Stimate domnule inspector general, nu putem vorbi despre provocările și așteptările noului an școlar fără a arunca o privire sumară asupra celui trecut. Care au fost cele mai mari probleme ale anului școlar 2023-2024 pentru învățământul teleormănean? Câte dintre acestea s-au rezolvat și câte dintre ele rămân de rezolvat în noul an școlar?
Sistemul educațional, nu numai cel din România, este activ, aflat într-o mișcare continuă, care evoluează între examene, concursuri, olimpiade, etape de mobilitate a personalului didactic, proiecte de reabilitare a unităților școlare, relocări, schimbări de destinație a spațiilor școlare etc. Nu aș spune că anul școlar 2023-2024 a fost unul care a ieșit din limitele normalului, poate principala provocare reprezentând-o dorința (de altfel, realizată), de a manageria în mod corect modalitatea, încă nouă, de încărcare pe platformă a lucrărilor scrise din cadrul examenelor de Evaluare Națională, de Bacalaureat, titularizare, definitivat și evaluarea lor în sistem online. Colegii noștri profesori s-au conformat prevederilor procedurale și au asigurat o scanare și o încărcare corespunzătoare a lucrărilor scrise și s-au încadrat în orizontul de timp trasat de Ministerul Educației în privința evaluării asumate și obiective a lucrărilor elevilor.
Pot, de asemenea, să reafirm că cea mai importantă provocare și, totodată, un deziderat pentru Inspectoratul Școlar Județean Teleorman, este legată de bunul mers al învățământului teleormănean: școlile și elevii noștri să beneficieze de cadre didactice de specialitate, să se respecte programele școlare, să fie onorat dreptul fundamental la învățătură, să primeze binele educațional al copiilor.
Un alt aspect demn de reliefat ar fi acela al necesității de a dinamiza și monitoriza participarea școlilor teleormănene la Programul Național de Reducere a Abandonului Școlar, activitate minuțioasă și complexă, care necesită vaste resurse umane și de timp.
Desigur, mici probleme au mai apărut, însă acestea au fost rezolvate cu tact și răbdare, împreună cu colegii mei din Inspectoratul Școlar Județean Teleorman și, în majoritatea cazurilor, cu sprijinul Ministerului Educației, al colegilor directori de unități școlare din județ.
Comparativ cu anul precedent, la nivelul județului Teleorman, procentul de promovare a examenului de titularizare este în creștere
Ce s-a întâmplat la titularizare și la definitivat? Care a fost procentul de promovare la nivel județean? Comparativ cu anul 2023, cum stați din acest punct de vedere?
La titularizare, au susținut concursul 268 de candidați. Dintre aceștia, 32,46%, adică 87, au obținut note peste 7, putând astfel solicita un post/o catedră în vederea angajării pe perioadă nedeterminată. 116 candidați, adică 43,28%, au obținut note cuprinse între 5 și 6,99. Aceștia, conform metodologiei, pot solicita ocuparea unui post/unei catedre pe o perioadă determinată. Diferența de 65 de candidați (24,25%) a înregistrat rezultate mai mici de nota 5, ceea ce nu le dă dreptul de ocupare a unui post/unei catedre. Comparativ cu anul precedent, la nivelul județului Teleorman, procentul de promovare a examenului de titularizare este în creștere.
La definitivat, numărul candidaților înscriși și validați (cu drept de participare la examenul de definitivare în învățământ) a fost de 62 de cadre didactice, din care s-au prezentat 59 de cadre didactice, respectiv 95%. Promovarea la nivelul județului Teleorman a fost de 63,79% pentru anul 2024, aceasta fiind în creștere față de anul anterior.
Resursa umană din sistemul de învățământ preuniversitar teleormănean se caracterizează printr-o stabilitate considerabilă
În consecință, cum stă județul Teleorman la gradul de ocupare cu personal calificat, un aspect extrem de important pentru un învățământ de calitate, de secol 21?
O analiză a încadrării cu personal didactic de predare a unităților de învățământ din județ, pentru ultimii ani școlari, relevă un punct tare al acestui aspect, respectiv înregistrarea unui grad de ocupare cu personal didactic de predare care oscilează, în funcție de dimensiunea efectivelor de elevi, în jurul valorilor de 98,6%-98,8% din totalul posturilor didactice/catedrelor (2.856,21 norme didactice de predare). Ponderea de 11,2%-11,4% din totalul normelor didactice de predare nu este ocupată cu personal didactic calificat, însă nu trebuie înțeleasă eronat, deoarece această categorie a personalului didactic de predare este denumită „personal didactic fără studii corespunzătoare postului“. În același timp, putem afirma că resursa umană din sistemul de învățământ preuniversitar teleormănean se caracterizează printr-o stabilitate considerabilă, fapt confirmat de ponderea normelor didactice de predare ocupate de titulari (personal didactic angajat pe perioadă nedeterminată), respectiv 86,67%.
Un aspect care trebuie îmbunătățit este, considerăm noi, vârsta medie a personalului didactic de predare, aceasta crescând în ultimii ani școlari (peste 47 de ani). Cum poate fi acest aspect îmbunătățit? Prin creșterea atractivității, din punctul de vedere al satisfacerii nevoilor personale privind cariera, dezvoltarea profesională și personală, a meseriei de dascăl pentru absolvenții învățământului superior.
Toate unitățile de învățământ din județ au programe de pregătire suplimentară a elevilor din clasele terminale
La nivel național, se vorbește despre rezultate mai slabe decât anul trecut la Bacalaureat și la evaluarea de la clasa a VIII-a, care contează și ca admitere la liceu. Ce s-a întâmplat la nivelul județului Teleorman?
La nivelul județului Teleorman, în sesiunea iunie-iulie a examenului național de Bacalaureat au fost înscriși 1.911 candidați, dintre care 1.606 din promoția 2024 și 305 din promoții anterioare anului 2024. Cu o prezență pentru toate promoțiile de 94,13%, putem afirma că participarea absolvenților învățământului liceal a fost puțin mai bună față de sesiunea similară a anului anterior (rata de participare raportată la numărul de înscriși fiind de 93,30%).
O îmbunătățire ușoară, dar, pentru noi, însemnată, s-a înregistrat și sub aspectul rezultatelor obținute. Numărul candidaților care au înregistrat medii de promovare a examenului național de Bacalaureat a fost în sesiunea iunie-iulie 2024 de 1.201 candidați, ceea ce înseamnă o rată de promovare 66,76%. Astfel, se înregistrează o creștere față de sesiunea iunie-iulie 2023 cu 5,04%.
La Evaluarea Națională, rezultatele sunt îmbucurător mai bune decât cele de anul trecut. Majoritatea școlilor din mediul rural sunt beneficiare ale programului PNRAS, program în care au fost incluse ore de pregătire suplimentară pentru elevii claselor a VIII-a și nu numai. De altfel, toate unitățile de învățământ au programe de pregătire suplimentară a elevilor din clasele terminale, programe solicitate de Inspectoratul Școlar Județean Teleorman ca urmare a rezultatelor înregistrate în anul școlar anterior. Desfășurarea acestora a fost monitorizată, pe parcursul anului școlar, de echipe de inspectori școlari, prin inspecții tematice și inspecții cu caracter permanent.
Cât privește admiterea la liceu, prin proiectul de școlarizare al unităților de învățământ liceal, Inspectoratul Școlar Județean Teleorman s-a asigurat că fiecare absolvent de nivel gimnazial va avea un loc asigurat la liceu. În majoritatea lor, elevii absolvenți de clasa a VIII-a au fost repartizați în prima etapă. Sunt, din păcate, și elevi care, din motive economice sau sociale, nu continuă o formă de pregătire. În acest caz, avem la nivelul ISJ Teleorman mai multe proiecte și strategii, în care am implicat și alte instituții, pentru ca acești copii să continue o formă de învățământ.
CCD Teleorman derulează programe de formare în vederea creșterii potențialului corpului profesoral pentru un învățământ modern
Clasamentele internaționale arată România la un nivel ridicat de analfabetism funcțional și de părăsire timpurie a școlii. Cum stă învățământul teleormănean la aceste capitole? Ce soluții adoptă ISJ Teleorman pentru stoparea/diminuarea acestor fenomene?
La nivelul județului nostru, raportat la rezultatele obținute la examenele naționale, o treime dintre absolvenții ciclului gimnazial s-ar înscrie în această categorie. Opinia specialiștilor este că România are această situație grea deoarece principala metodă de învățare a elevilor români este memorarea, cerută elevilor de un sistem educațional axat predominant pe memorare în defavoarea înțelegerii conceptelor prezentate de programele didactice. Ca urmare, elevii nu au capacitatea de a face corelații între secvențele de informație cuprinse într-un text. Cauze mai sunt, însă nu le detaliez acum, una fiind interesul scăzut pentru lectură, pentru informație, de care nu numai școala se poate face vinovată.
Elevul nu înțelege utilitatea materiei pe care trebuie să o învețe. Astfel că „analfabeții funcțional“ sunt rezultatul unui sistem de învățământ în care teoria nu a fost legată suficient, în mod programatic, cu practica. Spuneam mai devreme că media de vârstă a cadrelor didactice din județul nostru a crescut la peste 47 de ani. Asta înseamnă că inclusiv profesorii, ca elevi, au avut parte de o astfel de învățare bazată pe memorare.
Se observă totuși o dorință de perfecționare în acest sens, atât la nivel național, cât și județean. Cadrele didactice sunt preocupate de participarea la diverse cursuri de formare care să le ajute să aibă o altfel de abordare a materiei pe care o predau, venind astfel în ajutorul elevilor, dar acest proces este anevoios. A fost implementat, prin Casa Corpului Didactic Teleorman, proiectul CRED. Momentan, acesta s-a adresat doar profesorilor de la nivelurile preșcolar, primar și gimnazial. Urmează și nivelul liceal. Sperăm ca, în urma participării la astfel de programe, cadrele didactice să vină în sprijinul elevilor și analfabetismul funcțional să fie diminuat. În prezent, CCD Teleorman derulează programe de formare în vederea creșterii potențialului corpului profesoral pentru un învățământ modern, adaptat nevoilor actuale ale societății în continuă transformare și schimbare, în care digitalizarea este clar că trebuie să aibă un rol mult mai accentuat și mai consecvent.
Cât privește părăsirea timpurie a școlii, am recomandat școlilor ca în programul activităților extrașcolare să includă activități cât mai atractive pentru elevi, pentru a-i atrage să participe și la cursuri. Sunt, de asemenea, școli care au program de servire a mesei, fiind știut că mulți elevi din județul nostru provin din familii defavorizate. Am sprijinit și am încurajat implementarea proiectelor Erasmus. Acestea sunt o oportunitate, atât pentru elevi, cât și pentru cadrele didactice, să ia contact cu tehnici și metode folosite în sistemele de învățământ din țările dezvoltate ale Europei.
Elevii teleormăneni au demonstrat că excelența poate fi atinsă doar prin muncă susținută și educație de calitate
Școala teleormăneană a avut și are multe reușite frumoase, mai ales în ceea ce privește participarea elevilor la olimpiadele și concursurile școlare. Vă rog să vă referiți și la acestea.
Este adevărat că județul nostru a avut și are reușite în acest sens. Când fac această afirmație, am în vedere participarea numeroasă a elevilor noștri la olimpiadele și concursurile școlare pe discipline incluse în calendarele Ministerului Educației și rezultatele obținute.
În anul școlar 2023-2024, elevii participanți la fazele naționale ale olimpiadelor și concursurilor școlare (179 de elevi calificați la olimpiade și 83 la concursuri școlare) au dovedit perseverență în pregătire, pasiune pentru disciplinele la care au participat, dorință de perfecționare și afirmare.
Eforturile deosebite depuse de elevii teleormăneni, îndrumați cu mult profesionalism de cadrele didactice și susținuți permanent de părinții lor, s-au materializat în obținerea următoarelor premii, mențiuni și alte distincții: medalia de argint la Olimpiada Internațională de Lingvistică (IOL), 22 de premii I, 9 premii al II-lea, 8 premii al III-lea, 24 de mențiuni, 27 de premii speciale, 3 mențiuni speciale, 4 medalii de aur, 4 medalii de argint, 4 medalii de bronz, 3 diplome de onoare. Trebuie menționat că avem un elev calificat și la etapa internațională a Olimpiadei de engleză, cu desfășurare la începutul lunii septembrie.
Acești elevi minunați merită toată admirația și tot respectul pentru munca și dedicarea lor. Prin eforturile lor, au reușit să se evidențieze în competiții extrem de riguroase, care cer nu doar inteligență, ci și disciplină, creativitate și capacitate de a face față presiunii. Reușitele lor aduc onoare nu doar lor înșiși, ci și școlilor și comunităților din care provin, demonstrând că excelența poate fi atinsă doar prin muncă susținută și educație de calitate.
Cu o viziune clară și o abordare axată pe inovație și excelență, Centrul Județean de Excelență Teleorman contribuie semnificativ la educația de calitate
Există la nivel de inspectorat o preocupare reală pentru performanță și calitate, atât la nivelul cadrelor didactice, cât și al copiilor? Vorbiți-ne și despre centrul de excelență din județ.
Centrul Județean de Excelență Teleorman, înființat prin Ordinul nr. 5956/2020 din 4 noiembrie 2020, reprezintă un punct de referință pentru educația de excelență din județ. Acesta a fost creat cu scopul de a oferi elevilor capabili de performanțe condițiile optime pentru dezvoltarea și valorificarea potențialului lor.
O componentă centrală a activității sale este pregătirea elevilor pentru concursuri și olimpiade. Grație programelor intensive de pregătire, elevii au reușit să obțină numeroase premii și distincții atât la nivel național, cât și la nivel internațional. Aceste programe sunt concepute pentru a oferi suport personalizat fiecărui elev, ținând cont de nevoile și aptitudinile individuale și includ sesiuni de pregătire riguroasă, strategii de învățare avansate, precum și îndrumare din partea unor profesori cu experiență.
Pentru a sublinia realizările elevilor pregătiți în cadrul C.J.Ex.TR, menționăm următoarele premii și distincții obținute în cadrul competițiilor naționale și internaționale, în anul școlar 2023-2024: Olimpiada Internațională de Lingvistică – o medalie de argint; Olimpiada Națională de Limba Engleză – premiul I, calificare la etapa internațională și o mențiune; Olimpiada Națională de Tehnologia Informației – 1 premiu I, o mențiune, o medalie de aur și o medalie de argint; Olimpiada Națională de Limba și Literatura Română – două mențiuni; Olimpiada Națională Interdisciplinară „Cultură și spiritualitate românească“ – o mențiune și 1 premiu special; Olimpiada Națională de Matematică – o medalie de bronz; Olimpiada Națională de Fizică – două medalii de bronz și două diplome de onoare; Concursul Național „George Emil Palade“ – 1 premiu I și 1 premiu III; Olimpiada Națională de Limba Franceză – o mențiune; „Terra – Mica Olimpiadă de Geografie“ – 1 premiu III, două mențiuni și 1 premiu special; Concursul Național Transcurricular de Lectură și Interpretare Critică „Ionel Teodoreanu“ – o mențiune.
C.J.Ex.TR este în proces de creștere și dezvoltare, în anul școlar 2023-2024 obținându-se acreditarea Erasmus pe o perioadă de trei ani, 2024-2027.
Principalul obiectiv al proiectului de acreditare este îmbunătățirea competențelor digitale ale cadrelor didactice și crearea unui cadru educațional modern, adaptat cerințelor și provocărilor actuale, care să sprijine valorificarea potențialului elevilor și să asigure o educație de excelență, orientată către succes.
Cu o viziune clară și o abordare axată pe inovație și excelență, centrul continuă să contribuie semnificativ la educația de calitate și la dezvoltarea elevilor din Teleorman.
Astăzi, toate unitățile de învățământ din județul Teleorman au aparatură digitală performantă
Digitalizarea. Perioada de pandemie a reprezentat un duș rece nu doar pentru noi, ci și pentru întreaga lume, care a făcut eforturi susținute în acest sens. Cum stă astăzi învățământul teleormănean la acest capitol?
Școlile din Teleorman, pe timpul pandemiei, au investit în infrastructură și au amenajat sălile de clasă cu internet de mare viteză pentru școala online. Școlile au fost dotate cu laptopuri, tablete, table interactive din fonduri proprii sau din bugetul consiliilor locale. Ministerul Educației a repartizat către județul Teleorman, în timpul pandemiei, 6.000 de tablete unităților de învățământ pentru elevii cu posibilități materiale reduse.
Astăzi, toate unitățile de învățământ din județul Teleorman au aparatură digitală performantă, chiar dacă nu există în fiecare sală de clasă, o parte importantă fiind achiziționată prin PNRAS sau PNNR.
Asigurăm egalitatea de șanse în educație, ceea ce necesită o abordare integrată, cu soluții pe termen lung
Se poate vorbi, la nivelul județului Teleorman, de egalitate de șanse pentru absolut toți copiii?
Asigurarea egalității de șanse la educație pentru toți copiii din România, atât în mediul urban, cât și în zonele rurale, presupune o abordare cuprinzătoare și multidimensională, care să vizeze atât factorii structurali, cât și cei socio-economici și culturali. Și în județul Teleorman, principalele direcții de acțiune includ accesibilitatea infrastructurii educaționale, formarea și atragerea cadrelor didactice competente, sprijinirea familiilor vulnerabile și promovarea educației, ca valoare în comunitățile dezavantajate.
În multe zone rurale din județul nostru, unde școlile sunt îndepărtate sau nu suficient echipate, ceea ce ar fi descurajat frecventarea lor, s-au căutat soluții. Astfel, s-au renovat și s-au modernizat școlile existente, foarte multe dintre unitățile de învățământ teleormănene fiind incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență.
Este crucial să fie asigurate condiții decente de învățare și aici ne gândim la clădiri sigure, apă curentă, toalete funcționale, încălzire corespunzătoare. Toate aceste aspecte sunt asigurate în prezent în toate unitățile de învățământ.
De asemenea, pentru a asigura dreptul la educație și șanse egale tuturor copiilor din Teleorman, o prioritate pentru Inspectoratul Școlar Județean Teleorman a fost întotdeauna formarea și atragerea cadrelor didactice calificate, deoarece calitatea educației depinde în mare măsură de competențele cadrelor didactice. Au fost derulate programe de formare continuă, programe de mentorat și schimburi de bune practici destinate cadrelor didactice prin Casa Corpului Didactic Teleorman sau în cadrul proiectelor cu finanțare europeană, având ca scop actualizarea competențele și dezvoltarea de metode pedagogice moderne.
Egalitatea de șanse implică nu doar accesul la educație, ci și suportul necesar pentru ca toți copiii să poată beneficia de educație de calitate. Transportul școlar gratuit, cu microbuze școlare, este o altă realitate a învățământului teleormănean. Sunt familii care nu își permit să trimită copiii la școli aflate la distanță mare, dar introducerea unor rute regulate de microbuze școlare a facilitat accesul copiilor la educație. Elevii din mediile defavorizate au primit și sprijin material prin pachete de rechizite, programul EURO200, tichete sociale pentru copiii din familii vulnerabile, burse sociale și de merit care, de multe ori, au reușit să reducă bariera economică de acces la educație.
În sprijinul copiilor și familiilor din medii vulnerabile s-au implementat și sunt în curs de implementare proiecte și programe cu finanțare cu mese calde și gratuite în școli. De asemenea, activități remediale, ajutor suplimentar la teme, element foarte important în combaterea abandonului școlar și a decalajelor educaționale.
Programele de conștientizare și educare a comunităților sunt un element important în respectarea dreptului la educație al copilului. În cadrul proiectelor și activităților extrașcolare din fiecare unitate de învățământ s-a pus accentul pe educația parentală și pe campaniile de sensibilizare în comunități, care sunt esențiale pentru a combate prejudecățile și pentru a încuraja incluziunea tuturor copiilor în școli.
Se cunoaște foarte bine că majoritatea copiilor de etnie romă, cei cu dizabilități și cei din familii extrem de sărace se confruntă adesea cu fenomenul discriminării. În acest sens, un rol foarte important l-au avut mediatorii școlari, precum și consilierii școlari din cadrul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Teleorman. Aceștia au reușit prin acțiuni adaptate să îmbunătățească parcursul educațional al copiilor. De Programul „Masă sănătoasă“, conform HG nr. 24/2024, beneficiază în prezent 32 de școli teleormănene.
În concluzie, la nivelul județului Teleorman, considerăm că asigurăm egalitatea de șanse în educație, ceea ce necesită o abordare integrată, cu soluții pe termen lung și implicarea tuturor actorilor relevanți. Acțiunile selectate sunt bine coordonate și adaptate nevoilor specifice ale fiecărei comunități, astfel încât toți copiii să aibă acces la o educație de calitate, indiferent de condițiile socio-economice.
Implicăm școlile mici din mediul rural în foarte multe proiecte menite să reducă decalajul dintre sat și oraș
Care sunt cele mai grave probleme cu care se confruntă școala rurală – o temă gravă de nivel național, de altfel – și ce decalaj există în Teleorman între sat și oraș? Cum vedeți micșorarea acestui decalaj?
Problemele cu care se confruntă școala rurală în Teleorman sunt, în mare parte, aceleași care există la nivelul mai multor județe din țară. Un număr mare de părinți se află în spațiul european la muncă pentru a putea susține familia, în special din mediul rural. Copiii școlari se află în grija familiei lărgite și în aceste situații școala trebuie să suplinească și lipsa acesteia în educația copilului.
Toate problemele sociale ale elevilor noștri ne conduc spre suplimentarea eforturilor de a asigura un învățământ de calitate în mediul rural și necesită intervenții urgente și bine direcționate pentru a oferi elevilor din aceste zone șanse egale la educație și dezvoltare.
Decalajul dintre școlile din mediul rural și cele din mediul urban este real, dar nu irecuperabil, și se manifestă în mai multe aspecte fundamentale ale sistemului educațional. Nu este general valabil, dar printre diferențe se numără: infrastructura și dotările (școlile din orașe beneficiază de echipamente didactice performante, acces la tehnologie avansată). Iată de ce subliniez, încă o dată, chiar dacă mă repet, importanța programelor PNRR și PNRAS. Accesul elevilor din mediul rural la activități extrașcolare este redus, prin comparație, elevii din orașe au o gamă largă de activități extrașcolare disponibile, precum cercuri, cluburi, cursuri de muzică, sporturi și alte programe care contribuie la dezvoltarea lor personală și socială. În mediul rural, astfel de oportunități sunt limitate, ceea ce reduce șansele elevilor de a-și descoperi și dezvolta talentele. Performanța școlară și rezultatele la examene scad, așa cum reiese din analizele la nivel județean. Elevii din mediul urban au, în general, performanțe școlare mai bune și obțin rezultate mai bune la examenele naționale precum Evaluare Națională, Bacalaureat, comparativ cu elevii din mediul rural. Tocmai în acest sens, Inspectoratul Școlar Județean Teleorman implică școlile mici din mediul rural în foarte multe proiecte menite să reducă decalajul dintre sat și oraș. Pot afirma cu tărie că reprezentanții autorităților locale ne sprijină în fiecare demers menit să aducă un plus de valoare actului educativ prin dezvoltarea infrastructurilor școlare. Avem multe școli din mediul rural care sunt de ani buni exemple de bună practică în județul nostru. Programele PNRR/PNRAS aduc multe beneficii școlii din mediul rural: dotări cu mobilier și mijloace audio-video, calculatoare, imprimante, material didactic, excursii, ore de remediere plătite etc.
Reducerea decalajului dintre școlile din mediul rural și cele din mediul urban necesită o abordare complexă și coordonată, implicând politici educaționale și măsuri concrete la nivel local. Așa cum subliniam și mai sus, Guvernul României și autoritățile locale au prioritizat alocarea fondurilor pentru îmbunătățirea infrastructurii școlare din zonele rurale, deja se realizează prin diverse programe naționale precum Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS – în care sunt cuprinse și 56 de unități școlare din Teleorman) și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), la care au aplicat aproape toate UAT-urile din județ, programe menite să asigure o infrastructură educațională modernizată, cu scopul de a crea un mediu de învățare mai bun și mai sigur pentru elevi. Prin aceste programe și nu numai, se realizează dotarea școlilor cu echipamente IT, se încearcă asigurarea accesului unui număr cât mai mare de elevi la dispozitive personale (tablete, laptopuri) și se implementează platforme online de învățare, cursuri interactive și biblioteci virtuale, ore de remediere școlară, excursii, toate acestea contribuind la reducerea decalajului dintre urban și rural. Pot afirma cu tărie că toate aceste programe la nivel național vor reduce o parte importantă din problemele cu care se confruntă școala de la sate.
O altă măsură pentru facilitarea accesului elevilor la educație și reducerea absenteismului o constituie îmbunătățirea infrastructurii de transport școlar, inclusiv asigurarea de autobuze școlare gratuite sau subvenționate. La nivelul județului Teleorman, în majoritatea localităților rurale este asigurat transportul școlar.
Pentru ca demersul să fie reușit, trebuie continuat efortul de conlucrare a ISJ Teleorman cu autoritățile locale, cu părinții și comunitatea, pentru o implicare activă în susținerea școlilor. Campaniile de conștientizare în comunitățile rurale despre importanța educației și beneficiile acesteia pe termen lung pot motiva familiile să-și susțină copiii în continuarea studiilor. Implicarea liderilor locali și a modelelor de succes din comunitate poate avea un impact pozitiv și poate contribui semnificativ la îmbunătățirea situației.
În Teleorman, nu s-au înregistrat fapte grave de violență și au fost semnalate 36 cazuri de bullying
Violența școlară este una dintre cele mai grave probleme ale învățământului românesc și nu numai. Care credeți că sunt motivele recrudescenței acestui flagel în ultimii ani? Ce faceți pentru combaterea acestuia?
Violența este una din marile probleme ale societății contemporane. Inspectoratul Școlar Județean Teleorman este, în permanență, preocupat de combaterea și prevenirea acestui fenomen prin toate mijloacele alături de parteneri cu competențe în acest domeniu. La nivelul instituției noastre, funcționează Comisia județeană pentru prevenirea și combaterea violenței în mediul școlar, din care fac parte inspectori școlari, cadre didactice, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Teleorman, reprezentanți ai Federației Naționale a Părinților din România, reprezentanți ai Inspectoratului Județean de Poliție, Inspectoratului Județean de Jandarmi Teleorman, reprezentanți ai Consiliului Județean Teleorman, precum și reprezentanți ai Consiliului Județean al Elevilor Teleorman. Această comisie monitorizează în permanență cazurile de violență din mediul școlar, având sprijinul foarte important și o foarte bună comunicare cu Biroul de Siguranță Școlară din cadrul IJP Teleorman.
Ca în fiecare an, ISJ Teleorman a stabilit ca unul dintre obiective sale să fie diversificarea activităților de prevenire și de combatere a violenței în mediul școlar, precum și necesitatea de a monitoriza dinamica situațiilor de violență în unitățile de învățământ preuniversitar din județul Teleorman. În acest sens, la nivelul Inspectoratului Școlar Județean Teleorman au fost propuse mecanisme și acțiuni specifice, prin care s-a urmărit și s-a monitorizat atât dinamica fenomenului violenței în mediul școlar, cât și acțiunile sau activitățile educative, școlare și extrașcolare, toate având ca scop creșterea responsabilizării elevilor în sensul adoptării unei conduite morale, civice, democratice, corespunzătoare statutului de elev.
În Teleorman, din analiza faptelor sesizate în incinta unităților de învățământ, precum și a sancțiunilor aplicate, au fost semnalate în principal următoarele tipuri de fapte: violențe fizice ușoare, câteva cazuri de insulte și amenințări repetate. Nu s-au înregistrat fapte grave de violență. Totodată, au fost semnalate 36 cazuri de bullying, un lucru care ne de-termină să fim atenți și să găsim metode de combatere a acestui fenomen.
Inspectoratul Școlar Județean Teleorman a monitorizat întocmirea, aplicarea și respectarea de către unitățile de învățământ preuniversitar a Regulamentului intern al unităților școlare, precum și a modalităților de gestionare a situațiilor de criză, aferente comisiei pentru prevenirea și eliminarea violenței, a faptelor de corupție și discriminării în mediul școlar și promovarea interculturalității în unitatea școlară, activitatea grupului de lucru antibullying, creat în fiecare unitate școlară. În toate aceste activități a fost implicat CJRAE Teleorman, care a intervenit de fiecare dată, în colaborare cu ISJ Teleorman, prin activități specifice ale consilierilor psihopedagogici.
Elemente prioritare la nivel județean sunt în permanență creșterea gradului de siguranță școlară, prevenirea și combaterea traficului și consumului de substanțe psihoactive în rândul elevilor, prevenirea cazurilor de bullying, reducerea riscului de expunere a elevilor la infracțiuni, în special a celor comise cu violență, identificarea elevilor cu părinții plecați în străinătate și implementarea unor proceduri de consiliere.
La nivel județean, a fost dezbătută și analizată Procedura privind managementul cazurilor de violență asupra antepreșcolarilor, preșcolarilor, elevilor și personalului unității de învățământ. Au fost analizate și situațiile corelate în mediul școlar și au fost investigate situații de violență asupra copiilor în afara mediului școlar. De asemenea, au fost derulate campanii de conștientizare și prevenire a violenței în unitățile școlare.
A fost încurajată semnarea parteneriatelor și a protocoalelor specifice de colaborare cu reprezentanții Inspectoratului Județean de Poliție Teleorman, dar și cu organizații non-guvernamentale de profil, în scopul intensificării responsabilizării elevilor, cu privire la modul de a reacționa în situații cu potențial violent (bullying, cyberbullying) și pentru sporirea securității elevilor în școală, în perimetrul acesteia și în mediul online.
Tot în acest context, pentru accentua-rea și amplificarea semnificației Zilei Internaționale pentru Nonviolență în Școală, în data de 30 ianuarie, sub sloganul „Ia ATITUDINE, spune STOP VIOLENȚEI!“, în aproape toate unitățile de învățământ din județul Teleorman s-au derulat activități de prevenire a violenței în parteneriat cu Biroul de Siguranță Școlară.
În concluzie, la nivelul județului Teleorman, suntem permanent preocupați de reducerea și combaterea actelor de violență și bullying, prin toate mijloacele și alături de parteneri cu experiență în acest domeniu, astfel încât să ajutăm la crearea unui climat sigur și pozitiv în școală.
Strategiile participative pe termen lung se stabilesc ca măsuri integrate de educație și formare profesională în contextul dezvoltării regionale
Învățământul profesional/dual a de-venit, în ultimii ani, o prioritate reală la nivel național. Cum susține ISJ Teleorman acest tip de învățământ? Câtă nevoie are județul de absolvenți ai acestui învățământ?
Învățământul dual este o formă de organizare a învățământului profesional și tehnic, tripartită, care are la bază un contract de parteneriat între operatorul economic, unitatea de învățământ și unitatea administrativ-teritorială, precum și contracte individuale de pregătire practică între operatorul economic, elev/părinte-tutore și unitatea de învățământ.
Rețeaua învățământului profesional dual din județul Teleorman este formată din 2 unități de învățământ, Liceul Teoretic Zimnicea și Școala Profesională Saelele, cu 6 formațiuni de studiu pe cei trei ani de studiu, 6 calificări profesionale și 8 operatori economici cu care sunt încheiate contracte de parteneriat și dorim să îmbogățim rețeaua de învățământ dual în alte două unități școlare din mediul rural. Pentru stagiile de practică se implementează 10 CDL-uri (Curriculum de Dezvoltare Locală) analizate și avizate în CLDPS Teleorman (Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social), organ consultativ pentru stabilirea strategiilor învățământului profesional și tehnic. Situația Curriculumului de Dezvoltare Locală, a contractelor-cadru pentru stagiile de practică a elevilor, a operatorilor economici unde se derulează stagiile de practică din învățământul profesional și tehnic, a proiectului cifrei de școlarizare din învățământul liceal tehnologic, profesional de masă, special și dual pentru anul școlar 2024-2025 sunt elemente într-o continuă evoluție la nivelul județului, prin implicarea inspectoratului școlar, a UAT-urilor și a mai multor operatori economici. Strategiile participative pe termen lung se stabilesc ca măsuri integrate de educație și formare profesională în contextul dezvoltării regionale, în funcție de nevoile de dezvoltare economică și asigurare a coeziunii sociale, în perspectiva anului 2030, pe baza analizelor evoluțiilor și tendințelor demografice, ale pieței muncii și ale economiei regionale ca bază pentru cererea actuală și viitoare de educație și formare profesională, precum și a situației curente a învățământului profesional și tehnic regional și județean prevăzute în Planul Local de Acțiune pentru Învățământ (PLAI) din județul Teleorman.
În noul an școlar, ne propunem abordări coerente pentru îmbunătățirea calității educației în județul Teleorman
Cum vedeți învățământul românesc și, desigur, învățământul teleormănean la acest început de an școlar? Cum arată agenda dumneavoastră de lucru în debutul anului școlar 2024-2025?
Învățământul românesc, având în vedere modificările legislative apărute odată cu noua legislație a învățământului, este într-o profundă transformare, fiind necesare intervenții concrete și punctuale ale instituțiilor responsabile pentru rezolvarea problemelor apărute în sistemul educațional, care sunt menite să garanteze accesul la o educație de calitate pentru toți copiii și elevii noștri.
Starea generală a învățământului din județul Teleorman, ca din toată România, reflectă provocări comune întâlnite în zonele mai puțin dezvoltate economic din țară. Printre principalele noastre preocupări, la nivelul Inspectoratului Școlar Județean Teleorman, și în acest nou an școlar, 2024-2025, se numără asigurarea dreptului la educație pentru fiecare copil din județ, dezvoltarea unei infrastructuri școlare adaptate nevoilor fiecărei comunități, asigurarea resurselor materiale și umane, un efort sporit pentru acțiunile de reducere și combatere a absenteismul școlar, înlăturarea abandonului, incluziune socială și, nu în ultimul rând, promovarea performanțelor educaționale. O altă preocupare majoră pentru noi este atragerea în școlile teleormănene a unor cadre didactice dedicate, bine pregătite și dornice de performanță, în special în școlile mici din mediul rural.
Agenda mea de lucru acum, la începutul anului școlar 2024-2025, este foarte încărcată, în această perioadă instituția noastră fiind implicată în asigurarea condițiilor optime de desfășurare a activității didactice la nivelul școlilor pentru anul școlar 2024-2025, asigurarea resursei umane pentru funcționarea fiecărei școli în bune condiții, evaluarea calității actului managerial ș.a.
În noul an școlar, ne propunem abordări coerente pentru îmbunătățirea calității educației în județul Teleorman. Se va pune accent pe investiții în infrastructură și digitalizarea unităților de învățământ. Modernizarea școlilor prin dotarea acestora cu echipamente IT va fi făcută prin programele de finanțare guvernamentale și europene, derulate în majoritatea școlilor. Amintesc aici, încă o dată, Planul Național de Redresare și Reziliență și Planul Național de Reducere a Abandonului Școlar, programe inițiate de Ministerul Educației, programe foarte importante și utile învățământului preuniversitar.
Și pentru că ne aflăm la un nou început de an școlar, profit de această ocazie pentru a ura tuturor elevilor și profesorilor din România un an școlar încărcat cu succese și satisfacții! Doamne ajută!
Articol publicat în nr. 55-56-57 al revistei Tribuna Învățământului
