Aceste prime luni au fost un început intens, dar plin de realizări pentru învățământul arădean

Aradul este unul dintre județele reprezentative pentru învățământul preuniversitar, iar școala arădeană este una cu tradiție în învățământul românesc. Cum au fost aceste prime luni de școală? Cu ce v-ați confruntat? Ce ați reușit să rezolvați? Ce puneți la cale, domnule inspector general, dumneavoastră și echipa de la ISJ Arad?

Într-adevăr, ne-am confruntat cu câteva provocări, iar printre acestea s-au numărat infrastructura în anumite școli, deficitul de personal în unele instituții și gestionarea resurselor digitale pentru susținerea învățământului modern. Cu sprijinul autorităților locale, am reușit să intervenim acolo unde a fost necesar și să asigurăm dotările minime necesare. De asemenea, am pus accent pe formarea profesională continuă a cadrelor didactice, deoarece considerăm că educația de calitate depinde în mod direct de competențele și dedicarea profesorilor.

Privind înainte, ne propunem să continuăm dezvoltarea infrastructurii școlare și să extindem proiectele educaționale inovatoare. Ne concentrăm, de asemenea, pe reducerea abandonului școlar și pe crearea unui mediu incluziv, în care toți elevii să se simtă sprijiniți și motivați să învețe. Avem în vedere dezvoltarea unor parteneriate cu mediul privat și cu organizațiile non-guvernamentale pentru a extinde resursele educaționale și pentru a oferi mai multe oportunități de practică și orientare profesională elevilor. Aceste prime luni au fost un început intens, dar plin de realizări pentru învățământul arădean, iar cu sprijinul comunității arădene suntem încrezători că vom continua pe o cale de succes pentru educația din județul nostru.

Ce procente de promovabilitate a obținut județul Arad la concursurile de titularizare și de definitivat de anul acesta? Sunt aceste rezultate superioare celor înregistrate în 2023?

În județul Arad, rezultatele la examenele de titularizare și definitivat din 2023 și 2024 au arătat variații în procentajele de promovare. Pentru titularizare, în 2023, aproximativ 48% dintre candidații din Arad au obținut note peste 7, acest rezultat fiind în linie cu media națională.

În 2024, după soluționarea contestațiilor, rata notelor peste 7 a crescut la 50,36%, ceea ce reflectă o îmbunătățire cu 2,36% față de anul precedent. La nivel național, s-a înregistrat o tendință de creștere a ratei de promovare și a numărului de candidați care au obținut note de 10, sugerând o ușoară îmbunătățire a performanțelor. Pentru examenul de definitivat, în 2023, rata de promovare în județul Arad a fost apropiată de media națională, care s-a situat în jur de 70%. În 2024, înainte de contestații, rata de promovare națională a fost de aproximativ 72,6%, cu o creștere ușoară față de 2023. Datele pentru Arad au fost similare, indicând o constanță și o ușoară creștere a promovabilității. Aceste statistici subliniază o tendință pozitivă de îmbunătățire a performanțelor în județ, dar și o constanță în standardele necesare pentru promovarea acestor examene importante în cariera didactică.

Problema principală cu care școlile se confruntă, în special cele din mediul rural izolat, este fluctuația mare de personal

La nivel european, din păcate, încă suntem țara cu unul dintre cele mai ridicate procente de personal didactic necalificat care predă în școli. Cum stă județul Arad la gradul de ocupare cu personal calificat, un as­pect extrem de important pentru un învățământ de calitate?

Județul Arad se confruntă cu provocări în ocuparea posturilor didactice cu personal calificat, asemănător altor regiuni din România, unde o proporție semnificativă de profesori fie nu au calificare completă, fie predau în regim de suplinire. Deși există procese de titularizare și definitivat pentru a asigura personal calificat, posturile rămase vacante sunt ocupate adesea de suplinitori calificați sau, într-o proporție mai mică, chiar necalificați. Astfel, gradul de ocupare a tuturor posturilor didactice cu personal didactic calificat, la nivel județean, este de 96,93%. În timp ce gradul de ocupare a posturilor didactice cu suplinitori calificați din totalul posturilor ocupate de suplinitori, la nivel județean, este de 88,89%. În opinia mea, problema principală cu care școlile se confruntă, în special școlile din mediul rural izolat, este fluctuația mare de personal fiind nevoite astfel să apeleze la suplinitori necalificați, ceea ce afectează calitatea educației oferite elevilor.

Rezultatele obținute la un examen pot reflecta o combinație între dificultatea subiectelor, adaptarea la cerințele specifice ale examenelor și provocările cu care elevii și profesorii s-au confruntat în ultimii ani

La nivel național, rezultatele la Ba­­calaureat și Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a au fost mai slabe decât în 2023. Cum stau lucrurile în județul Arad? Sunt bobocii de clasa a IX-a de anul acesta mai slab pregătiți decât cei din 2023-2024?

În județul Arad, rezultatele de la Ba­calaureat și Evaluarea Națională din 2024 n-au reflectat o diferență semnificativă față de performanțele din anul anterior. La Bacalaureat, rata de promovare a crescut cu aproximativ 3% în 2024. Astfel, în anul 2023 rata de promovare în sesiunea iulie a fost de 70,96%, iar în sesiunea iulie a anului 2024 a fost de 74,08%. În cazul Evaluării Naționale, rezultatele obținute au fost sensibil egale în anul 2023 comparativ cu anul 2024. Astfel, procentul notelor peste 5 obținute la Evaluare Națională în anul 2023 a fost 69,59%, iar în anul 2024 a fost de 69,52%. Cu toate acestea, în opinia mea, rezultatele obținute la un examen pot reflecta o combinație între dificultatea subiectelor, adaptarea deficitară la cerințele specifice ale examenelor și provocările cu care elevii și profesorii s-au confruntat în ultimii ani.

Scopul nostru este să creăm un mediu pozitiv, în care elevii să se simtă motivați să rămână în școală

În toate clasamentele internaționale România continuă să ocupe un loc fruntaș la analfabetismul funcțional și la părăsirea timpurie a școlii. Care este situația la nivelul județului Arad?

Este adevărat că, din păcate, la nivel național ne confruntăm cu provocări serioase, cum sunt analfabetismul funcțional și abandonul școlar. Acestea sunt probleme complexe, care necesită atenție sporită și soluții variate, adaptate fiecărei comunități. La nivelul județului Arad, aceste probleme nu sunt la fel de acute ca în alte zone, însă ele există și ne­­cesită o abordare strategică. În județul Arad ne confruntăm cu anumite vulnerabilități, mai ales în mediul rural și în co­munitățile defavorizate. Sunt cazuri de abandon școlar timpuriu și un nivel ridicat de analfabetism funcțional în rândul unor elevi. Aceste provocări sunt amplificate de lipsa accesului la resurse educaționale moderne și de dificultățile economice ale familiilor. Enumerarea soluțiilor și măsurilor adoptate trebuie începută cu cele 61 proiecte PNRAS de la nivelul județului, astfel, 61 de unități de învățământ preuniversitar de stat au obținut granturi pentru intervenții care să conducă la diminuarea riscului de abandon școlar, îmbunătățirea rezultatelor obținute de elevi în cadrul evaluărilor naționale, creșterea procentului de elevi care finalizează învățământul gimnazial, precum și pentru creșterea participării ab­solvenților învățământului gimnazial la Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și a ratei de tranziție de la învățământul secundar inferior la învățământul secundar superior. Am implementat, în colaborare cu unități de învățământ și comunități locale, programe de tip „Școală după școală“ și ateliere educaționale care au scopul de a sprijini elevii cu dificultăți de învățare. Prin aceste programe, oferim elevilor suport suplimentar pentru îmbunătățirea competențelor de bază, cum ar fi citirea, scrierea și calculul, și lucrăm direct la reducerea analfabetismului funcțional.

Cadrele didactice joacă un rol crucial în prevenirea analfabetismului funcțional. Prin programe de formare continuă, îi pregătim să recunoască dificultățile de învățare ale elevilor din timp și să adapteze metodele de predare pentru a-i sprijini eficient. O mare parte dintre elevii care părăsesc timpuriu școala provin din familii aflate în situații dificile. Prin programe naționale, și mă refer aici la programul național „Masă sănătoasă“, la tichetele sociale, la sistemul de acordare a burselor sociale și prin colaborarea cu autoritățile locale și ONG-uri, oferim sprijin material și consiliere pentru aceste familii. Încercăm să asigurăm condi­țiile necesare pentru ca acești copii să rămână la școală și să-și continue stu­diile. Dacă ar fi să mă refer la tinerii care au părăsit deja școala, am extins proiectele de tip „A doua șansă“ în mai multe comunități din județ, accesând fonduri europene, oferind astfel posibilitatea reintegrării lor în sistemul de învățământ. Aceste programe se adresează celor care doresc să finalizeze educația primară sau gimnazială și le oferă șansa să-și dezvolte abilitățile pentru a-și găsi un loc pe piața muncii. Totodată, trebuie să vă spun că am intensificat activitatea consilierilor școlari pentru a oferi elevilor și familiilor acestora sprijin emoțional și orientare profesională. Scopul nostru este să creăm un mediu pozitiv, în care elevii să se simtă motivați să rămână în școală și să-și urmeze pasiunea și abilitățile.

Realitatea ne indică o creștere a cazurilor de consum experimental de substanțe interzise, în special în rândul elevilor de liceu și chiar de gimnaziu, dar și o intensificare a cazurilor de bullying

Drogurile și bullyingul – două flageluri care fac ravagii și în țara noastră – în ce procente atacă populația minoră, școlară, a Aradului? Ce faceți pentru descurajarea acestora? Cum comunicați cu alte instituții responsabile ale statului?

Drogurile și fenomenul de bullying reprezintă două dintre cele mai mari amenințări cu care se confruntă elevii din România, iar județul Arad nu este o excepție. Aceste probleme afectează elevii de toate vârstele, având consecințe grave asupra sănătății fizice și mentale, asupra rezultatelor școlare și a siguranței lor. Realitatea ne indică o creștere a cazurilor de consum experimental de substanțe interzise, în special în rândul elevilor de liceu și chiar de gimnaziu, dar și o intensificare a cazurilor de bullying, atât în mediul fizic, cât și online. Avem o colaborare activă cu instituții precum Inspectoratul Județean de Poliție, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog, Inspectoratul Județean de Jandarmi, Penitenciarul Arad, Direcția de Sănătate Publică Arad, autoritățile locale și diverse ONG-uri care desfășoară proiecte de prevenire a consumului de droguri și de combatere a bullyingului. Periodic, organizăm întâlniri de lucru cu reprezentanții acestor instituții pentru a analiza cazurile raportate și a planifica măsuri de intervenție. În cadrul acestei colaborări active organizăm campanii periodice de informare în școli, cu sprijinul unor specialiști în sănătate, psihologi și reprezentanți ai Poliției, pentru a educa elevii și părinții despre riscurile consumului de droguri și efectele negative ale bullyingului. Mesajul acestor campanii se concentrează pe responsabilitate, consecințele legale și impactul pe termen lung asupra sănătății.

Totodată, în cadrul fiecărei școli încercăm să oferim acces la consiliere psihologică pentru a-i ajuta pe elevii vulnerabili să facă față presiunilor sociale. În plus, consilierii și profesorii sunt instruiți să identifice semnele de bullying și consum de droguri pentru a putea interveni preventiv. De asemenea, sprijinim familiile elevilor implicați, deoarece rolul părinților este esențial în prevenirea acestor probleme. Implementăm programe de tip „peer education“: în mai multe școli am introdus un program, și cu sprijinul consiliului elevilor, prin care elevii voluntari, instruiți în prealabil, îi educă/consiliează pe colegii lor mai tineri ­despre riscurile asociate consumului de droguri și efectele devastatoare ale bullyingului. Baza acestor discuții care au loc între elevi este un film realizat de elevii Licelui de Artă Sabin Drăgoi din Arad. Acest tip de educație între elevi s-a dovedit eficient, deoarece mesajul este perceput mai direct și mai autentic. Trebuie să vă spun că împreună cu partenerii noștri, nominalizați anterior, monitorizăm cazurile de bullying și în acest sens împreună cu cadrele didactice și personalul de sprijin din școli am stabilit proceduri clare de raportare și gestionare a incidentelor de bullying. Încurajăm elevii și părinții să semnaleze orice comportament agresiv, pentru a putea interveni rapid și a preveni escaladarea situațiilor conflictuale.

Filmele, muzica și influencerii online promovează o imagine idealizată a consumului de droguri sau portretizează agresivitatea ca pe un semn de putere

Acestea sunt realități grave cu care se confruntă învățământul la nivel european și mondial. De ce credeți că s-a ajuns aici și cine sau, mai curând, ce a condus la această situație?

Drogurile și bullyingul au devenit două dintre cele mai răspândite și complexe probleme în învățământul la nivel european și mondial, având rădăcini profunde și cauze multiple. Sunt realități care afectează negativ dezvoltarea co­­piilor și adolescenților, iar pentru a înțelege cum s-a ajuns aici trebuie să analizăm o serie de factori sociali, culturali, economici și tehnologici. Rețelele sociale joacă un rol tot mai mare în viețile tinerilor și au schimbat modul în care aceștia interacționează. Din păcate, mediul ­online poate amplifica fenomenul de bullying, transformându-l în cyberbullying – un tip de hărțuire constantă, care se poate desfășura fără încetare și poate deveni invizibil pentru adulți.

De asemenea, tinerii sunt expuși online la influențe negative, cum ar fi promovarea indirectă a consumului de droguri, care este uneori prezentat ca un mod de relaxare sau ca un simbol al „rebelului“. Mulți adolescenți se confruntă cu presiuni sociale intense legate de performanță, popularitate și imaginea de sine. Comparându-se constant cu ­ceilalți, în special prin intermediul rețelelor sociale, aceștia dezvoltă adesea anxietăți și complexe care pot favoriza atât bullyingul, cât și consumul de substanțe. Uneori, consumul de droguri este perceput ca o „evadare“ din stresul cotidian, iar bullyingul poate apărea ca o modalitate de a obține validare socială sau de a „corecta“ nesiguranțele proprii prin agresarea altora. Disponibilitatea drogurilor a crescut alarmant în ultimii ani, iar acest fenomen a afectat inclusiv mediile educaționale.

Tinerii au acces relativ facil la diverse substanțe, inclusiv la droguri de tip „legal highs“ sau „designer drugs“, care sunt ieftine și ușor de procurat. Lipsa unei educații clare despre riscurile asociate drogurilor și lipsa unor măsuri eficiente de control contribuie, de asemenea, la extinderea acestui fenomen. În multe cazuri, tinerii nu primesc sprijinul emoțional necesar de la familie sau de la profesori. Ei pot simți că nu au cui să se confeseze atunci când se confruntă cu probleme, fie ele personale, fie legate de bullying. Acest lucru îi face vulnerabili atât la consumul de droguri, cât și la comportamente de intimidare. Din pă­cate, această carență de suport emoțional se datorează adesea unor probleme mai largi, cum ar fi ritmul alert al vieții moderne și presiunile financiare. Cultura modernă are un impact semnificativ asupra comportamentului tinerilor. Filmele, muzica și influencerii online promovează uneori o imagine idealizată a consumului de droguri sau portretizează agresivitatea ca pe un semn de putere. Această normalizare subtilă a comportamentelor riscante contribuie la creșterea incidenței acestor fenomene printre tineri. Ajunși în această situație, trebuie să recunoaștem că nu există un singur factor responsabil. Avem de-a face cu o serie de factori combinați care, împreună, au creat un context propice pentru dezvoltarea acestor flageluri. Soluția constă într-o abordare holistică, care include educație, sprijin emoțional, prevenție activă și colaborare între institu­țiile educaționale, familia elevilor și alte instituții publice. Prin aceste eforturi comune putem reduce impactul drogurilor și al bullyingului asupra generațiilor viitoare.

Școala arădeană a contribuit la formarea unor personalități recunoscute pe plan național și internațional

Așa cum spuneam și în debutul interviului, școala arădeană are o tradiție îndelungată, a avut și are reușite ex­­traordinare. Vorbiți-ne despre acestea, domnule inspector general.

Cu siguranță, școala arădeană are o istorie bogată și o tradiție de care suntem foarte mândri. De-a lungul decadelor, învățământul din Arad a contribuit semnificativ la formarea unor personalități remarcabile și la obținerea unor rezultate extraordinare în diverse domenii. Elevii din Arad au obținut, în mod constant, premii importante la olimpiade și concursuri naționale și internaționale. An de an, tinerii noștri talentați se întorc acasă cu medalii și recunoaștere la competiții de matematică, fizică, chimie, informatică și literatură. Aceste rezultate reflectă nu doar inteligența și dedicarea elevilor, dar și munca profesorilor care îi pregătesc cu pasiune și dăruire.

Aradul se remarcă și prin programe educaționale inovatoare, inclusiv în domeniul roboticii și al programării. De exemplu, elevii din județ au realizat proiecte de robotică care au fost apreciate la nivel național și internațional, iar liceele arădene încurajează implicarea elevilor în proiecte tehnologice. Aceste inițiative pregătesc tinerii pentru o lume tot mai digitalizată și le oferă oportunități de carieră în domenii de vârf. Pe lângă excelența în științe, școala arădeană se mândrește și cu o puternică tradiție culturală și umanistă.

Elevii noștri au realizat performanțe și în domeniul artei și literaturii, participând la concursuri de creație literară și arte plastice, festivaluri de teatru și competiții de oratorie. Spiritul artistic este o parte importantă a identității educaționale a Aradului, iar școlile noastre continuă să încurajeze dezvoltarea laturii creative a elevilor. Școala arădeană a contribuit la formarea unor personalități recunoscute pe plan național și internațional în domenii precum medicină, științe, inginerie și arte. Foști elevi ai liceelor din Arad au devenit profesori universitari, cercetători de prestigiu și lideri în domeniile lor de activitate, ducând mai departe reputația învățământului arădean.

O tradiție importantă a învățământului arădean este implicarea în viața comunității. Școlile din județ au colaborat de-a lungul timpului cu diverse organizații și asociații locale, dezvoltând proiecte de voluntariat și sprijin pentru cei în nevoie. Această abordare contribuie la formarea unor tineri responsabili, implicați și empatici, pregătiți să contribuie la dezvoltarea comunității.

Toate aceste realizări nu ar fi fost posibile fără eforturile dedicate ale profesorilor, care au fost și continuă să fie mentori de excepție pentru generații întregi. Tradiția de excelență a școlii arădene ne obligă să păstrăm aceste standarde ridicate și să fim mereu în căutarea progresului, astfel încât să pregătim elevii pentru provocările lumii moderne. Suntem mândri de realizările școlii arădene și de faptul că elevii noștri sunt ambasadori ai valorilor și performanțelor educaționale ale județului nostru.

Încurajăm nu doar performanța școlară, dar și formarea unor tineri cu o gândire critică, capabili să contribuie activ la dezvoltarea comunității

Există la nivel de inspectorat – rezultatele din ultimii ani o oglindesc – o preocupare reală pentru performanță și calitate, atât la nivelul cadrelor didactice, cât și al copiilor. Vorbiți-ne despre cum „clociți“ excelența acolo, la nivelul inspectoratului pe care îl conduceți.

La nivelul județului Arad ne concentrăm constant pe crearea unui mediu care să sprijine progresul educațional al elevilor, lucru poate fi observat inclusiv din raportul privind starea învățământului arădean. Printre principalele arii de acțiune la nivelul ISJ Arad se află asigurarea calității în educație, cu accent pe creșterea gradului de realizare a indicatorilor de calitate până la sfârșitul anului școlar, monitorizarea ofertelor educaționale ale școlilor în conformitate cu criteriile de monitorizare și evaluare.

Un aspect important la nivelul județului este și susținerea activității de pregătire pentru concursuri și olimpiade școlare sau găzduirea, cu succes, a olimpiadelor naționale. De asemenea, punem accent pe identificarea și susținerea elevilor cu abilități și talente deosebite, prin programe de pregătire specializată, participarea la olimpiade și concursuri școlare. În anul școlar trecut, 63 de elevi arădeni au fost premiați la nivel național, iar la nivel internațional, eleva Cristina-Daria Toderici, Liceul Teoretic Adam Müller Guttenbrunn Arad/ Centrul Județean de Excelență Arad, a obținut o valoroasă medalie de argint la olimpiada internațională de geografie, dar și prin dezvoltarea de proiecte educaționale care răspund nevoilor lor specifice. Astfel, încurajăm nu doar performanța școlară, dar și formarea unor tineri cu o gândire critică, capabili să contribuie activ la dezvoltarea comunității și să facă față provocărilor unui viitor profesional tot mai complex.

Doar în anul școlar 2023-2024, peste 500 de elevi, îndrumați de 39 de cadre didactice, au beneficiat de oferta educațională a Centrului Județean de Excelență

Despre centrele de excelență ce ne puteți spune? Are județul Arad un asemenea centru?

Anul școlar 2021-2022 a reprezentat anul de debut al Centrului Județean de Excelență Arad ca resursă acțională în plan local. De la înființare și până în prezent, centrul oferă oportunități gratuite de pregătire specializată pentru olimpiade și concursuri școlare, contribuind, astfel, la cultivarea unui mediu stimulativ și competitiv. Instituția nu doar că sprijină elevii cu rezultate excepționale, dar creează și un cadru în care aceștia pot beneficia de o bună îndrumare din partea unor cadre didactice pregătite să dezvolte abilități și să răspundă provocărilor unui învățământ de performanță, reprezentând astfel o „punte“ între activitatea desfășurată la clasă și pregătirea suplimentară pentru performanță. Statistic, dacă ne referim doar la anul școlar 2023-2024, peste 500 de elevi, îndrumați de către 39 de cadre didactice, au beneficiat de oferta educațională a centrului. ­Aceasta a cuprins 17 discipline de studiu (limba și literatura română, limba engleză, limba germană maternă, limba ma­ghiară maternă, limba slovacă maternă, matematică, fizică, informatică, discipline economice, turism, geografie, protecția mediului, biologie, istorie, pian, arte plastice, electronică și automatizări). Rezultatele obținute de acești elevi de­­monstrează perseverență și preocuparea pentru perfomanță: 254 de elevi au rezultate obținute la olimpiadele școlare la nivel județean, 32 de elevi au calificări la nivel național, din care 29 au obținut premii la nivel național și o medalie de argint la Olimpiada Internațională de Geografie.

Totodată, trebuie menționat faptul că activitatea din cadrul Centrului Județean de Excelență Arad are și o importantă componentă socială. Alături de faptul că reunește sub aceeași cupolă elevi din școli diferite care împărtășesc aceeași pasiune pentru studiu, acest lucru se reflectă și în organizarea unor proiecte al căror scop principal l-a reprezentat formarea unor valori sociale esențiale precum spiritul de colaborare, responsabilitatea, solidaritatea și implicarea civică. În acest sens, menționez organizarea a două ediții a Conferinței județene „Perspective în pregătirea elevilor capabili de performanță“, ai căror invitați speciali au fost prof. univ. dr. Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, prof. Constantin Lomaca, coordonatorul departamentului de Științe de la Franconian International School din Erlangen, Germania. Centrul Județean de Excelență Arad implementează un proiect inovator, „Cunoaștere 360. Tineri învață tineri!“, în care un număr de 18 elevi din cadrul centrului au pregătit în format peer-to-peer learning 18 elevi din medii defavorizate pentru Evaluarea Națională la disciplina matematică.

Ca urmare a acestei pregătiri, media rezultatelor pentru elevii de clasa a VIII-a a crescut cu 1,83 de puncte (de la 4,30 la simularea națională din februarie, înainte de a începe pregătirea, până la 6,13, media de la Evaluarea Națională). Iar lista proiectelor implementate de Centrul Județean de Excelență continuă: Proiectul multidisciplinar „Aventură în natură!“, care constă în organizarea unui număr de 11 ateliere educativ-recreative pentru elevii din cadrul centrului în ta­băra de la Căsoaia, realizarea primei ediții a Școlii de Vară a Centrului Județean de Excelență Arad, cu următoarele ateliere: dezvoltare personală, nutriție inteligentă, istorie locală, tehnici de autoapărare, laborator de biologie și a unui proiect educațional multicultural, „Aradul cosmopolit – o unitate în diversitate!“, constând în organizarea de activități cu caracter multietnic și multicultural.

Digitalizarea este un proces continuu, iar noi suntem determinați să investim în viitorul tehnologic al școlilor arădene

Digitalizarea. Perioada de pandemie ne-a arătat nu doar nouă, ci întregii lumi ce înseamnă să fi prins „pe pi­cior greșit“. Ce ați făcut dvs. și echipa pe care o conduceți pentru digitalizarea unităților de învățământ preuniversitar arădean?

Perioada de pandemie a fost, într-adevăr, o provocare uriașă, dar și un impuls important pentru digitalizarea sistemului educațional, inclusiv în județul Arad. Am realizat că digitalizarea nu mai este doar un avantaj, ci o necesitate esențială pentru a asigura continuitatea procesului educațional în orice condiții. În ultimii ani, împreună cu echipa mea, ne-am concentrat pe câteva direcții strategice pentru a asigura accesul tuturor elevilor și cadrelor didactice la un mediu educațional digitalizat și modern.

O primă măsură a fost dotarea școlilor cu echipamente moderne: calculatoare, laptopuri, tablete și camere video, astfel încât elevii și profesorii să poată desfășura lecțiile online în condiții bune. În parteneriat cu autoritățile locale și cu Ministerul Educației, am reușit să distribuim tablete pentru elevii din mediile vulnerabile, pentru ca toți elevii să poată participa la cursuri. De asemenea, am îmbunătățit infrastructura informatică din școli, prin dotarea sălilor de clasă cu dispozitive multimedia și prin modernizarea rețelelor de internet acolo unde a fost necesar.

Pentru ca profesorii și elevii să fie familiarizați cu noile instrumente digitale, am implementat și susținut folosirea unor platforme educaționale online. Majoritatea școlilor din Arad au început să folosească platforme de e-learning pentru gestionarea lecțiilor, temelor și a feedback-ului oferit elevilor. Profesorii au fost sprijiniți în utilizarea acestora prin sesiuni de instruire și webinarii dedicate. În parteneriat cu organizații specializate, am organizat cursuri de formare pentru cadrele didactice, pentru a dezvolta abilitățile de utilizare a tehnologiei în procesul de predare. Pentru a veni în sprijinul profesorilor și elevilor, am dezvoltat și pus la dispoziție resurse educaționale digitale, de la lecții interactive și videoclipuri educaționale până la teste online. Am încurajat cadrele didactice să folosească aceste resurse pentru a diversifica procesul de predare și pentru a face învățarea mai atractivă.

Un alt pas important în digitalizarea școlilor a fost implementarea catalogului digital, care permite atât profesorilor, cât și părinților să urmărească progresul elevilor în timp real. Acesta oferă un mod eficient de comunicare între profesori și părinți și permite o transparență mai mare în ceea ce privește notele și absențele elevilor. Digitalizarea nu este doar o chestiune de echipamente, ci și de competențe. De aceea, am susținut ca pe lângă programa școlară să se realizeze cursuri opționale cu elemente de educație digitală, pentru ca elevii să-și dezvolte competențele necesare într-o lume tot mai tehnologizată. Încurajăm participarea elevilor la concursuri de IT și robotică și susținem cluburile de tehnologie din școli, pentru a stimula creativitatea și inovația. Am participat la proiecte europene și am colaborat cu ONG-uri și parteneri din domeniul tehnologiei pentru a obține fonduri suplimentare și sprijin în digitalizarea școlilor. Aceste proiecte au contribuit la achiziția de echipamente și la formarea profesorilor, permițându-ne să menținem un ritm accelerat al transformării digitale.

Toate aceste măsuri au fost esențiale pentru a crea o bază solidă de digitalizare în învățământul arădean. Deși am parcurs un drum lung în ultimii ani, digitalizarea este un proces continuu, iar noi suntem determinați să investim în viitorul tehnologic al școlilor din Arad. Vom continua să ne asigurăm că profesorii și elevii beneficiază de cele mai bune resurse digitale, pregătindu-i pentru cerințele lumii moderne.

Prin investiții în tehnologie, infrastructură și programe educaționale, facem pași importanți pentru a le oferi tuturor copiilor o șansă egală la educație

Pornind de la digitalizare și perioada de pandemie, când cei care au suferit cel mai mult au fost elevii din re­giunile rurale, se poate vorbi, la nivelul județului Arad, de egalitate de șanse pentru absolut toți copiii?

Egalitatea de șanse în educație este un ideal către care tindem, însă trebuie să recunoaștem că, la nivelul județului Arad, pandemia a scos la lumină diferențe semnificative între mediul urban și cel rural. Elevii din mediul rural au fost, într-adevăr, mai vulnerabili în perioada de școală online, din cauza accesului limitat la tehnologie și internet, dar și din cauza lipsei de resurse educaționale.

Totuși, am făcut eforturi susținute pentru a reduce aceste disparități și a asigura șanse cât mai egale tuturor elevilor. În timpul pandemiei, am demarat programe de dotare a școlilor din mediul rural cu echipamente IT și am distribuit tablete către elevii fără acces la tehnologie. De asemenea, am colaborat cu autoritățile locale și furnizorii de servicii de internet pentru a extinde rețelele de internet în zonele defavorizate. Aceste măsuri au îmbunătățit accesul la educația online, dar știm că mai sunt pași de făcut pentru a atinge o acoperire completă. Un alt aspect important a fost pregătirea profesorilor din mediul rural pentru a putea utiliza platformele digitale. Am organizat sesiuni de formare și ateliere pentru a-i ajuta pe profesori să înțeleagă și să folosească resursele online, iar aceștia au fost motivați să implementeze noile metode de predare. Educația digitală nu trebuie să rămână doar un episod temporar, iar formarea continuă a cadrelor didactice va contribui la reducerea diferențelor dintre rural și urban. Pentru a recupera pierderile de învățare cauzate de pandemie, am gestionat participarea a 50 de unități de învățământ, cu un bu­­get de 2,5 milioane de lei, în Programul Național de Activități Remediale pentru Elevi. Pentru fiecare copil care a participat la 20 de ore/lună de activități de educație remedială, s-a acordat un sprijin financiar de 200 de lei/lună unității de învățământ la care elevul a fost înscris în programul național pilot de tip „Școala după școală“. Acest program a oferit elevilor oportunitatea de a-și consolida cunoștințele și de a primi atenție individualizată, pentru a reduce decalajele educaționale. Promovăm egalitatea de șanse și prin organizarea unor activități extracurriculare accesibile tuturor elevilor, indiferent de mediul din care provin.

Participarea la competiții, cluburi de robotică, activități artistice sau excursii educative le permite elevilor din rural să experimenteze mai mult și să-și dezvolte abilitățile, astfel încât să aibă oportunități similare celor din urban. Deși disparitățile dintre urban și rural persistă, suntem dedicați să le reducem și să oferim fiecărui elev din județul Arad o educație de calitate, în condiții cât mai echitabile. Egalitatea de șanse este o prioritate, iar prin investiții în tehnologie, infrastruc­tură și programe educaționale, facem pași importanți pentru a le oferi tuturor copiilor o șansă egală la educație și la un viitor mai bun.

Este necesar să urmărim un plan strategic pentru modernizarea infrastructurii școlare din mediul rural

Care sunt, de fapt, cele mai grave probleme cu care se confruntă școala rurală arădeană și ce decalaj există între sat și oraș? Cum vedeți micșorarea acestui decalaj?

Școala rurală arădeană s-a confruntat cu provocări complexe, care reflectau diferențe economice și sociale dintre comunitățile mai înstărite și cele defavorizate. Trebuie să vă spun că s-au făcut eforturi de către comunitățile locale în direcția creării unor condiții educaționale mai bune în mediul rural, totuși decalajul față de urban rămâne în unele cazuri. Este îmbucurător și încurajator faptul că tot mai multe administrații locale au înțeles că investiția în educație este cea mai valoroasă pentru comunitate. În ultimii ani, infrastructura școlară din mediul rural al județului Arad este în plină dezvoltare, multe clădiri au fost reabilitate, s-au construit clădiri noi pentru școli, dar mai ales pentru grădinițe și creșe. Toate acestea s-au realizat prin ac­cesarea fondurilor europene, a fondurilor din PNRR în special. Sunt optimist în ce privește dezvoltarea infrastructurii școlare și datorită faptului că există multe proiecte în derulare destinate acestei intervenției în infrastructura școlară și ținând cont de faptul că se deschid noi linii de finanțare în acest sens. Mă refer aici la faptul că ADR-VEST a lansat recent în consultare un ghid pentru o linie de finanțare care țintește tot reabilitarea infrastructurii școlare, reabilitări și construcții noi.

O altă problemă care generează discrepanțe între învățământul rural și cel urban este accesul limitat la tehnologie și digitalizare. Pandemia a accentuat și mai mult aceste diferențe privind accesul la tehnologie. Și în acest sens, așa cum am mai spus, s-au făcut eforturi pentru dotarea cu echipamente în timpul pande­miei. Aceste eforturi au continuat prin finanțările PNRR, astfel, pentru aproape 90% dintre unitățile de învățământ din mediul rural, administrațiile locale au depus și câștigat proiecte pentru dotarea cu mobilier săli de clasă și laboratoare, materiale didactice și echipamente digitale, fiind vorba de finațări de peste 100 de milioane de lei.

Dacă vorbim de resursa umană ca și sursă a discrepanțelor dintre rural și urban, vă pot spune că în mediul rural școlile se confruntă cu fluctuații mari de personal și uneori trebuie să apeleze la suplinitori necalificați, ceea ce afectează calitatea educației oferite elevilor. M-ați întrebat cum putem reduce acest decalaj, v-am spus ce s-a făcut până acum, însă este esențial să continuăm investițiile și să dezvoltăm o abordare integrată, care să implice atât resurse materiale, cât și suport pentru elevi și profesori. Este ne­cesar să urmărim un plan strategic pentru modernizarea infrastructurii școlare din mediul rural, inclusiv reabilitarea clădirilor, dotarea cu echipamente IT și asigurarea accesului la internet.

Sprijinul financiar din partea autorităților județene și al proiectelor guvernamentale sau europene poate ajuta la crearea unor condiții comparabile cu cele din urban. Aș continua cu stimularea cadrelor didactice pentru a preda în mediul rural prin acordarea de stimulente pentru profesorii care acceptă să lucre­ze în mediul rural, prin oferirea de beneficii precum locuințe de serviciu, bonusuri salariale și posibilități de formare continuă. Astfel, putem atrage și menține cadre didactice calificate în aceste zone. Trebuie să continuăm sprijinul educațional pentru elevii defavorizați prin programe de tip after-school și suport educațional, elevii din familii defavorizate pot beneficia de ajutor suplimentar. Co­­laborarea cu ONG-uri și organizații locale poate facilita organizarea de activități care să sprijine acești elevi, prevenind abandonul școlar și îmbunătățind performanțele academice. Atragerea de fonduri europene și colaborarea cu diverse instituții și companii pot aduce resurse suplimentare. Proiectele europene destinate educației și incluziunii sociale pot fi folosite pentru modernizarea școlilor și implementarea de programe educaționale inovative în mediul rural.

Eliminarea decalajului între rural și urban nu este un obiectiv ușor de atins, dar prin strategii de dezvoltare echitabile și investiții corecte școala rurală din județul Arad poate deveni un loc unde elevii au șanse egale la educație de cali­tate. Rămânem dedicați acestui scop și vom continua să facem eforturi pentru a transforma școlile din mediul rural în centre educaționale moderne și incluzive, care să contribuie la viitorul copiilor noștri.

ISJ Arad, în parteneriat cu unitățile de învățământ tehnologic, administrațiile locale și companii locale, organizează campanii de informare și orientare profesională

Învățământul profesional dual a de­venit, în ultimii ani, o prioritate reală la nivel național și chiar internațional. Și totuși, această formă de învățământ încă este privită cu reticență atât de către unitățile de învățământ, cât și de către patronat. Cum susține ISJ Arad acest tip de învățământ? De fapt, are nevoie Aradul de astfel de absolvenți?

Învățământul profesional dual s-a dezvoltat ca o soluție practică pentru a răspunde cerințelor pieței muncii, prin formarea de absolvenți calificați care să poată contribui direct la dezvoltarea economică a comunităților locale. În județul Arad, Inspectoratul Școlar Județean a re­­cunoscut importanța acestui tip de învățământ, dată fiind nevoia de muncitori calificați și deficitul de forță de muncă în sectoare tehnice și industriale. Trebuie să vă spun, în primul rând, că la aprobarea proiectului planului de școlarizare aferent fiecărui an școlar, Inspectoratul Școlar Județean Arad a acordat o atenție deosebită alocării de clase de învățământ profesional și profesional dual, păstrând o proporție corectă în raport cu clasele de învățământ teoretic sau vocațional. Această structurare a proiectului planului de școlarizare a fost făcută de fiecare dată în colaborare cu unitățile de învățământ tehnologic și companii locale pentru a identifica nevoile acestora și pentru a crea programe educaționale adaptate. Parteneriatele între școli și companii permit elevilor să facă practică în medii reale de muncă, ceea ce le oferă experiență practică și acces la tehnologie modernă.

Deoarece există o reticență în a alege această cale de formare, ISJ, în partene­riat cu unitățile de învățământ tehnologic, administrațiile locale și companii lo­cale, organizează campanii de informare și orientare profesională, arătând avantajele acestui sistem, cum ar fi inserția mai rapidă pe piața muncii și oportunitățile de dezvoltare profesională. Trebuie să vă spun că unul dintre contractele, semnate deja, pentru construcția de campusuri școlare universitare pe învățământ dual se află în Arad, iar patru unități de învățământ preuniversitar din Arad sunt partenere în acest proiect. Aradul, având o economie activă în domenii precum industria automotive, construcții, producția de echipamente și logistică, are nevoie de absolvenți bine pregătiți tehnic. Cererea pentru muncitori calificați în meserii precum sudor, electrician, mecanic auto, operator CNC sau tehni­cian în domeniul IT este constantă. Sistemul dual oferă o soluție prin faptul că absolvenții acestuia sunt deja familiarizați cu cerințele de pe piața muncii și sunt pregătiți să intre direct în câmpul muncii, contribuind astfel la creșterea competitivității companiilor locale.

Învățământul arădean a absorbit o sumă importană din finanțările PNRR

Cât de mult a absorbit învățământul arădean bani proveniți din PNRR?

Îndrăznesc să afirm că învățământul arădean a absorbit o sumă importantă din finanțările PNRR. În primul rând, prin Programul Național de Reducere a Abandonului Școlar – PNRAS, proiect al cărui obiectiv general vizează diminuarea absenteismului și prevenirea abandonului școlar, precum și creșterea performanțelor școlare pentru elevii de la ciclul gimnazial. Astfel, la nivelul județului Arad avem 68 de școli gimnaziale din mediul rural și urban în care se implementează acest proiect, bugetele prin acest proiect însumează aproximativ 40 de milioane de lei. În al doilea rând, vorbim de SMARTLAB – dotarea cu laboratoare inteligente a unităților de învățământ secundar superior, a palatelor și a cluburilor copiilor. Avem 35 de unități de învățământ și un palat al copiilor dotate cu echipamente TIC de tip „smart lab“ și materiale educaționale specifice pentru dezvoltarea unui laborator digital inteligent. Aceste laboratoare pot fi utilizate la toate disciplinele de studiu și reprezintă un concept modern de învățare virtuală, cu posibilitatea de a fi adaptate profilului oricărui liceu. Bugetele însumate ale unităților implicate au adus învățământului preuniversitar arădean alte peste 13 milioane de lei. Un alt subproiect al PNRR accesat în județul nostru este „Construirea și dezvoltarea unei rețele-­pilot de școli verzi“, proiect care prevede construirea și dezvoltarea unei rețele de „școli verzi“, precum și reabilitarea și modernizarea infrastructurii școlare, pentru a fi adecvată conceptului de școală prietenoasă cu mediul. La nivelul județului Arad avem două școli beneficiare ale acestui proiect cu un buget total de aproximativ 35 de milioane de lei. Altă linie de finanțare a fost pentru proiectul „Dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a unităților de învățământ preuniversitar și a unităților conexe“. Prin intermediul autorităților administrației publice lo­­cale, unitățile de învățământ preuniversitar de stat acreditate, inclusiv liceele cu filieră vocațională, au fost dotate cu echipamente TIC, mobilier și materiale educaționale și sportive. Un aspect im­­portant la aceste proiecte este echiparea atelierelor de practică, inclusiv cu componente digitale specifice domeniului de calificare. Valoarea totală a proiectului depus de Consiliul Județean Arad, pentru 17 unități de învățământ, conform contractului de finanțare este de peste 10 milioane de lei, iar valoarea totală a proiectului depus de Primăria Arad, pentru 37 de unități de învățământ, este de peste 40 de milioane de lei. La aceste sume se adaugă încă aproximativ 50 de milioane de lei aferente proiectelor depuse de celelalte unități administrativ-teritoriale din județ, pentru alte 76 de unități de învățământ.

În ce proiecte este implicat ISJ Arad în momentul de față și cât de utile – în mod real! – sunt acestea pentru upgradarea școlii arădene. Nu vă cer o înșiruire seacă, ci exemplificări re­­prezentative pe domenii de interes educațional.

În momentul de față, Inspectoratul Școlar Județean Arad este implicat în mai multe proiecte finanțate din diverse surse, inclusiv PNRR, pe toate componentele sistemului educativ. Am vorbit despre unele dintre aceste proiecte la în­­trebarea anterioară și n-am să le mai re­­pet. Toate cele despre care am vorbit sunt proiecte în derulare. În cele ce urmează am să mă refer doar la proiecte despre care nu am vorbit până acum, aflate în derulare, sau despre proiecte noi aflate la început de implementare sau chiar în stadiu de scriere sau depunere. Doresc să vă vorbesc în primul rând despre programul ERASMUS+ cu un impact semnificativ, oferind oportunități de dezvoltare profesională internațională pentru elevi. Anul școlar 2023-2024 a marcat o nouă etapă în implementarea programului Erasmus+ în domeniile Educație școlară și Formare profesională în județul Arad, cu un buget total alocat de 1.778.666 euro. Trebuie să menționăm aici faptul că județul Arad este pe primul loc în țară la numărul de școli care dețin acreditare Erasmus+ pe domeniul Educație și formare profesională (VET). Precizez că 24 de licee au astfel de acreditare, sunt programe în care elevii au posibilitatea de a-și efectua stagiul de pregătire practică în meseria aleasă la un agent economic dintr-o altă țară europeană, iar 9 licee au acreditare Erasmus+ pe domeniul educației școlare, acestea dau posibilitatea elevilor de a participa la schimburi de experiență în alte țări pe diverse teme de actualitate. În cifre, vă pot spune că 342 de elevi au participat la mobilități VET și 54 de elevi au participat în proiecte de educație școlară. Inspectoratul școlar, prin compartimentul de proiecte educaționale, a sprijinit școlile în obținerea acreditărilor, iar acum le sprijină în im­­plementarea lor. Erasmus+ contribuie direct și la formarea și dezvoltarea cadrelor didactice din județ. Astfel, prin acest proiect, cadrele didactice au posibilitatea de a învăța noi metode de predare, de a observa sisteme educaționale din alte țări și de a-și actualiza cunoștințele în domeniul educațional. În anul școlar 2023-2024, Erasmus+ în cifre înseamnă: 35 de cadre didactice care au participat la activități internaționale de tip job-shadowing, 35 cadre didactice care au participat la cursuri internaționale de formare, 12 cadre didactice care au participat la întâlniri transnaționale de proiect și 10 cadre didactice care au participat la conferințe internaționale.

Pentru următoarele două proiecte, contractele au fost semnate recent și zilele acestea am început implementarea. Primul este INO-Vest DigiPedia – Modele pedagogice și tehnologii educaționale pentru un învățământ autentic centrat pe elev. Proiectul își propune dezvoltarea competențelor de pedagogie digitală a 800 de cadre didactice din 27 de școli din județul Arad, iar Inspectoratul Școlar Județean Arad este implicat în proiect alături de Casa Corpului Didactic Arad și Universitatea din Timișoara. Al doilea este: Transformare educațională: integrarea competențelor digitale în predarea multidisciplinară. În cadrul acestui proiect, care se va derula pe tot parcursul anului 2025, peste 3.000 de cadre didactice din învățământul preuniversitar de stat vor dobândi cunoștințele și abilitățile necesare pentru a integra tehnologiile digitale în procesul de predare, contribuind astfel la dezvoltarea competențelor digitale și pedagogice ale cadrelor didactice implicate. Inspectoratul Școlar Județean Arad este implicat în proiect alături de Universitatea Aurel Vlaicu din Arad.

Doresc să vă mai spun despre Programul național de leadership și management educațional, proiect aflat în evaluare și care prevede formarea și îndrumarea directorilor și inspectorilor școlari, în vederea profesionalizării managementului educațional. Bugetul aproximativ al lui este de 1.500.000 de euro.

În încheiere vă pot spune că, în momentul de față, suntem în stadiu de scriere a unui proiect destinat antepreșcolarilor și preșcolarilor. Proiectul se numește „Diversificarea și flexibilizarea serviciilor de educație timpurie“ și suntem determinați pentru a-l depune spre evaluare.

Articol publicat în nr. 58-59-60 al revistei Tribuna Învățământului