Federația Internațională a Comunităților Educative România prin FICE – Filiala Călărași, împreună cu DGASPC Călărași, a organizat pe 8 septembrie, în sala de ședințe a Consiliului Județean Călărași, o dezbatere amplă cu tema: „Protecția copilului în sistem rezidențial – practici, modele, caracteristici ale sistemului de protecție de tip rezidențial”. În cea de-a doua parte a zilei s-au desfășurat vizite în Complexul de Servicii Comunitare pentru Copii cu Handicap Sever Călărași și Centrul de plasament „Sfântul Ștefan”, din comuna Perișoru, unde au fost prezentate de către specialiști practici de lucru și modele de bună practică.
Au participat, răspunzând invitației, reprezen­tanți din partea DGASPC: Ialomița, Sector 5, București, Constanța, Tulcea, Vaslui, Argeș, dar și reprezentanți ai centrelor și serviciilor din subordinea DGASPC Călărași, DAS Călărași, presa locală, IPJ și televiziune. Invitat de onoare a fost dl președinte al Consiliului Județean Călărași, Iliuță Vasile.
Cuvântul de deschidere a fost susținut de către dna director general al DGASPC Călărași, Tudora Nicolae, care a salutat prezenta invitaților – omologi și colegi din sistemul de protecție a copilului. Alo­cuțiunea succintă a dlui Iliuță a subliniat existenta problemelor din societate, un procent de 50% fiind direcționat către protecția copilului.
Prezentarea președintelui FICE România, dl prof. Toma Mareș, a reliefat rolul decidenților – lucrători/ specialiști în cadrul DGASPC-urilor, în ceea ce privește viitorul copiilor și al familiilor aflate în dificultate. Deși există multe îmbunătățiri în sistemul de protecție a copilului, își exprimă încă îngrijorări privind interesele copilului, pre­ocupările și sprijinul concret vizând viitorul, inserția acestuia socio-profesională – copilul anului 2016.
Pledoaria dlui Ionel Armeanu, director general al DGASPC Vaslui și moderator al dezbaterii din această zi, a fost una consistentă și referitoare la:
– paralela trecut-prezent, din punct de vedere al sistemului de protecție a copilului, de la fostele case de copii, centrele-mamut în care bătaia era consi­derată „formă educativă”, către un sistem deschis, în care copilul are drepturi care trebuie respectate; de la autoritatea prin bătaie la autoritatea liber-consimțită;
– aplicabilitatea prevederilor Legii 292 pri­vitoare la realizarea strategiilor DGASPC-urilor înainte de strategia națională;
– replicarea modelelor de bune practici existente la nivel de DGASPC Vaslui în toate județele, privind dezinstituționalizarea – ca soluție favorabilă copilului, ținându-se cont de specificul fiecărui județ în parte;
– viziunea acceptată conduce către dezinstitu­ționalizare, spre re-integrare (familie naturală sau familie extinsă) sau într-o familie substitutivă, respectiv de la copilul „protejat de stat” la protecția acestuia în cadrul familiei-nucleu, declarând că la nivelul DGASPC Vaslui au fost dezinstituționalizați 200 de copii într-o perioadă de timp de un an și jumătate;
– îngrijorarea vizând problematica emi­granților, țara noastră nefiind pregătită în sensul susținerii „în amonte” a nevoilor acestora, subli­niind faptul că este nevoie imperioasă de formare continuă și atragere de specialiști;
– inechitatea existentă între standardele de cost/beneficiar și standardele minime de calitate specifice fiecărui tip de centru; faptul că nu se iau în calcul nevoile persoanei la un anumit interval de timp, fiind mai simplu să se adreseze centrelor sociale pentru admiterea acestuia decât rezolvarea singurei probleme de ordin locativ sau material pe care o ridică;
– uzanța unui model de bună practică în ceea ce privește susținerea familiilor sărace care și-au reintegrat copiii, sau integrarea copiilor în familia extinsă, în sprijinul acestora venind Consiliul Județean Vaslui și Fundația SERA România, care au alocat sume de 300 de lei pentru nevoia de hrană și 300 de lei pentru alte nevoi. Se specifică faptul că au fost ridicate 11 locuințe, în cadrul unui proiect amplu, construcții care au fost ridicate de către membrii familiilor și beneficiari de VMG.
Alte probleme rezonante care fac dificilă inte­grarea educațională socială și profesională a rezidenților au fost:
– școlarizarea obligatorie până la 10 clase inclusiv a persoanelor cu handicap sever, conform unui ordin emis în anul 2009;
– discriminarea la angajare a tinerilor proveniți din instituții.
A fost salutată funcționarea Fundației „Con­cordia” București, care vine în sprijinul tinerilor din întreaga țară care urmează să părăsească sistemul de protecție, în baza parteneriatelor semnate.
Drept model de bune practici la nivelul DGASPC Călărași a fost prezentat – de către dna educator Florans Mitrea – Serviciul de Dezvoltare a Deprinderilor de Viață Independentă, unde sunt incluse două categorii de beneficiari cu vârste cuprinse între 7 și 14 ani, respectiv 14 și 20 de ani, a cărei locație este în cadrul Centrului de Servicii Sociale pentru Copil și Familie SERA Călărași. S-a reliefat importanța acestui serviciu pentru copiii aflați în centrele rezidențiale, dar și pentru copiii și tinerii aflați în asistență maternală, care au fost cooptați în diverse acțiuni menite să dezvolte deprinderi de viață, să experimenteze situații de viață independentă, să-și recunoască abilitățile practice, să gestioneze corespunzător veniturile personale, să identifice un posibil loc de muncă, să adopte un stil de viață sănătos, să știe să anticipeze situații potențiale de pericol și manipulare din partea unor grupuri infracționale, prevenire sarcini nedorite, BTS și conștientizarea unor pericole sociale posibile etc.
Un alt model de bune practici a fost expus de către reprezentantul DGASPC Ialomița, dna Nicoleta Stancu, șef CTF, unde tinerii în pragul părăsirii serviciului rezidențial sunt sprijiniți să identifice locuințe cu chirie, asigurând pentru început plata chiriei în baza veniturilor colectate din alocație și alte drepturi în întreaga perioadă de rezidență.
La nivel de DGASPC Sector 5, se desfășoară un program care vizează plata chiriei pe o perioadă de un an, asigurată de către Consiliul Local familiilor care nu au casă, tinerilor care părăsesc sistemul instituțional, condiția fiind ca acești beneficiari să aibă un loc de muncă din care să-și achite utilitățile lunare, datoriile curente, propria întreținere. De asemenea, a fost menționată existența unei bune colaborări între Serviciul de Prevenire și Rezi­dențial, care acționează ca un filtru pentru intrarea copiilor în sistem.
DGASPC Argeș, prin reprezentantul său, releva faptul că este funcțional un sistem de tip „by care”, unde copilul poate vizita familia de trei ori pe lună, luând contact cu modul de viață al familiei, pentru o mai bună cunoaștere și adaptare ulterioară definitivă odată cu reintegrarea.
Dl Robert Șerban – șef Serviciu Rezidențial în cadrul DGASPC Călărași, a lansat spre dezbatere probleme existente care îngreunează activitatea serviciilor DGASPC Călărași din perspectiva identificării de soluții favorabile nevoilor beneficiarilor, respectiv:
– nevoia înființării școlilor speciale pentru copiii cu CES;
– evaluarea națională a copiilor cu CES (în special copiii cu diagnosticul autism de tip asperger) care necesită un sistem de evaluare personalizat, adaptat cerințelor educaționale și posibilităților intelectuale;
– reevaluarea PIP a beneficiarilor la interval de trei luni, a cărei lipsă de relevanță asupra modificărilor semnificative în viața copilului rezident sunt vizibile și consumatoare de timp din partea echipelor de specialiști;
– problematica ridicată de imposibilitatea plasării copiilor din sistem rezidențial la rude, respectiv plasament în familia extinsă sau la terțe persoane/familii evaluate, degrevând astfel siste­mul de protecție, în condițiile în care s-a majorat alocația de plasament de la suma de 97 de lei la
600 de lei.
Directorul Tudora Nicolae a expus rezultatele unor demersuri de documentare realizate în întreg județul la inițiativa dlui președinte al Consiliului Județean, pentru a evalua situația comunităților rurale, identificarea familiilor aflate în dificultate și posibilitățile de intervenție a autorităților locale, respectiv resursele comunitare existente pentru a veni în sprijinul familiilor naturale/ lărgite ale copiilor instituționalizați, în perspectiva re-integrării copiilor;
S-a discutat și despre salarizarea umilitoare a specialiștilor din domeniul asistenței sociale, insuficiența personalului de specialitate sau fluctuațiile de personal (masive plecări din sistem în străinătate a specialiștilor, atrași fiind de salarii mai mari). În acest context, o posibilitate pentru degrevarea sistemului de protecție a copilului ar fi ca pe viitor autoritățile locale să cedeze din servicii și să facă loc economiei sociale, să înființeze microîntreprinderi sociale sau cooperative, putând prelua și adapta modele din alte țări.
S-a propus, de asemenea, ca presa și mass-media să difuzeze inovațiile din sistemul de tip rezidențial al copilului, arătând modele de bune practici, lucruri noi, care aduc schimbare în viața copilului, dar și în viața societății. Prezența unui preot în cadrul centrelor pentru copii să fie legi­ferată, acesta fiind mai aproape de om, repre­zentând un model de bunătate, de răbdare, cum­pătare; așa cum există persoană de referință, care este reprezentată de către un educator – formându-se astfel un cuplu de părinți pentru copilul din instituții a cărui întrebare dureroasă și omni­prezentă este: „Eu cui aparțin?”
Dezbaterea s-a încheiat cu discuții vizând rolul hotărâtor al specialiștilor din cadrul DGASPC pentru a îmbunătăți sistemul de protecție a copilului, a inova și a avea rezultate pozitive referitoare la viziunea națională de dezinstitu­ționalizare a copilului aflat în sistemul de tip rezidențial, care de cele mai multe ori este nepregătit pentru viață și pentru reinserție socio-profesională, neadaptat noilor schimbări sociale.
 
Asistent social Nicoleta NICOLESCU,
DGASPC Călărași