală continuă să facă victime. Trecerea plății salariilor în sarcina ISJ-urilor a genererat confuzie și numeroase dezechilibre. Nu sunt fonduri suficiente pentru plata integrală a contribuțiilor la sănătate și pensie. Sunt probleme în peste 30 de județe. Care este situația în Iași?
Da, este fără precedent, în ultimii 28 de ani, să vorbim de astfel de situaţii. Chiar dacă au mai fost probleme şi în judeţul Iaşi în ceea ce priveşte viramentele la stat, ele au fost rezolvate.
Totuşi, considerăm, aşa cum am relatat într-un alt interviu pentru Tribuna Învăţământului, că disfuncţiile fiscale sunt generate de lipsa unui buget adecvat pentru învăţământ. Calculul pe care noi l-am făcut în toamna anului 2017 conducea la concluzia că trebuie alocat minimum 4% din PIB având în vedere promisiunile făcute de către actuala putere. Din păcate, s-au alocat doar 2,98% şi, aşa cum anticipam, au apărut problemele la care făceaţi referire.
O întrebare suplimentară: atinge în vreun fel interesele profesorilor perspectiva desființării pilonului II de pensii?
Cu siguranţă, DA. Să nu uităm, ceea ce ni se pare nouă foarte trist este că o sumă foarte importantă din Pilonul I se duce spre plata pensiilor speciale. Din acest punct de vedere, este incorect ca un fond cert pe care îl avem cu toţii în Pilonul II să fie afectat de reducerea contribuţiilor la acest pilon şi chiar mai mult de tentativa clară pe care o vedem în ultimul timp de a se intra în acele fonduri.
Guvernul României şi puterea care susţine acest Executiv trebuie să înţeleagă că pensia pe care un profesor o ia după aproape 40 de ani de muncă este de aproximativ 1.600-1.700 lei, iar perspectiva unei completări generate de o pensie la Pilonul II nu poate fi decât una salvatoare. S-a demonstrat că statul român nu a ştiut să gestioneze fondul de pensii care, de altfel, înregistrează un deficit foarte mare în fiecare an.
Cum vor fi plătiți profesorii – corectori și supraveghetori – care vor participa la examenele naționale din această vară?
Este o întrebare pe care aţi putea să o adresaţi decidenţilor din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale. Sumele în opinia noastră sunt foarte mici, nu reflectă importanţa muncii pentru aceste examene şi arată dezinteresul ministerului pentru profesorii corectori, supraveghetori şi toţi cei care contribuie la buna desfăşurare a examenelor naţionale.
Cum vă raportați la actualul guvern din perspectiva liderului de sindicat? În opinia dvs., există dialog între minister și sindicatele din educație?
Vorbim de o perioadă dificilă din acest punct de vedere. Există un dialog dificil care ar putea fi mult îmbunătăţit. Din acest punct de vedere, federaţiile sindicale şi-au arătat tot timpul disponibilitatea în găsirea unor soluţii pentru problemele pe care le-am ridicat constant.
Fondul problemei, credem noi, este legat de bugetul insuficient aflat la îndemâna actualului ministru al educaţiei.
Care este, în opinia dvs., problema cea mai gravă, aspectul cel mai dureros al educației naționale românești?
Realist, este greu de crezut că în următorii doi-trei ani se va putea ajunge procentul de 6% din PIB extrem de necesar pentru modernizarea educaţiei româneşti.
Avem însă datoria să atingem cât mai repede acest procent deoarece vorbim de infrastructură depăşită moral şi fizic. 98% din unităţile şcolare din România au între 50 şi 150 de ani vechime aproximativ. Dotări cu material didactic nu au mai fost făcute din anul 2007. Infrastructura în mediul rural este la nivelul secolului nouăsprezece.
Apreciem majorările salariale din ultimul timp, însă trebuie spus, din păcate, că profesorii sunt pe ultimele locuri pe grila Legii 153 şi rămânem în continuare pe poziţia 27 în Europa în ceea ce priveşte venitul salarial.
Interviu realizat de Oana PANAIT