Principalele pericole cărora sunt expuși copiii în prezent, conform unui studio elaborat de Reveal Marketing Research, sunt considerate, în următoarea pondere: excesul de ecrane TV, telefon, tabletă etc. (59%), expunerea în mediul online (52%), violența din mass-media (43%), aspectel fizice, precum accidente, răniri etc. (40%).
Studiul arată că pentru preadolescență (6-12 ani) și adolescență (13-18 ani), părinții chestionați consideră semnificativ mai mare pericolul de a cădea pradă dependenței de mediul virtual și de ecrane, pe când în cazul copiilor sub 5 ani siguranța fizică înregistrează valori semnificativ mai mari.
Principalele măsuri pentru a proteja copiii de aceste pericole sunt indicate, potrivit studiului, conversațiile și educația despre siguranța online (46%), limitarea timpului petrecut pe internet (46%), petrecerea timpului în aer liber (45%), supravegherea constantă (37%), verificarea și setarea unor filtre de conținut (32%).
Pentru copiii sub 5 ani, supravegherea constantă de către părinți este mai des indicate de către subiecți (56% vs. 46% total eșantion); în cazul copiilor între 4-12 ani există în mai mare măsură limite clar stabilite ale timpului petrecut pe internet (63% vs. 46% total eșantion); în cazul adolescenților, 13-18 ani, primează ca importanță discuțiile și educația despre siguranța online (57% vs. 46% total eșantion).
Vizionarea de videoclipuri și de conținut media, constatate ca principale activități ale copiilor în online
Una dintre activitățile zilnice ale copiilor indicate de către respondenți este petrecerea timpului în mediul online: 49% dintre copii petrec în medie 1-3 ore pe zi utilizând internetul, într-o măsură semnificativ mai mică petrec pe internet copiii sub 3 ani (32%). Studiul arată că timpul petrecut online crește o dată cu înaintarea în vârstă, astfel că, mai mult de o treime dintre adolescenți (13-18 ani) utilizează internetul mai mult de 3 ore pe zi (37% vs. 26% total eșantion).
Potrivit studiului, „principalele activități pe care le au copiii în mediul virtual sunt vizionarea de videoclipuri și conținut media (56%), în special adolescenții între 13-15 ani (72%), navigarea pe internet și căutarea de informații (52%), într-o măsură semnificativ mai mare copiii din mediul urban (54% vs. 45% mediul rural), jocurile online (49%), preferate cu precădere de către copiii din ciclul primar și gimnazial cu vârste între 6-15 ani (63%), socializarea online cu prietenii (48%), în special în cazul adolescenților între 13-18 ani (63%) sau accesarea diferitelor platforme de învățare online (29%), cu precădere utilizate de adolescenții între 16-18 ani (38%)”.
Învățământul tradițional pregătește în mică și foarte mică măsură copiii pentru viață
În proporție de 28%, subiecții studiului „sunt de părere că învățământul tradițional pregătește în mică și foarte mică măsură un copil pentru viață”.
De asemenea, rezultatele arată că „63% dintre părinți declară că sunt dispuși în mare și foarte mare măsură să plătească suplimentar pentru a oferi copiilor posibilitatea de a studia în domeniile de interes, procent în descreștere cu 13% comparativ cu studiul similar desfășurat în martie 2021. Având în vedere context socio-economic actual, o potențială cauză a acestui procent în scădere poate fi reprezentată de dificultățile financiare în creștere cu care românii se confruntă în ultima perioadă.
În aceeași ordine de idei, 7 din 10 părinți consideră că un copil ar trebui să își aleagă singur domeniile de interes pentru el. Astfel că, principalele criterii luate în considerare de părinți când aleg activitățile extrașcolare ale copiilor sunt dezvoltarea abilităților și talentelor copilului (71%), interesele și pasiunile copilului (52%), disponibilitatea activității în proximitate (30%) și costurile asociate activităților (17%)”.
Domeniile percepute de părinții chestionați ca fiind de interes pentru copii sunt, cu precădere, activitățile asociate sănătății sau domeniile percepute în societate ca fiind stabile/pragmatic; interes mai scăzut este arătat pentru activitățile artistice: „Cele mai populare activități menționate sunt sporturile individuale (51%), activitățile de dezvoltare personală precum vorbitul în public sau învățarea bunelor maniere (48%), limbile străine (44%), activitățile din domeniul IT (43%), sporturile de echipă sau diferite tipuri de artă cum ar fi teatru, pictură etc. (34%).”
Pentru activități aliniate intereselor copiilor, cei mai mulți părinți respondenți ar fi dispuși să aloce lunar 300-500 lei (pondere 30% dintre subiecți), în măsură semnificativ mai mare părinții cu copii de 13-16 ani (38%), precum și 100-300 lei (pondere 21% dintre subiecți), în special părinți cu copii până în 5 ani (30%).
Studiul arată că, „odată cu înaintarea în vârstă, bugetul alocat activităților extrașcolare este în creștere, astfel că, cei mai mulți dintre părinții adolescenților între 16 și 18 ani menționează un buget între 500 și 700 lei (26% vs. 15% total eșantion).
Non-violența în familie, principala măsură împotriva violenței asupra copiilor
Studiul a analizat și perceperea violenței asupra copiilor din perspectiva acordului respondenților cu diferite proverbe românești: „Eu te-am facut, eu te omor” (9%), „Bătaia e ruptă din Rai!” (13%), „Unde dă mama crește” (17%), cu sublinierea unei incidențe ușor ridicate în rândul părinților copiilor până în 5 ani (21%). Acordul cu proverbul „Rufele murdare se spală în familie” este constatat în proporție de 74%.
Din rezultatele studiului mai este de reținut că „65% dintre respondenți consideră în mare și foarte mare măsură că actele de violență verbală ale adulților asupra copiilor în spațiul public sunt semne ale agresiunii fizice acasă”. 58% declară că nu rămân nepăsători când observă comportamente violente asupra copiilor în jurul lor, cei mai mulți dintre aceștia intervenind dacă este o formă gravă de violență manifestată prin lovituri puternice (37%, într-o măsură semnificativ mai mare reacționând rezidenții din mediul urban – 39% vs. 32%, în mediul rural); 21% declară că intervin pentru orice formă de violență.
Principalele măsuri care ar trebui luate pentru a preveni și combate violența asupra copiilor sunt indicate „promovarea relațiilor sănătoase și non-violente în familie (63%), educația și conștientizarea în școli și comunitate (55%), susținerea serviciilor de consiliere și intervenție în cazuri de violență (49%) sau implementarea legilor și politicilor de protecție a copilului (45%)”.
Studiul companiei de cercetare de piață full-service Reveal Marketing Research „s-a desfășurat online în perioada 22 – 26.05.2023 pe un eșantion reprezentantiv pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, utilizatori de internet, din mediul urban și rural. Mărimea eșantionului a fost de 1007 respondenți, dintre care 837 părinți de copii, iar eroarea maximă de eșantionare este +/-3.1 % la un nivel de încredere de 95%”.
