Proiectul „România Educată” va fi aprobat în Guvern, săptămâna viitoare, prin memorandum, după cele trei zile de consultări (5-7 iulie)  pe care președintele Klaus Iohannis le-a avut cu societatea civilă și decidenții politici. Proiectul propune mai multe modificări în sistemul de educație, cele mai importante dintre acestea fiind liceelor de a organiza examen de admitere ce va fi susținut înaintea Evaluării Naționale și examen de Bacalaureat unic, bazat pe competențe minime (asemănător testelor PISA).

Bugetarea și implementarea proiectului va fi în sarcina guvernului; reforma sistemului educațional va fi susținută și din fonduri europene. În plus, participanții la discuțiile de la Cotroceni au susținut necesitatea finanțării sistemului de educație cu o valoare apropiată de media Uniunii Europene.

Potrivit Digi24.ro, principala modificare adusă sistemului de educație vizează învățământul liceal: la acest nivel de studii vor exista trei rute – teoretic, profesional și vocațional – fiecare cu o durată de 4 ani. Absolvenții vor putea intra direct în examenul de bacalaureat, iar transferul/tranzițiile posibile între acestea se vapot realiza anual, în baza unui examen. La nivelul liceelor profesionale, autoritățile speră la o colaborare strânsă cu mediul privat, pentru o mai bună incluziune pe piața muncii a elevilor care termină un liceu profesional sau tehnologic.

O altă noutate: posibilitatea liceelor de a organiza examen de admitere, care să fie organizat înainte de evaluarea națională; locurile neocupate în urma examenului vor fi ocupate prin repartizarea elevilor în ordinea mediilor obținute de aceștia la Evaluarea Națională,

Autoritățile au omis, însă, să specifice dacă nota la Evaluarea Națională va mai conta, în cazul în care elevul a luat deja examenul de admitere la liceu și nici dacă mediile din gimnaziu vor fi luate în calcul la admiterea în liceu.

În ce privește Bacalaureatul, în sinteza consultată de Digi24 se spune că acesta evaluează competențe și urmărește un profil național pe care toți absolvenții de liceu trebuie să îl dețină, indiferent de rută. Accentul se pune pe competențe reale. În urma promovării acestuia, tinerii vor putea accesa programe de studii universitare. Examenul va fi alcătuit din testări transdisciplinare, va fi asemănător testelor PISA și va putea fi susținut și de absolvenții  școlilor profesionale și liceele tehnologice.

De asemenea, proiectul prevede înființarea de Colegii universitare la care admiterea se poate face fără Bacalaureat; absolvenții acestor colegii vor obține o diplomă de calificare de nivel 5, echivalentă diplomelor obținute în școlile postliceale.

În clasele I-IV evaluarea la clasă se va face prin calificative, iar evaluările anuale vor fi axate pe competențe-cheie și vor include și un raport din partea consilierului școlar.

La nivelul gimnaziului, evaluarea la clasă se va face prin note, iar tezele de final de an vor fi cu subiect unic.

Sinteza proiectului „România Educată”

Consilierul prezidențial Ligia Deca a precizat, în cadrul unei discuții cu jurnaliștii pe marginea Proiectului „România Educată”, că aceste modificări nu vor avea loc brusc, termenele pentru implementarea propunerilor urmând a fi stabilite de decidenții politici.

„Structura sistemului de educație trebuie să susțină performanța fără a afecta echitatea, să încurajeze continuarea studiilor prin rute flexibile, certificări profesionale și examene naționale centrate pe competențe, iar consilierea școlară să devină un sprijin real pentru toți cei implicați: elevi, părinți și cadre didactice”, se mai arată în document.

De asemenea, proiectul mai prevede „aerisirea curiculei”, zona teoretică fiind pusă în corelație cu zonă practică, centrată pe competențe.

Ce se schimbă în managementul sistemului de educație

În ceea ce privește organizarea sistemului de educație, pachetul de reforme prevede spargerea actualelor inspectorate județene și împărțirea atribuțiilor lor între Centrele Județene pentru Învățământ Preuniversitar și Centrele Județene pentru Formare Continuă, Asistență și Resurse Educaționale. Inspecția școlară va trece în subordinea Direcților Județene de Asigurare a Calității și Inspecție Școlară.

Direcțiile Județene de Asigurare a Calității și Inspecție Școlară (DACIS), Centrele Județene pentru Învățământ Preuniversitar (CJ-IP) și Centrele Județene pentru Formare Continuă, Asistență și Resurse Educaționale (CJ-FCARE) vor forma Consiliul Consultativ pentru Învățământ Preuniversitar. Acesta va include și Consiliul Județean și este prezidat de Președintele Consiliului Județean. Consiliul întocmește și avizează Raportul anual privind starea învățământului preuniversitar la nivelul județului.

Sinteza Proiectului „România Educată”

Țintele Proiectului „România Educată”

În cadrul Proiectului „România Educată” sunt incluse mai multe ținte, care vizează:

1. a) Îmbunătățirea performanței sistemului de educație:

• Creșterea finanțării educației pentru atingerea unui procent minim din cheltuiala publică, corelat cu media alocărilor pentru educație în statele membre ale UE;
• Scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii, până la un nivel de cel mult 10%;
• Reducerea cu minimum 50% a prezentei rate de analfabetism funcțional, astfel încât, la orizontul 2030, să ajungă la cel mult 20%;
• Până în 2030, toți profesorii să aibă competențe digitale de bază (inclusiv de predare prin instrumente digitale – digital literacy) și cel puțin 85% dintre elevii de clasa a VIII-a să aibă competențe digitale de bază;
• Până în 2030, minimum 40% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani vor fi absolvenți de studii superioare.

1. b) Creșterea participării și calității educației timpurii:

• Până în 2030, 30% dintre copiii cu vârsta până la 3 ani participă la educație antepreșcolară;
• Până în 2030, 96% dintre copiii între 3-6 ani participă la educație preșcolară;
• Până în 2030, 2.500 de creșe eficiente energetic se vor construi la nivel național;
• Până în 2025, va fi realizat un curriculum național pentru toate nivelurile de educație timpurie.

1. c) Creșterea performanței în învățământul primar, secundar inferior și secundar superior:

• Până în 2030, cel mult 20% dintre tinerii în vârstă de 15 ani vor mai avea competențe scăzute la citire, matematică și științe conform metodologiei testelor PISA (în prezent, înregistrăm un procent de 41% citire, 47% matematică și 44% științe);
• Până în 2030, cel mult 15% dintre elevii de clasa a VIII-a vor mai înregistra competențe scăzute în domeniul informatic (în prezent, procentul este de 39%);
• Până în 2025, se va trece la aplicarea unui model de proiectare a curriculumului bazat pe competențe la toate nivelurile de învățământ preuniversitar;
• Până în 2030, peste 15.000 de cadre didactice din învățământul primar și 40.000 din învățământul gimnazial vor fi formate pentru aplicarea noului curriculum bazat pe competențe.

1. d) Sporirea calității și atractivității învățământului superior:

• Până în 2030, minimum 40% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani vor fi absolvenți de studii superioare;
• Până în 2030, minimum 30% din totalul cursurilor din învățământul superior vor fi opționale;
• Până în 2025, minimum 20% dintre absolvenții de învățământ superior – licență și master – vor participa la programe de mobilitate externă;
• În 2030, în România, vor studia cel puțin 10% studenți internaționali (din totalul studenților înmatriculați).