Interviu cu Ioana Mihaela Neacșu, inspectorul general al Inspectoratului Școlar al Municipiului București

Stimată doamnă inspector  şcolar general,  ne aflăm la începutul unui nou an şcolar. Coordonaţi activitatea celui mai complex  inspectorat şcolar  din ţară, din perspectiva numărului de elevi, al numărului de  cadre didactice şi al  reţelei şcolare.  Vă rugăm să prezentaţi, sintetic, dimensiunea „şcolii bucureştene“.
Municipiul Bucureşti deţine cea mai mare şi modernă infrastructură şcolară şi cea mai numeroasă populaţie şcolară din România. În cele 419 unităţi de învăţământ de stat şi 219 unităţi  particulare sunt înscrişi,  aproximativ,  280.000 de preșcolari şi elevi. Practic, 10% din elevii ţării urmează cursurile în Capitală. Totodată, putem vorbi şi de o dimensiune spirituală, de tradiţie, de o recunoaştere unanimă a locului şi a  valorii şcolii bucureştene, în decursul istoriei.  În acest sens, funcţia de inspector şcolar general constituie o mare provocare, o imensă responsabilitate.
Noul  an şcolar a debutat de câteva zile. Cum se prezintă unităţile de învăţământ, cum răspund acestea cerinţelor actuale  ce definesc un învățământ eficient și de calitate?
Am acordat o atenţie deosebită realizării lucrărilor destinate reparaţiilor, reabilitărilor și dotărilor  cu mobilier şi mijloace moderne de învățământ.  Aproximativ un sfert din totalul unităţilor şcolare din totalul de 419 au fost cuprinse în  proiectul Primăriei Capitalei, realizat prin Banca Europeană de Investiții.  Acesta a presupus expertizarea  antiseismică şi consolidarea clădirilor, construirea de clădiri noi şi săli de sport multifuncţionale, reabilitarea infrastructurii şi a  instalaţiilor,  dotarea  cu aparatură modernă, instalaţii de monitorizare video ş.a. În acest sens, s-a înregistrat o implicare directă  a Primăriei Capitalei,  a autorităţilor locale din toate  sectoarele.
Totuşi, care sunt  problemele cu care vă confruntaţi la începutul acestui an şcolar?
Există probleme legate de creşterea evidentă a efectivelor de elevi  în unele unităţi de învăţământ din anumite zone ale Capitalei. Au fost construite noi cartiere şi spaţii de locuit, mai ales în nordul şi sudul municipiului. Acest proces nu a fost sincronizat cu dezvoltarea infrastructurii şcolare, fapt ce a generat  suprasolicitarea  unor  şcoli.  Totodată, circa 10% din elevii  din Bucureşti locuiesc în afara oraşului,  făcând naveta zilnic la școlile cele mai solicitate din Capitală. În  fiecare an şcolar, în urma examenului de evaluare naţională, circa 2.700 de elevi din judeţele învecinate optează pentru liceele din Capitală. Totodată, se constată dorinţa părinţilor de a înscrie copiii la clasa pregătitoare, cu orice preţ, la anumite unităţi de învăţământ. Introducerea clasei pregătitoare a presupus  crearea, în acești ani, a cel puţin 35.000 de noi locuri în infrastructura şcolară. Din aceste motive, am fost nevoiți să introducem programul în trei schimburi în unele școli, fapt ce afectează calitatea și eficienţa procesului instructiv-educativ.
Avem în realizare un studiu de prognoză  privind evoluţia efectivelor şcolare, pe zone de locuit, cartiere, pentru a propune autorităţilor locale soluţii concrete  în vederea construirii, extinderii de noi spaţii școlare.
Înregistrăm unele dificultăţi în domeniul obţinerii autorizării sanitare a unităţilor de învăţământ. Din cele 419 școli şi grădiniţe, 14 nu au fost autorizate de către Direcţia de Sănătate Publică,  din diverse motive. Există, totodată, un deficit de cadre medicale pentru cabinetele medicale din şcoli.
Care sunt principalele priorităţi privind activitatea Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti în anul şcolar 2018-2019?
În această perioadă se realizează, la nivelul ISMB, Raportul privind starea învăţământului din municipiul Bucureşti pentru anul şcolar 2017-2018, prilej de analiză obiectivă a activităţii instituției noastre, dar şi de continuitate în realizarea  obiectivelor  strategice  asumate de Inspectoratul Școlar al Municipiului București.
Strategia educaţională a ISMB este elaborată în  concordanţă cu politicile și direcţiile de acţiune ale Ministerului Educației Naționale, formulate şi asumate prin programul de guvernare. Suntem, înainte de toate, preocupaţi de asigurarea calităţii procesului instructiv-educativ în contextul cerinţelor și exigenţelor  Legii Educaţiei Naţionale. Totodată, priorităţile vizează realizarea unui sistem educaţional eficient, echitabil şi relevant, creşterea credibilităţii sistemului educaţional astfel încât şcoala să constituie centru de educaţie, de influenţare pozitivă a întregii societăţi, întărirea capacităţii instituționale a unităţilor de învăţământ, promovarea învăţământului profesional și tehnic, dual şi corelarea  cu cerinţele pieței muncii și ale dezvoltării economice și sociale, dezvoltarea parteneriatelor educaţionale şcoală-părinţi, administraţia publică locală, agenţi economici, sindicate, ONG-uri, asigurarea cadrului de siguranță a elevilor, diminuarea și prevenirea violenței în unitățile de învățământ, formarea continuă  a cadrelor didactice pentru formarea de competenţe necesare unui învăţământ performant.
Toate aceste obiective strategice sunt  tratate cu  responsabilitate de către Inspectoratul Școlar al Municipiului București, evident, de cadrele didactice din școlile bucureștene. Dacă ar fi să menționați unul dintre obiectivele asumate, care ar fi acesta?
Este greu să menționez un singur obiectiv sau o anume prioritate.  Totuși, doresc să menționez  domeniul strategic al dezvoltării Învățământului Profesional și Tehnic și Profesional în Sistem Dual. Consider că dezvoltarea acestuia  constituie un reper definitoriu al eficienței activității  Inspectoratului Școlar. Din totalul  celor 102 unități de învățământ liceal, 32 reprezintă unități de  învățământ profesional și tehnic. Peste 32.000 de elevi sunt înscriși în aceste licee. A crescut și numărul  elevilor înscriși și admiși  în Învățământul Profesional în Sistem Dual. Ca urmare a cererilor  ferme și a contractelor semnate cu agenții economici, în anul școlar 2018-2019, vor funcționa încă trei clase cu profilul de instalatori sanitare, gaze și mecanici auto.
Având în vedere numărul foarte  mare al  unităților de învățământ  al preșcolarilor și elevilor din municipiul București, se impune o strategie unitară și specifică marilor orașe în domeniul asigurării integrității elevilor și a diminuării violenţei în unităţile de învăţământ.
Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti va iniţia şi derula măsuri concrete pentru asigurarea cadrului de siguranţă necesar desfăşurării procesului instructiv-educativ. A crescut sensibil numărul camerelor de monitorizare video în interiorul și exteriorul clădirilor unităţilor de învăţământ. Practic, toate intrările de acces ale elevilor, aleile exterioare, sălile de educaţie fizică, terenurile sportive, holurile și culoarele din interiorul școlilor sunt monitorizate pe toată perioada desfășurării cursurilor. În prezent,  numărul camerelor de monitorizare video în unitățile de învățământ din municipiul București a ajuns la 4.664.
Au fost verificate instalaţiile de avertizare (butoanele de panică), instalaţiile de detectare şi  avertizare în caz de incendiu. Numărul unităţilor de învăţământ care sunt echipate cu instalaţii şi sisteme de detectare, semnalizare şi avertizare la incendii este de 353.
Până la data de 15 septembrie 2018, cu ajutorul lucrătorilor de poliţie de la Serviciul de Ordine Publică, au fost  revizuite Planurile de pază în toate unităţile de învăţământ.
În colaborare cu Brigada Rutieră din cadrul Poliţiei Bucureşti, au fost verificate toate zonele din perimetrul de deplasare a elevilor către scoală, în special marcajele rutiere şi semafoarele din apropierea unităţilor de învăţământ.
Școlile beneficiază de asigurarea pazei prin intermediul firmelor de securitate și prin angajaţi ai unităţii de învăţământ.
Prezentând aceste priorităţi,  vom continua să aniversăm Centenarul ROMÂNIEI MARI cu scopul de a conştientiza rolul reprezentat de MAREA UNIRE  de la 1 Decembrie 1918 în dezvoltarea  României moderne. Manifestările organizate vor urmări reactualizarea memoriei eroilor, revitalizarea sentimentului patriotic şi a identității naţionale în rândul elevilor. Sunt  100 de ani de la un eveniment crucial în istoria românilor, care va trebui să rămână permanent  în memoria generației  tinere.
 Interviu realizat de Oana PANAIT