Automatismul abordărilor privind consilierea pentru orientare profesională, cu tot cu propaganda şi fatalitatea ştiute, se vede serios tulburat de proiectul JOBS – Job Orientation Training in Businesses and Schools/Orientare profesională – training în întreprinderi şi şcoli. Nimic din clasicele formule nu se regăseşte în proiectul de faţă: nu oferă locuri de muncă, nu asigură conversie, nu găseşte parteneri de practică, nici măcar nu „promovează” învăţământul profesional, repetând întruna cât de uşor poate fi păcălit şi părăsit. În schimb, îi ajută pe elevi să se cunoască singuri prin informare şi îndrumare, să se apropie de lumea din jur şi să înţeleagă unde le-ar fi locul şi cum să ajungă la el. Succesul derulării în perioada 2012-2017 şi conferinţa naţională de bilanţ desfăşurată la Colegiul Naţional „Sfântul Sava“ din Bucureşti argumentează solid ieşirea din rutină prin acest proiect şi perspectiva unei continuităţi profitabile sub aspect educaţional, economic, individual.
Un model educaţional de succes
După cum îl definesc iniţiatorii, proiectul JOBS  (coordonator la nivel naţional, Tania Mihu) „combină, în România, două elemente – piaţa muncii şi educaţia din ultimii ani de gimnaziu şi primii ani de învăţământ tehnic. Elevii sunt pregătiţi pentru a-şi alege viitoarea carieră, primesc informaţii despre oportunităţile profesionale şi au şansa să dobândească abilităţi de viaţă, care sunt folositoare pentru orice carieră“. Proiectul este finanţat de Agenţia Elveţiană pentru Cooperare şi Dezvoltare în cadrul contribuţiei elveţiene pentru procesul de extindere a Uniunii Europene şi cofinanţat de Guvernul României prin Ministerul Educaţiei Naţionale. Parteneri sunt Centrul pentru Proiecte Internaţionale în Educaţie al Universităţii Pedagogice din Zürich, Ministerul Educaţiei Naţionale, Centrul Naţional pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic, Universitatea din Bucureşti. În contextul recentei conferinţe naţionale, ambasadorul Elveţiei la Bucureşti, Urs Herren, a făcut observaţia că nu este vorba despre aplicarea unui model, ci de valorificarea unei experienţe elveţiene, fiind „important pentru elevi să-şi cunoască de pe acum viitorul“.
La cunoaşterea vieţii reale din mediul economic s-a referit şi prof. Ariana Oana Bucur, secretar de stat în Ministerul Educaţiei Naţionale: „Elevii să-şi formeze o imagine despre ce se întâmplă acolo“. Sublinierea sa a fost că informaţia, redusă acum la o simplă transmitere de date, „trebuie să aibă tot mai mult rolul de a modela, de a educa“, iar „prin orientare şcolară şi profesională să existe într-adevăr omul potrivit, la locul potrivit“. Rolf Gollob, copreşedinte al centrului elveţian pentru proiecte educaţionale şi mentor în formarea cadrelor de la noi în maniera de lucru JOBS, a evidenţiat vasta aplicabilitate a celor învăţate la predarea diverselor discipline şi la cunoaşterea de sine a elevilor. Metoda de lucru, însuşită de profesori şi acceptată chiar entuziast de către elevi, presupune rezolvare de sarcini, muncă în echipă, reducere la minimum a discursului profesoral. Într-un cuvânt, a adăugat Roland Python, şeful Biroului Contribuţiei Elveţiene de la Ambasada Elveţiei la Bucureşti, este „un model de succes, integrabil în sistemul educaţional“.
De la superficialitate şi grabă la perseverenţă şi încredere
Profesorii angrenaţi în proiect s-au declarat într-un câştig incontestabil şi mai ales valorificabil dincolo de limitele inevitabile ale derulării temporale. Prof. ing. Daniela Felegean, director al uneia dintre cele două unităţi în care a fost aplicat prima dată proiectul la noi, Colegiul Tehnic Transilvania din Braşov, sesizează ca principală noutate modul de abordare a desfăşurării orelor în clasă. Colegele sale, prof. ing. Marcela Pârvu şi prof psiholog Anca Urduzan, subliniază accentuarea colaborării profesor-elev, provocarea curiozităţii permanente şi trecerea de la superficialitatea şi graba specifice parcă tinerilor de azi la perseverenţă şi încredere.
De la cealaltă unitate de învăţământ braşoveană de unde a pornit concretizarea proiectului, Şcoala Gimnazială nr.25, prof. Rodica Mohan evidenţiază posibilitatea „extrapolării metodelor bazate pe lucrul făcut de elevi în echipă, cu sarcini concrete în clasă la diverse discipline“, propriul exemplu fiind la biologie.
Participantă la formarea în vederea valorificării modului de relaţionare specific proiectului JOBS, prof. Mihaela Sandu, de la Colegiul Economic „Ion Ghica“, din Târgovişte, reţine între câştigurile decisive trezirea şi menţinerea interesului elevilor pentru cunoaşterea directă a funcţionării pieţei muncii.
La rândul său, prof. Maria Ciulei, de la Inspectoratul Şcolar al Judeţului Vaslui, semnalează succesul proiectului în acest judeţ, dovezi fiind aplicarea lui la trei licee şi la trei şcoli gimnaziale, precum şi asigurarea sustenabilităţii.
Proiectului i s-a dus vestea, aşa că la conferinţa finală a venit lume din unităţi de învăţământ care de acum încolo vor să adere la specificul acestuia. Prof. Amelia Bănică, de la Inspectoratul Şcolar al Judeţului Maramureş, a avut astfel posibilitatea unei comparaţii cu o iniţiativă locală privind orientarea elevilor, devenită de tradiţie şi de succes: proiectul „Next Generation“, care constă în crearea de către elevi a unor eseuri pe teme de consiliere. Anul acesta se va desfăşura ediţia numărul 15, între 16 şi 20 iulie.
Intervenţiile educaţionale se pilotează şi cer timp
Făcând o prezentare detaliată a evoluţiei proiectului de la iniţiere până în prezent, prof. Liliana Preoteasa, director în Ministerul Educaţiei Naţionale, a scos în evidenţă receptivitatea de care acesta s-a bucurat: de la un început cu un liceu şi o şcoală gimnazială într-un oraş, astăzi este extins în 180 de unităţi de învăţământ (188 de clase, peste 8.000 de elevi, 576 de profesori), în 20 de oraşe din patru regiuni de dezvoltare economico-socială (Centru, Nord-Est, Sud Muntenia, Bucureşti-Ilfov). Consistentă a fost şi se menţine susţinerea multor agenţi economici, ajunşi la un total de circa 800. Pregătirea elevilor în sensul cunoaşterii propriilor posibilităţi şi a pieţei a fost însoţită permanent de formarea cadrelor didactice. Concomitent, au fost create peste 100.000 de materiale didactice: caiete JOBS pentru elevi şi profesori, în limbile română, maghiară, germană, engleză. S-au organizat cinci ediţii ale expoziţiilor JOBS şi mai mult de 30 de evenimente pentru promovare şi informare. Dincolo de toate acestea, a fost perfecţionarea modului de lucru de fiecare dată şi oriunde a fost nevoie, scopul fiind acela de a rezulta un produs cu adevărat folositor educaţiei. „Intervenţiile educaţionale se pilotează şi cer timp“, a conchis prof. Liliana Preoteasa.
 F. IONESCU