În urma consultării draftului elaborat și transmis de către Ministerul Educației Naționale în toate unitățile de învățământ din România, am desprins următoarele concluzii:

În primul rând, considerăm că forma de dezbatere a acestui material este una nepotrivită, iar indicațiile date pentru organizarea acestor consultări sunt chiar jignitoare!

Cităm din material: „Organizarea clasei în formă de semicerc, iar dacă este posibilitatea de ceai, gustări, cafea, sunt bine-venite“. Nu înțelegem sensul acestor sugestii adresate unor oameni maturi care au discernământ și pot organiza „autonom“ o astfel de ședință. De asemenea, se cere imperativ realizarea unor fotografii în timpul dezbaterii și la final.

Foarte multe dintre ideile prezentate, dacă ar fi puse în practică, ar prejudicia grav interesele elevilor și ar produce profunde efecte negative în interiorul sistemului cu precădere în zona personalului. Ne întrebăm în contextul în care am merge cu învățământul primar până la clasa a VI-a, cum ar putea fi organizate spațiile de școlarizare și încadrare a personalului didactic?

Încadrarea doar cu învățători la clasele I-III și eliminarea profesorilor de limbi străine, religie, educație fizică și sport reprezintă o eroare gravă din punct de vedere didactic, atât limbile străine, cât și educația fizică sunt vitale în dezvoltarea fizică  armonioasă și competitivitatea viitorului adult. Alte probleme de sistem le ridică împărțirea învățământului primar în clasele I, a II-a, a III-a, a IV-a, a V-a și a VI-a prin prezența a doi învățători. Se vorbește despre flexibilizarea curriculumului la liceu, evident fără a fi prezentată o analiză de impact. Este desființată instituția directorului de școală și este introdus liderul educațional care poate face de unul singur o evaluare a cadrelor didactice din școală. Se impune întrebarea dacă din punct de vedere al mentalității și al organizării socio-politice din România nu am crea o portiță pentru grave abuzuri?

Nu este precizat cine va face evaluarea externă a unităților școlare și vorbim, practic, de o desființare a ISJ-urilor și a ARACIP-ului.

O altă propunere științifico-fantastică ține de consilierul de carieră care ar trebui să preia rolul dirigintelui. Ne întrebăm cum pot 1, 2, 3 consilieri la nivelul unei școli să consilieze sute de elevi? „Primii trei ani“ ai parcursului școlar obligatoriu „se desfășoară în grădinițe sau alte forme de organizare acreditate“. La ce alte „forme“ s-au gândit autorii acestui material? Ciclul secundar inferior începe la vârsta de 12 ani, durează trei ani și se desfășoară în școli generale sub îndrumarea cadrelor didactice și a unui consilier de orientare profesională… care preia rolul dirigintelui?

,,Se dezvoltă în principal interesul pentru știință, arte, studiu și muncă.“ Ne întrebăm dacă geografia, istoria, limbile străine și limba română nu sunt la fel de importante?

În ceea ce privește formarea cadrelor didactice, se are în vedere înființarea unor centre de pregătire pedagogică pe lângă universități în care va exista obligația parcurgerii periodice de perfecționare profesională! „Promovarea acestor cursuri condiționează rămânerea în profesie a cadrelor didactice.“

Probabil, profesorii ar fi singura categorie din zona bugetară care, deși a trecut printr-un examen de licență, master, titulatură, definitivat, gradul II, gradul I, au obligația de a participa la cursuri de formare impuse de minister.

Ne întrebăm de unde această apetență de a obliga o masă de aproximativ 160.000 de oameni să participe la astfel de cursuri, deși au trecut prin zeci de programe de formare?

Unicul punct pozitiv al acestui material și cu care am fi de acord, dacă am beneficia de o infrastructură adecvată și în mediul rural, ar fi introducerea învățământului obligatoriu de la vârsta de trei ani. În ceea ce privește bacalaureatul, se vorbește de o formă diferențiată și de impunerea unui traseu academic rigid. În acest mod se îngrădește drastic accesul liber la învățământul superior al absolvenților de liceu.

Această viziune a ministerului poate fi interpretată ca o teorie a formelor fără fond. Nu se ține cont de infrastructura școlară existentă, prejudiciază grav interesele elevilor, implică riscul unor disponibilizări masive de zeci de mii de oameni, nu este îndreptată spre simplificarea actului de predare-învățare și, nu în ultimul rând, credem că ar putea reprezenta un grav experiment social pe care România nu și-l mai permite.

Biroul Executiv al USLIP Iași