Stimate Domnule Inspector General, aveți o experiență solidă, atât ca profesor, cât și ca inspector școlar. Care au fost primele probleme cu care ați avut a vă confrunta la preluarea ISJ?
Fiecare perioadă se caracterizează prin probleme specifice, prin provocări generate de realitățile sociale. Inspectoratul Școlar Județean Prahova s-a impus ca o organizație puternică, caracterizată prin profes­io­nalism, angajată în oferirea de servicii de monitorizare și control, pentru asigurarea unor servicii educaționale de înaltă calitate, în folosul bene­ficiarilor direcți – antepreșcolarii, preșcolarii și elevii – al familiilor acestora, al comunității, dar și al profesorilor din județul Prahova.
Am preluat conducerea ISJ Prahova la începutul anului școlar 2015-2016, prin urmare primele probleme de gestionat au fost cele legate de finalizarea sesiunii august-septembrie a Examenului de Bacalaureat, finalizarea repartizării absolvenților de clasa a-VIII-a în învățământul liceal și profesional și a etapelor din Metodologia de mișcare a personalului didactic. Alături de colegii din inspectorat, am reușit să trecem cu bine peste aceste provocări, să asigurăm atmosfera de normalitate, de firesc, pentru buna desfășurare a activităților didactice.
Din ce perspectivă veți aborda această funcție și care sunt, în opinia dvs, cele mai stringente, sensibile puncte ale învățământului prahovean?
Trebuie să precizez că în perioada 2012-2015 am fost inspector școlar general adjunct, prin urmare, la numirea în funcția de inspector școlar general, în august 2015, știam bine care sunt problemele instituției, dar și atuurile ei, punctele tari pe care le am la dispoziție. Am încercat să păstrez continuitatea în lucrurile bune și, alături de colegii inspectori școlari, să păstrez, de asemenea, o abordare obiectivă, în vederea eliminării disfunc­ționalităților identificate sau manifestate în ultima perioadă. Echipa de inspectori școlari de la ISJ Prahova, unde avem 29,5 posturi, este formată din profesioniști, oameni devotați sistemului și pasionați de ceea ce fac, care au dovedit implicare și capacitate în a răspunde la cerințele activităților de monitorizare și îndrumare a sistemului educațional.
Plecând de la această realitate, consider că maniera tradițională de luare a deciziilor, prin comandă și control, nu mai este oportună, nu mai dă rezultate în condițiile actuale. Prin urmare, o primă inițiativă a fost aceea de a transforma sistemul de luare a deciziilor, de creștere a rolului Consiliului de Administrație, dar și de generare a unui climat în care fiecare inspector să aibă posibilitatea de a-și exprima opinia asupra problemelor adoptate. Am promovat ideea că un inspectorat județean puternic se bazează pe o bună colaborare cu administrația publică locală, pe o promovare a interesului educațional al beneficiarilor direcți ai sistemului de educație. Sistemul de învățământ prahovean este reprezentat de aproximtiv 111.000 de antepreșcolari, preșcolari și elevi, alături de aproximativ 9.300 de cadre didactice, didactice auxiliare și nedidactice, care își desfășoară activitatea în 697 unități de învățământ, din care 220 cu personalitate juridică.
Problemele sistemului sunt foarte diverse: de la asigurareaa unor con­diții corecte pentru buna desfășurare a procesului educativ, atât în ceea ce privește spațiul școlar, cât și resursa umană, până la asigurarea respectării principiilor finanțării învățământului preuniversitar și dezvoltarea învățământului de excelență pentru copiii și tinerii capabili de performanțe înalte. Bazându-ne pe programele sociale implementate de Guvernul României, “Bani de liceu”, “Euro 200”, “Burse profesionale”, “Lapte și corn”, încercăm să asigurăm o școlarizare în totalitate a tinerilor, acționând în mod constant pentru reducerea abandonului școlar și a părăsirii timpurii a școlii. Acordăm o atentie deosebită învățământului special și special integrat.
Creșterea nivelului de siguranță, asigurarea unui spațiu școlar sigur, fără conflicte sau comportamente neadecvate, eliminarea violenței din instituțiile de învățământ constituie o prioritate pentru activitatea inspec­toratului școlar. Realizarea obiectivelor Strategiei cu privire la reducerea fenomenului de violență în unitățile de învățământ preuniversitar se realizează în parteneriat cu toate instituțiile abilitate existente la nivelul județului.
Dezvoltarea programului “Școală după școală”, program comple­mentar programului școlar obligatoriu, constituie de asemenea o prioritate, plecând de la oportunitatea pe care acest program o oferă în învățarea non-formală, pentru îmbogățirea cunoștințelor, abilităților și deprinderilor, pentru consolidarea competențelor dobândite.
Un județ cu o poziționare geografică precum cea a județului Prahova are anumite particularități. Influențează această poziționare diferențele dintre școala rurală și școala urbană? Care este starea școlii rurale din județul Prahova și ce faceți pentru a micșora decalajul dintre rural și urban la nivel educațional?
Județul Prahova este al 33-lea din țară ca suprafață, dar prin populația de aproximativ 800.000 de locuitori este al treilea cel mai populat județ din România și de asemenea, unul din cele mai urbanizate județe ale țării. La nivelul județului există 104 unități administrative locale, și anume: două municipii, Ploiești și Câmpina, 12 orașe și 90 de comune. Din cele 697 unități de învățământ care funcționează la nivelul județului, 218 sunt în mediul urban, iar 479 în mediul rural. Prin eforturile comune cu administrațiile locale, școlile din județul Prahova asigură un spațiu școlar modern, adecvat pentru desfășurarea activităților didactice. Există o preocupare constantă pentru a asigura șanse egale la educație, iar faptul că la nivelul județului 99,68% din posturile didactice sunt ocupate cu personal didactic cu studii corespunzătoare, iar  74,35%  sunt titulari, considerăm că există premise pentru ca acest aspect să se realizeze alături de respectarea principiilor care guvernează învățământul preuniversitar.
Cum stă județul Prahova la părăsirea timpurie a școlii, un flagel prezent în majoritatea regiunilor țării?
Sigur, fenomenul de părăsire timpurie a școlii se manifestă și la nivelul județului Prahova, de aceea, în planul managerial al ISJ am introdus ca țintă strategică pentru perioada următoare reducerea acestui fenomen și diminuarea, de dorit până la dispariție, a abandonului școlar. Activitățile proiectate combină măsurile de prevenire cu cele de intervenție și de compensare. Părăsirea timpurie a școlii este influențată atât de factorii educativi, de exemplu cultura școlii, alte situații particulare, individuale, de exemplu atmosfera din familie, cât și de condițiile  socio-economice. Principalii factori care generează părăsirea timpurie a școlii sunt identificați la nivelul familiei și al comunităților locale. Există grupuri vulnerabile care prezintă un ridicat risc pentru a genera părăsirea timpurie a școlii, de aceea încercăm să intensificăm activitățile de prevenție în aceste tipuri de comu­nități. Încercăm să explicăm că o astfel de decizie, nefinalizarea studiilor, generează un risc mare de neintegrare socială, micșorează șansa la un statut social sigur, la o inserție corectă pe piața muncii. Inspectoratul Școlar Prahova monitorizează sistematic implementarea planurilor de acțiune agreate și asigură sprijin școlilor în inițiativele lor de a preveni și diminua acest fenomen. Inspectoratul școlar a implementat, în calitate de beneficiar sau partener, mai multe proiecte finanțate din fonduri europene care au avut drept scop îmbunătățirea integrării socio-profesionale a tinerilor în situație de risc din învățământul preuniversitar sau în cazul proiectului “Incluziune și coeziune socială prin metode alternative de educație” POSDRU/163/2.2/140 219, care urmărește exact prevenirea și corectarea fenomenului de părăsire timpurie a școlii, prin adoptarea unor strategii, planuri de acțiune, abordări informatice moderne și prin dezvoltarea unor facilități integrate care să ofere accesul nerestricționat al grupului țintă la servicii socio-educaționale de ultimă generație, într-un sistem educațional deschis și incluziv.
Agenda reformei este dominată în aceată perioadă de o temă foarte importantă, de care depinde evoluția societății de mâine din această țară: planul-cadru. Cele patru variante au stârnit un val de nemulțumiri și îngrijorări ale cadrelor didactice din teritoriu,  ale universităților și ale Academiei Române. Care este părerea dvs despre viziunea, structura și prevederile acestor patru variante?
Într-o derulare firească și logică a programului de modernizare a învățământului românesc, după ce s-au implementat noile planuri-cadru și noile programe la nivelul învățământului primar, s-a ajuns acum la momentul plan-cadru pentru învățământul gimnazial. Consider că schim­barea acestuia este un demers necesar și util, iar compatibilizarea lor cu cele din învățământul primar este un imperativ al momentului. Proiec­tarea noului plan-cadru trebuie să se facă plecând de la idealul educațional al școlii românești, așa cum este el definit în Legea Educației Naționale. Prin urmare, consider că trebuie să citim cu atenție viziunea, misiunea și idealul educațional, așa cum sunt ele formulate în lege, și să stabilim ce anume ar trebui să se regăsească în programul școlar, astfel încât să atingem profilul dorit al absolventului. Publicarea celor patru variante de plan-cadru propuse de ISE, la care ulterior s-au adaugat, în urma dezbaterilor publice și alte propuneri de variante, a constituit un exercițiu democratic valoros și am convingerea că, valorizând toate ideile și comentariile expuse în spațiul public, specialiștii care și-au asumat această sarcină vor găsi varianta care să răspundă cel mai bine cerințelor societății actuale.
Ca om al catedrei, ce părere aveți despre reducerea numărului de ore la limba și literatura română și la istorie, despre eliminarea latinei din planul de învățământ?
Toți cei care ne desfășurăm activitatea în sistemul de învățământ preuniversitar înțelegem importanța existenței unui număr suficient de ore pentru studiul limbii române și al istoriei, respectiv valoarea formativă pentru un profil intelectual adecvat a studiului limbii latine. Care este însă numărul ideal de ore alocate, la ce vârstă să se studieze limba latină, sunt probleme  extrem de delicate. De aceea, consider că trebuie să avem încre­dere în specialiștii în științele educației și că efortul lor de a găsi soluția corectă se va finaliza cu succes. Există studii asupra sistemelor de educație la nivel european, care sunt relevante pentru măsurile pe care trebuie să le luăm și armonizând experiența acumulată în sistemul românesc cu toate aceste informații, vom găsi calea pentru un plan-cadru care să răspundă cerințelor societății, care să asigure dezvoltarea ei.
Și totuși, care credeți că vor fi implicațiile acestor măsuri asupra elevilor, asupra formării, culturii, identității lor? Vorbim despre reducerea unui număr de ore, desprea eliminare unor discipline…
Așa cum a reieșit din dezbaterile publice asupra variantelor de plan-cadru, numărul de ore alocate pentru fiecare arie curriculară, dar și pentru fiecare disciplină în parte, generează un anumit profil de absolvent, de aceea, revin la ideea că trebuie să armonizăm planul-cadru și ulterior programele școlare cu idealul educațional pe care școala românească și l-a asumat, asigurând formarea competențelor și aptitudinilor necesare pentru împlinirea personală.
Care sunt implicațiile acestor măsuri asupra resurselor umane, cadrelor didactice din sistem? Reducerea numărului de ore ar implica și reducerea numărului de cadre didactice de profil…
Nu trebuie să uităm că beneficiarii primari ai învățământului preuniversitar sunt antepreșcolarii, preșcolarii și elevii. În consecință, toate eforturile noastre de a îmbunătăți sistemul de învățământ trebuie să asigure interesul educațional al acestora. Sigur că modificarea planului-cadru prin introducerea sau eliminarea unor discipline, prin mărirea sau micșorarea numărului de ore alocate unei discipline, influențează încadrarea cu per­sonal didactic. Am convingerea că, în funcție de alegerea făcută pentru planul-cadru, vom reuși să găsim soluții corecte pentru toți titularii sistemului de învățământ. Cunoscând foarte bine capacitățile intelectuale ale personalului didactic, dar și multitudinea de programe de formare existente, vom identifica soluțiile optime pentru a reduce consecințele unor măsuri de tip: reducerea numărului de ore la anumite discipline sau chiar dispariția unor discipline. În funcție de deciziile care se vor lua, vom găsi soluția corespunzătoare.
Domnule profesor, în încheiere, spuneți-ne care este reacția cadrelor didactice din județul Prahova față de aceste variante de plan-cadru?
Din raportul preliminar de analiză a rezultatelor procesului de consultare publică privind noul plan-cadru pentru gimnaziu, reiese că la această consultare publică au participat foarte mulți specialiști în educație, în nume propriu sau al instituției în care își desfășoară activitatea, alături de elevi, studenți și părinți. Așa cum am mai precizat, este necesar să avem noi planuri-cadru în învățământul gimnazial și liceal, în acord cu idealul educațional, viziunea și misiunea sistemului de învățământ, așa cum sunt ele formulate în Legea Educației Naționale, dar și cu planul-cadru după care este organizat învățământul primar.
Am dedus din Raportul făcut public că propunerile, comentariile făcute sunt analizate de către specialiștii institutului și în mod firesc validate și valorificate în funcție de utilitatea și pertinența lor.
Cred că există suficientă maturitate și înțelepciune pentru a lua cele mai bune decizii, măsuri care în mod logic vor afecta viața profesională, evoluția în carieră a tuturor cadrelor didactice. La nivelul județului s-au organizat dezbateri asupra propunerilor de plan-cadru, la care au participat atât profesori de diferite specialități, cât și manageri de instituții de învățământ.
Odată ce am înțeles utilitatea și necesitatea acestui demers, ne-am asumat și provocările generate de adoptarea unui nou plan-cadru, iar pe calea dialogului și cu respectarea prevederilor legale, vom găsi calea de a soluționa eventualele probleme legate de încadrări, reduceri de norme sau schimbare a specializării la nivelul personalului didactic.
Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU