Trecută cu prea multă ușurință sub tăcere de media din țara noastră, intenția Ministerului Educației Naționale și a Institutului de Științe ale Educației de a introduce educația de gen în școli revine, iată, în atenția noastră. Săptămâna trecută, Platforma civică Împreună a făcut public la finalul unei ample campanii pe care a derulat-o la nivel naţional  sub genericul „Apărăm copiii României şi identitatea lor“ că a strâns 300.000 de semnături prin care părinții somează MEN și ISE să elimine din procesul educaţional elementele care ţin de propaganda ideologiei de gen. Pentru cine nu știe, au subliniat părinții în motivarea demersului lor, egalitatea de gen nu înseamnă egalitatea dintre bărbat și femeie, ci libertatea individului în a-și alege propriul gen, indiferent de sex.

Ministerul Educaţiei Naţionale şi Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei sunt somate, practic, de cei 300.000 de părinți să ia act de refuzul lor în ceea ce priveşte orice ingerinţă a ideologiei de gen, inclusiv sub forma educaţiei sexuale pentru diversitate, în procesul educaţional din România. Refuzul Platformei civice Împreună şi al celor 300.000 de părinți se bazează pe faptul că intruziunea ideologiei de gen în educaţie încalcă art. 26 alin. 6 din Constituţia României, potrivit căruia „părinţii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educaţia copiilor minori a căror răspundere le revine“ şi art. 48 7 din Codul Civil, potrivit căruia părinţii sunt cei care „au îndatorirea de a se îngriji de dezvoltarea psihică, intelectuală, de educaţia, învăţătura şi pregătirea profesională a copiilor potrivit propriilor lor convingeri, dar şi potrivit însuşirilor şi nevoilor copiilor“. De asemenea, potrivit aceluiași articolul 26 , dar alineatul 1 din Constituţie, „autorităţile publice sunt obligate să respecte şi să ocrotească viaţa intimă, familială şi privată. Cum viaţa intimă este unul dintre factorii determinanţi ai conştiinţei individului prin valenţele psihice pe care inevitabil le antrenează şi cum procesul de educaţie şi formare a copilului operează în planul conştiinţei acestuia, rezultă că orice ingerinţă în procesul educaţional care aduce atingere convingerilor părinţilor sau însuşirilor şi nevoilor proprii fiecărui copil aduce atingere şi acestui drept fundamental“. De asemenea, Platforma civică Împreună a mai cerut Ministerului Educaţiei Naţionale să atenționeze toate inspectoratele şcolare din țară ca profesorii „să nu se lase implicaţi în activismul unor ONG-uri care au drept scop reeducarea minţii şi sufletului copiilor români, prin activităţi ce implică în orice fel ideologia de gen, întrucât aceasta este intim legată de fiecare persoană în parte, intrând în sfera de dezvoltare fizică şi psihologică a fiecărui copil în parte“. Și continuă aceștia: „Școala nu are voie să fie instrument de propagandă ideologică“.

Un sistem de educaţie parentală centrat pe stimularea interesului pentru o nouă cultură familială

Reamintim că în luna iunie a anului trecut, pe finalul anului școlar 2017-2018, când toată suflarea școlară era ocupată până peste cap cu examene, încheieri de medii și de an, Ministerul Educației Naționale a lansat în dezbatere publică proiectul privind Strategia Națională de Educație Parentală  prin care erau atacate valorile și familia tradiționale.

Prin intermediul acestuia, MEN propunea înfiinţarea unei reţele de educatori parentali care să-i înveţe pe elevi, dar și pe părinții acestora să renunțe la mentalitățile conservatoare în virtuatea cărora familia tradiţională este idealizată și își propunea implicit aplicarea unei strategii educaționale prin care să fie dezvoltat în mentalul copiilor interesul pentru „o nouă cultură familială și pentru diversitate“. „Deseori, noile ideologii promovate în special în domeniul protecţiei copilului întâlnesc mentalităţi conservatoare, un sistem de valori ale familiilor ce trebuie regândit în contextul unor informații noi cu privire la nevoile de dezvoltare ale copiilor“, se spune în proiectul Ministerului Educației Naționale. De aceea, familia din societatea actuală are nevoie din ce în ce mai mult de un sprijin extern pentru a se adapta acestor cerinţe, în condiţiile în care părinţii rămân ataşaţi valorilor care s-au transmis tradiţional şi pe care le consideră ca fundamentând modele valide de relaţionare intrafamilială (…) Sistemul de educație parentală trebuie să vină în sprijinul dezvoltării unor principii esențiale ce vizează promovarea drepturilor omului, respectul pentru diversitate și încurajarea activă a egalității de gen“.  În opinia celor care au întocmit controversatul document, este absolut necesară „crearea unui sistem de educaţie parentală centrat pe educația copilului și stimularea interesului pentru o nouă cultură familială“. Strategia națională de educație parentală 2018-2025 ar urma să fie introdusă ca disciplină la toate formele și nivelurile de învățământ, mai puțin grădinițe.

Imediat după postarea pe site-ul ministerului, documentul a stârnit un tsunami de revoltă din partea părinților din întreaga țară, dar și al cadrelor didactice. Avalanșa de mesaje de pe rețelele de socializare și postările pe site-ul ministerului au determinat MEN  să retragă din dezbatere publică proiectul educației parentale.

„Pentru noi, conceptul de familie este definit în Constituția României, nimic mai mult sau mai puțin“

Părinții și sindicatele din învățământ au somat Ministerul Educației să renunțe la  implementarea strategiei de educație parentală în școli. Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți, a spus: „Pentru noi, conceptul de familie este definit în Constituția României, nimic mai mult sau mai puțin“. Împreună cu Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și cu Federația Sindicatelor din Educație (FSE) „Spiru Haret“, părinții  solicitau, în vara anului trecut, „anularea prezentei Strategii, precum și elaborarea, de către Ministerul Educației Naționale, a unei noi Strategii, după consultarea partenerilor și a factorilor interesați“.  „Faptul că Patriarhia Română susține că documentul supus dezbaterii publice nu corespunde în totalitate cu ce s-a discutat la nivelul grupului de lucru constituit de Ministerul Educației ridică un mare semn de întrebare, se spune în luarea de poziție. Faptul că inclusiv Academia Română se opune acestei strategii întărește hotărârea luată de cele trei federații, de a nu susține strategia Ministerului Educației“. 

Cele mai importante instituții ale statului refuză ideologizarea școlii și îndoctrinarea gender a copiilor

Materiale didactice care au ajuns în școli îi  învaţă deja pe copii că o persoană „este genul în care se identifică şi nu genul în care s-a născut“, că identitatea de gen şi orientarea sexuală „sunt două lucruri distincte“, că „o fetiţă poate avea nume de băiat şi poate deveni tată“, că se pot îmbrăca cum vor, că un copil poate avea doi tați sau două mame… Față în față cu această tendință educațională, reprezentanţii Platformei civice susţin că în conformitate cu dispozițiile în vigoare, părinții și numai părinții, nimeni altcineva, pot îndeplini nevoile copilului lor, iar scopul școlii este obţinerea de rezultate cât mai bune de elevi şi nu reeducarea lor în sensul că pot fi orice gen, indiferent de sexul cu care s-au născut.

De altfel, împotriva Proiecului MEN de Educație Parentală s-au ridicat și Academia Română, și bisericile de pe teritoriul României. Cu toții refuză ideologizarea școlii și îndoctrinarea copiilor. În Canada, unde școlile au introdus un program agresiv de orientare sexulă și identitate de gen, copiii sunt învățați că sexul este schimbător, că nu contează ce ești, ci ce simți, că poți să te îmbraci cum vrei, că astăzi poți să fi băițel, iar mâine fetiță. Vi se pare normal acest lucru? Întrebarea o adresăm evident celor care susțin introducerea, și  în școlile din țara noastră, a unui asemenea program. Pornind de la premisa că cei care au elaborat mult contestatul proiect de educație parentală au, la rândul lor copii, am fi curioși să știm dacă, fiind puși în situația de a-și supune copiii la un asemenea experiment, ar accepta fără să clipească, asumându-și fără nicio teamă sau remușcare consecințele unui asemenea tip de educație, livrată copiilor de la vârsta la care încă se refugiază în lumea basmelor?

Marcela GHEORGHIU