Interviu cu prof. Leontina Monica Sună, inspectorul Școlar General al ISJ Dolj

Stimată doamnă inspector general, deși nu ne mai desparte mult timp de începutul noului an școlar, ne aflăm încă într‑o perioadă de  bilanț, de evaluare a ceea ce a fost și s‑a întâmplat în anul școlar care a trecut. Cum a fost el pentru  ISJ Dolj?

Am parcurs un an școlar bun, cu foarte multe proiecte în implementare, cu rezultate bune și foarte bune obținute de elevii noștri la concursurile și olimpiadele școlare, precum și la examenele naționale.

În ceea ce privește admiterea în învățământul liceal, 18 candidaţi proveniţi din judeţul Dolj au obţinut media de admitere 10,00, din care 16 candidaţi au optat şi au fost repartizaţi computerizat la licee din judeţul Dolj. 

Ne mândrim cu elevii și profesorii noștri! În clasamentul național al admiterii, Colegiul Național Frații Buzești Craiova este situat pe locul I, prin media obținută la specializarea Științe ale naturii, respectiv 9,91. Precizăm că aceeași unitate de învățământ figurează în primele 20 de specializări din punct de vedere al mediei, la nivel național.

În centrul preocupărilor noastre rămâne elevul și realizarea unui parteneriat strâns între  școală, familia elevilor și comunitatea  locală.

Cu ce probleme, neajunsuri s‑a confruntat învățământul doljean și cum au fost ele soluționate, îndepărtate?

Creșterea siguranței în școli reprezintă unul dintre obiectivele noastre, instituțiile responsabile fiind interesate să participe activ la consolidarea unui climat şcolar de ordine, de confort şi siguranţă. Sănătatea și securitatea tuturor celor implicați în actul educațional au fost și sunt în atenția ISJ Dolj.

În urma consultării cu partenerii instituţionali şi sociali, au fost stabilite planuri de acţiune comune în vederea asigurării siguranţei elevilor şi a unor activităţi educative cu impact asupra tinerilor.

Asigurarea de spații corespunzătoare desfășurării activității constituie o prioritate care poate fi rezolvată în timp atât cu sprijnul primăriilor, cât și prin intermediul programelor locale și naționale ce finanțează lucrări la nivelul școlilor – POR, PNDL1 și PNDL2.

De asemenea, la  nivelul județului Dolj s‑au implementat și se derulează 11 proiecte: șase proiecte POCU și cinci proiecte Erasmus+. Activitățile desfășurate în cadrul acestor proiecte vor conduce la creșterea calității și atractivității serviciilor educaționale și la reducerea și prevenirea abandonului școlar timpuriu.

Vreau să ne oprim  asupra rezultatelor obținute de elevii doljeni la examenele naționale din vara aceasta. Sunteți mulțumită de acestea?

După simulările organizate de MEN au avut loc discuții cu directorii unităților acolo unde procentul a fost mai slab pentru a realiza o analiză reală la nivelul fiecărei clase. De asemenea, în unitățile școlare au avut loc întâlniri între profesori, părinți și elevi pentru a‑i conștientiza pe aceștia din urmă asupra necesității intensificării pregătirii astfel încât rezultatele la examene să fie mai bune. Avem în derulare, la nivelul liceelor, proiectul european ROSE care, prin efectele sale, contribuie la participarea și creșterea rezultatelor absolvenților la examenul național de bacalaureat. Și rezultatele nu au întârziat să apară: 31 medii de 10 (zece) și un procent de promovabilitate de 71,09% am înregistrat anul acesta la examenul de evaluare națională. Comparativ cu anul trecut, procentul a crescut cu 2,27%, ceea ce înseamnă că suntem într‑un proces ascendent. De asemenea, a crescut și numărul mediilor de 10 (zece) înregistrate de elevii noștri, anul acesta fiind cu opt mai multe decât anul trecut. După numărul mediilor de 10, județul Dolj ocupă locul trei la nivel național.

La examenul de bacalaureat, la nivelul județului s‑au obținut patru medii de 10,00, comparativ cu anul trecut când am avut două medii maxime. După etapa de contestații, promovabilitatea a fost de 66,80%, procent ce poate fi îmbunătățit.

Există și unități de învățământ unde rezultatele au fost mai slabe. Sunt priorităţi pe care le avem în perspectivă, și anume de monitorizare a acestor unităţi şcolare unde rezultatele nu sunt cele așteptate şi, în consecinţă, de optimizare a disfuncţionalităţilor constatate.

Ex‑ministrul educației Ecaterina Andronescu își anunțase intenția de a transforma liceele cu promovabilitate 0 la bacalaureat  2019 în școli profesionale. Cum priviți această posibilitate?

Cea mai mare provocare o reprezintă anticiparea cerințelor pieței muncii. În ceea ce privește calificările și competențele pe care viitorii absolvenți ar trebui să le posede pentru a putea fi adaptabili, sistemul de educație trebuie să facă față unor provocări importante: să anticipeze cerințele pieței muncii, asigurându‑le competențele necesare.

Învățământul profesional și tehnic promovează inițiativa în dezvoltarea de parteneriate cu agenți  economici, astfel încât elevii să fie plasați în situații reale de viață profesională activă relevante pentru calificarea pe care doresc să o dobândească. Absolvenții acestei forme de învățământ vor dobândi cunoștințe, deprinderi și competențe care le vor permite ocuparea unui loc de muncă pentru diferite calificări profesionale. Un punct atractiv în învățământul profesional este și acordarea unei burse profesionale de către agenții economici, stimulantă pentru elevi.

Despre definitivat și titularizare ce ne puteți spune?

La examenul de definitivare în învățământ am obținut un procent de medii peste 8 de  84,51 % și trei note de 10. La concursul de titularizare, procentul de note mai mari sau egale cu 7 a fost de 55,63%  și de 84,51% al celor mai mari sau egale cu 5. Procentul notelor peste 8 în acest an a fost mai mare decât cel de anul trecut.

Conform legii, prin dobândirea definitivării în învăţământ, cadrul didactic depăşeşte stadiul de debutant şi poate intra pe o rută de profesionalizare ascendentă, având dreptul de a deveni titular în sistemul de învăţământ preuniversitar.

Din ce în ce mai mult se vorbește în ultimii ani despre necesitatea unei selecții mai atente a celor care intră în sistem. Și‑a propus ISJ Dolj,  anul acesta, o exigență crescută?

Creșterea calității actului educațional este deosebit de importantă pentru noi. Conceptul de calitate înglobează atât performanţele elevilor, cât şi ale cadrelor didactice. Metodologia‑cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar reglementează condiţiile de ocupare a posturilor didactice de predare/catedrelor vacante/rezervate. Pe lângă calitatea actului educativ, profesorii trebuie să încurajeze și să faciliteze implicarea activă a elevilor în planificarea și administrarea propriului proces de învățare prin proiectarea structurată a oportunităților de învățare atât în sala de clasă, cât și în afara ei.

Ne dorim un corp profesoral cu o înaltă ținută morală și profesională care să‑și desfăşoare activitatea cu pasiune şi responsabilitate. Procentele de promovare obținute de profesori în ultimii ani la examenul de titularizare sunt în creștere. Procentul de medii peste 7 (șapte) a crescut în ultimii ani. Anul trecut, nouă lucrări au fost evaluate cu nota 10  (zece). Avem profesori tineri, dedicați și responsabili care intră în sistem. Trei dintre candidaţii care au participat anul acesta la concursul de titularizare au promovat examenul cu media 10. Una dintre candidate are un an experienţă la catedră, iar cealaltă este proaspăt absolventă. Cel de‑al treilea candidat de nota 10 are trei ani vechime la catedră şi a promovat și examenul de definitivat.

Deși de începerea noului an școlar ne mai desparte puțin timp,, totuși vreau să vă întreb care sunt principalele probleme pe care ISJ Dolj intenționează să le rezolve până atunci?

În vederea creşterii calităţii demersului educaţional, Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj este preocupat să asigure o resursă umană calificată în toate unitățile școlare, atât din mediul urban, cât și rural. Dorim să asigurăm elevilor din sistemul de învățământ doljean șanse egale la educație, un spațiu sigur și modern pentru desfășurarea activităților instructiv‑educative. În prezent avem o serie de parteneriate la nivel național, regional și local, dar și programe locale și europene prin intermediul cărora dorim să materializăm acest lucru.

Interviu realizat de Oana PANAIT