Profesorul, în memoria colaboratorilor

10-1Caracter de excepție, cu o putere de muncå de invidiat, suflet de o rarå frumusețe și cumsecådenie, magistrul a fost un devotat fiu al cetåții, un autentic și constant apåråtor și nedezmințit  promotor al moștenirii culturale, literare și lingvistice. Solomon Marcus a fost mereu preo­cu­pat și îngrijorat de soarta Limbii Române – averea inestimabilå a neamului, asociind  dåinuirea ei cu ameliorarea necondiționatå a sistemului educațional, implicit prin schimbarea atitudinii fațå de manuale. Astfel, în unul din  ultimele sale articole, apårut în februarie 2016, Solomon Marcus accentua testamentar: „Limba românå este puså la o grea încercare, derapajul semantic ne pândește la tot pasul, dar intervine și capacitatea noastrå de a «șterge colbul», de astå datå nu de pe «cronice båtrâne», ci de pe programe și manuale pe care a prins o grosime exageratå. Fårå o imaginație de mare îndråznealå și fårå un gråunte de «nebunie», fårå o culturå care så treacå mult dincolo de orizontul actual al școlii, nu o vom scoate la capåt. Dar dacå vå uitați cu atenție în ochii copiilor, întrezårind așteptårile lor, veți înțelege cât de mare e råspunderea noastrå”.
Modest, receptiv, delicat, comunicativ, Solomon Marcus a avut întotdeauna inspirația, generozitatea și înțelepciunea de a semåna în jur luminå, spirit cooperant și optimism. Prezența Domniei Sale însemna recucerirea încrederii în forțele proprii, dar și ale societåții, însemna sensibilizarea ochiului nostru interior la splendorile vieții, pe lângå care, alteori, în vâltoarea grijilor și necazurilor cotidiene, trecem nepåsåtori…
Îți vom resimți îndelung lipsa, Maestre! Adio, iubite profesor!
Colegiul de redacție al revistei
„Limba Românå”, Chișinåu


 
În câteva luni, se vor împlini 44 de ani de când l-am cunoscut. Eram un student în anul al doilea, în seria de informaticå, la care Profesorul preda cursul de funcții reale. Profesorul folosea manualul scris de mentorul sau, Miron Nicolescu, dar prezentarea oralå  era îmbogåțitå cu explicații și comentarii despre autorii rezultatelor prin­cipale, despre legåturile cu alte domenii mate­ma­tice și, nu de puține ori, cu lumea din afara matematicii. Era un spectacol care interesa, intriga, motiva și în același timp, îngrijora. Cum va fi examenul? Era clar cå vom avea întrebåri ale cåror råspunsuri nu vor fi gåsite doar prin simpla asimilare a cursului. Faimoasele sale întrebåri nu depåșeau nivelul predat, dar necesitau și stimulau o gândire creativå, nu o reproducere mecanicå. „Ce argumente pro sau contra puteți aduce la parnasianismul lui Baudelaire?” este un exemplu ne-matematic de întrebare marcusianå (care i s-a pus elevului de liceu S. Marcus). Rigoarea sintacticå era doar un prim obiectiv: semantica și pragmatica erau la fel de importante.
În clasa matematicienilor eminenți din care face parte, foarte puțini au talente pedagogice și, printre ei, doar o micå parte au fost preocupați de acest subiect. La fel ca marele matematician A. N. Kolmogorov, Profesorul a avut un interes special pentru educație. Împreunå cu M. Nicolescu și N. Dinculeanu a scris un manual de analizå mate­maticå (în douå volume) care a servit sute de stu­denți matematicieni din București și din țarå. A colaborat la un manual de didacticå universitarå, la douå manuale de matematicå de liceu (unul pentru specialitatea filologie) și a publicat nenu­mårate articole privind educația, atât în țarå cât și în stråinåtate.
În ultima decadå a fost intens preocupat de ameliorarea sistemului educațional din România, proiect la care a colaborat fructuos cu Profesoara Mina-Maria Rusu. La începutul acestui an mi-a trimis mesajul urmåtor:
12-01-2016
Dragå Cristian,
Îți forward un do­cument primit de la Ministerul Educației din România, cu privire la sistemul educațional din New Zealand, considerat unul dintre cele mai bune din lume. Ești avizat în aceastå pro­blemå? Må intereseazå foarte mult. Poate reu­șești så afli mai mult.
Cu drag,
Marcus
I-am trimis imediat toate materialele la care am avut acces.
Profesorul a avut un talent rar de a dialoga cu copiii. Titlul volu­mului såu omagial la a 75-a aniversare, „Finite vs. Infinite.  Contributions to an Eternal Dilemma” (Springer, 2000) a fost inspirat de o fetițå de 10 ani de origine românå din Tarragona, care l-a numit „El Infinito” în urma unui dialog despre cum se poate mânca o pâine: jumåtate în prima zi, jumåtate din ce råmâne a doua zi, jumåtate din ce råmâne a treia zi, s.a.m.d., un proces care nu se terminå niciodatå.
Pâinea nu se epuizeazå la nici un moment finit.
La fel și spiritul Profesorului.
Dr. Cristian S. Calude
The University of Auckland, New Zealand


Solomon Marcus visa så convingå țara cå educația este cea mai importantå resurså a ei. Știa cå supraviețuirea sub dictaturå – și trecuse prin douå dintre ele! – e mai puțin dificilå decât sub presiunea comercializårii științei și a învåțåmântului. Educația e cu necesitate anticipatorie. Pentru a satisfice cerințele economiei – întotdeauna reacționând la nevoi noi – existå școli de calificare. Educația, în sensul adânc al cuvântului, creeazå viitorul. Trebuie så fie creativå și så încurajeze creativitatea. Viitorul, în viziunea lui, nu putea fi acela al mediocritåții. De aceea am susținut în repetate ocazii cå a vorbi despre Solomon Marcus în­seamnå a vorbi despre viitor.
Nu ați plecat, i-aș spune acuma, dupå ce nu mai e cu noi! Tinerii vor continua aventura descoperirii de sine care unește viața Dumnea­voastrå cu viitorul lor!
Prof. Dr. Mihai Nadin
Ashbel Smith University Professor,
USA


Un uriaș

…Marcus a plecat… Suntem cu toții mai såraci, mai puțin fårå el.
Marcus a îmbogåțit întreaga lume. Ce a dat lumii, råmâne.
Marcus a fost un luptator, nu un gânditor-contemplator.  A luptat pentru tot ce a gândit.
Ce ne råmâne este så-i urmåm pilda, în toate.
Mulțumesc profund familiei și celor care l-au înconjurat îndea­proape, în ultimele clipe, și au ținut și pe cei de departe aproape de patul și sufletului lui.
Prof. dr. Michael Cernea
NR Senior Fellow
Brookings Institution, Washington DC


Scurtele momente în care am avut prilejul så-l întâlnesc, adresând cuvinte auditoriului din cadrul Universitåții de Arhitecturå și Urbanism „Ion Mincu” din București și la sustinerea tezei de doctorat a Sorinei Rusu au constituit pentru mine o mare onoare, aceea de a avea alåturi, în calitate de invitat de onoare, pe omul de științå care mi-a marcat adolescența prin fascinantele sale lucråri, pe care, ca liceean, la acea vreme le parcurgeam cu nesaț și cu acea curiozitate, mirare și dorințå de cunoaștere pe care dânsul adesea o invoca studenților såi și pe care atât de bine știa så o transmitå prin lucrårile sale.
Am fost profund onorat și fericit cå am avut prilejul så cunosc personal acestå marcantå personalitate a științei românești.
Fie ca gândurile, învåțåturile și mesajele Domniei-sale så råmânå veșnic vii în mintea și sufletul viitoarelor generații de studenți și oameni de științå români!
Cu profund regret pentru pierderea noastrå.
Dumnezeu så-l odihneascå în pace!
Prof. univ. dr. arh. Tiberiu Florescu
Prorector,
Universitatea de Arhitecturå și Urbanism „Ion Mincu” București


Va råmâne în mintea noastrå ca cel care, în aceastå grea perioadå pentru civilizația umanå, dar mai ales pentru România, reușea så ne deslușeascå coerent și pe înțelesul majoritåții secrete ale lumii. Dumnezeu så îl odihneascå!
Dr. Ing. Florin Munteanu,
Centrul pentru Studii Complexe


 
În zilele de dupå aflarea trecerii lui în neființå, foarte mulți și-au reamintit de cele zece nevoi umane de care educația trebuie så ținå seama propuse de Solomon Marcus. Le citim cu emoție, cu admirație, cu dorința de a le pune în aplicare, de a le împårtåși celorlalți. Ele înså trebuie så ajungå acolo, în școalå, unde ar trebui citite ca pe niște probleme matematice sau lingvistice și rezolvate prin soluții ingenioase. Omul educat știe så se bucure de lucrurile simple ca de mari evenimente, nu se plictisește niciodatå, dar se mirå întotdeauna și este iscoditor. Este suspicios atunci când aflå lucruri noi și se îndoiește de adevårurile generale. De asemenea, curios sau nu, el poate greși, pentru cå greșelile, eșecurile sporesc cunoașterea umanå. Omul se joacå și descoperå lumea. E conștient de propria individualitate într-un sistem cu multe alte individualitåți și, totodatå, știe så le aprecieze și så-i ajute pe ceilalți så devinå individualitåți. Apreciazå cultura sub toate formele ei și devine o micå parte din construcția ei și, în fine, reușește mereu så se ridice, fizic și metafizic. Pare un cumul de probleme complicate, cu soluții multiple, doar cå, în esențå, rezolvarea lor este una simplå, dar recurentå, care ține seama de alți oameni educați. Toate aceste nevoi, devenite, de fapt, valori, ar trebui så devinå decalogul oricårei instituții de învåțåmânt, pentru ca elevii și studenții så se raporteze mereu la ele.
Asist. drd. Roxana-Magdalena Dincå
Universitatea din București


„Sfârșitul încununeazå o operå” spune o veche vorbå latineascå. La sfârșitul anului trecut, în învåțåmântul gimnazial românesc erau propuse schimbåri care urmau så slåbeascå încå o datå pregåtirea umanistå a elevilor români. Printre cei puși så judece aceste modificåri se afla și Academicianul Solomon Marcus. Nu doar cå nu a îndeplinit un rol formal în acest grup de lucru, ci și-a asumat, în mod public, o adevåratå cruciadå în apårerea valorilor învåțå­mântului românesc și, în primul rând, a limbii latine, cu o vigoare care nu-și putea avea obârșia decât în convingerea cå susține o cauzå corectå. O personalitate a lumii mate­maticii lua asupra sa o luptå pe care mulți umaniști uitaserå så o mai ducå, într-un act de generozitate cum atât de rar mai vedem azi. Ne-a amintit astfel tuturor ceea ce mulți dintre noi au uitat: a-ți investi energia – poate ultima, în cauze drepte din care nu ai nimic personal de câștigat este adevårata dovadå a unui spirit înalt.
Dr. Theodor Georgescu
Universitatea din București


A fost un om deosebit, tot timpul a știut så se adreseze pe înțelesul fiecåruia. Era vizibil pentru oricine a avut plåcerea de a îl asculta vreodatå vorbind cå tot ce a fåcut a fåcut din și cu pasiune. Tot timpul a fost de partea elevilor și a studenților, i-a sprijinit și i-a susținut cu tot ce a putut și mereu a fost deschis la sugestii și la noi inițiative. Nu pot încheia decât prin a îi mulțumi pentru tot ceea ce a fåcut pentru mine și pentru noi, olimpicii, în general și a-i promite cå va råmâne permanent în sufletele noastre, ale celor care au avut deosebita onoare și plåcere så îl cunoascå.
Domnule Profesor, vå mulțumesc pentru tot ceea ce ați fost și ați fåcut și sper ca Dumnezeu så odihneascå în pace!
Student Vlad Neacșu,
fost olimpic internațional la Olimpiada de Lingvisticå


Somnul adânc al Timpului ia sfârșit. Acesta privește påianjenul orb cu luare-aminte. Påianjenul îi șoptește: ,,Så nu uiți. Så nu uiți niciodatå ceea ce am țesut în pânza mea.” Plasa de piatrå aruncå Timpul înapoi pe marginea pråpastiei. Tulburat, acesta face un juråmânt. Iar eu, påianjenul orb, deschid un ochi spre exterior, cu care scriu, pe aceastå pânzå, povestea clipei în care însuși Timpul a jurat ca niciodatå så nu îl uite pe SOLOMON MARCUS.
Alberta-Gabriela Milicu
clasa a VIII-a – Colegiul Național I.L. Caragiale, Ploiești
Laureatå a concursului “Solomon Marcus” ediția 2013