Interviu cu prof. Viorel Stan, inspectorul general al ISJ Neamţ

Stimate domnule inspector general, vreau să vorbim pentru început despre şcoala nemţeană în această perioadă dificilă de iarnă, cu căderi masive de zăpadă şi ger. Cu ce probleme vă confruntaţi din cauza vremii?
Este adevărat, această iarnă a venit cu cortegiul de evenimente nefavorabile cauzate de căderi abundente de zăpadă, fenomenul de viscol, temperaturi de tip siberian etc. Ca de obicei, nici
România nu a fost ocolită de astfel de evenimente. Judeţul Neamţ este situat într-o poziţie geografică, aş putea spune, privilegiată, în sensul că aproape jumătate din suprafaţa judeţului este zonă montană şi submontană, iar cealaltă jumătate este regiune de deal şi de podiş. Am făcut această precizare pentru a putea răspunde la întrebarea dumneavoastră în legătură cu problemele generate de vremea nefavorabilă. Aşadar, vitregiile vremii de început de ianuarie n-au fost atât de evidente în judeţ. Primele două zile de curs au fost şi la noi suspendate, dar celelalte zile s-au desfăşurat conform programului normal de lucru. Am ţinut permanent legătura cu ISU Petrodava, dar şi cu primăriile şi consiliile locale, astfel încât vitregiile vremii din ianuarie nu au marcat negativ activitatea şcolii. De altfel, apreciez că există o foarte bună colaborare cu factorii cu responsabilităţi în înlăturarea dezastrelor produse de vremea nefavorabilă.
Care este situaţia navetiştilor în această perioadă de ger şi de ninsori abundente? Aveţi suficiente microbuze pentru acoperirea necesarului la nivelul întregului judeţ? Mă refer în egală măsură la cadre didactice şi la elevi.
La nivelul judeţului Neamţ, peste 25% din efectivele de elevi şi cadre didactice depind pentru desfăşurarea activităţii zilnice de mijloacele de transport. E un procent însemnat de personal didactic care face naveta, dar mai ales la elevii de liceu fenomenul navetei este evident. Instituţiile de învăţământ nemţean dispun de 108 microbuze şcolare care au fost repartizate echitabil pentru acele zone în care maşinile erau absolut necesare. Chiar dacă numărul microbuzelor şcolare rămâne în continuare scăzut, conducerile de şcoli, în colaborare cu primăriile şi consiliile locale, exploatează cu eficienţă aceste mijloace de transport. Zilnic, cu cele 108 microbuze şcolare călătoresc 9.348 de elevi. Acestora li se adaugă, aşa cum spuneam, elevii navetişti din clasele de liceu, mai ales.
Anul 2016 a fost unul plin de evenimente şi destul de neaşezat, planurile-cadru şi concursurile pentru directori fiind în prim-planul atenţiei publice şi generând puternice opinii pro şi contra. Ce s-a întâmplat la nivelul judeţului Neamţ?
Este adevărat, anul 2016 a cunoscut în desfăşurarea lui mai multe „striaţii“ care au generat disfuncţii. Astfel, schimbarea planurilor-cadru pentru clasele gimnaziale, elaborarea la nivelul comisiilor naţionale a propunerilor de noi programe şcolare, concursurile pentru directori sunt câteva dintre evenimentele care au produs oarecare agitaţie în învăţământul nemţean.
Aş detalia, în primul rând, numeroasele discuţii pro şi contra în legătură cu propunerile de schimbare a planurilor-cadru pentru gimnaziu. Modificarea numărului de ore săptămânal, la una sau alta dintre discipline, a generat şi în Neamţ, ca de altfel în toată ţara, polemici aprinse. La noi, dezbaterile privind noile planuri-cadru s-au desfăşurat în toate unităţile de învăţământ, cu o largă participare: cadre didactice, directori, părinţi, parteneri educaţionali.
Concursul pentru directori, la noi, deşi a atras atenţia publică într-un grad înalt, s-a desfăşurat într-o cursivitate dată de implicarea responsabilă a organizatorilor, comisiilor de examen, participanţilor etc. Numărul mic de contestaţii înregistrate la sfârşitul examenului poate fi un semn al stării de normalitate care a caracterizat concursul cu directorii în judeţul Neamţ.
Concluzionăm arătând că evenimentele menţionate de dumneavoastră în întrebare nu au generat disfuncţii în învăţământul nemţean, punctele de vedere pro şi contra constituindu-se, de fapt, într-o „platformă de dezbatere“.
În general, care au fost problemele majore ale educaţiei nemţene în anul 2016?
Aş vrea să vă răspund punctual la această întrebare. Aspectele majore pe care le-a depăşit învăţământul nemţean pe parcursul anului calendaristic 2016 pot fi orânduite cronologic astfel: aprobarea noilor planuri-cadru, simularea evaluării naţionale, simularea examenului de bacalaureat naţional, olimpiade şi concursuri (etapele naţională şi internaţională), evaluarea elevilor din clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, evaluarea naţională a absolvenţilor clasei a VIII-a, examenul de bacalaureat naţional, Olimpiada Internaţională de Informatică (care s-a desfăşurat la Piatra Neamţ), concursul de ocupare a funcţiilor de director şi director adjunct etc.
Apreciez că toate aceste evenimente au fost depăşite fără disfuncţii majore, astfel că, la nivelul învăţământului preuniversitar nemţean, 2016 a fost un an liniştit.
Una dintre marile nemulţumiri ale angajaţilor din învăţământ, în 2016, a fost problema salarizării. Prin noul program de guvernare există speranţe că salariile profesorilor vor creşte?
Este adevărat, problema salarizării a generat unele nemulţumiri în rândul cadrelor didactice, al personalului didactic auxiliar şi nedidactic; de altfel, aceasta nu este o noutate, deoarece s-au perpetuat, de la an la an, o serie de disfuncţii în domeniul salarizării. Cu toate acestea, încercările de revenire la starea de normalitate din punctul de vedere al salarizării au mai atenuat discrepanţele.
În noul program de guvernare există, cred, premisele unei intrări în starea de normalitate prin măririle anunţate de către noua echipă guvernamentală. Dacă proiectul de buget aflat în faza finală la această dată va fi aprobat, suntem optimişti că măririle preconizate şi aşteptate de altfel vor prinde contur real.
Actualul guvern îşi propune ca până la finalul mandatului să ridice bugetul educaţiei până la 6% din PIB. Este o ţintă de neatins în acest interval de timp, sau credeţi că acest lucru este posibil?
Chiar dacă proiectul de buget pentru 2017 prevede în forma actuală o diminuare cu un procent semnificativ (6% din bugetul alocat pentru 2016), până în anul 2020 cred că este posibilă alocarea unui buget de 6% din PIB, aşadar această ţintă este una posibilă, realizabilă.
Domnule profesor, nu putem să nu vorbim şi despre învăţământul dual-profesional. Cât de important este acesta pentru sistemul de educaţie, pentru încadrarea pe piaţa muncii a absolvenţilor din preuniversitar, pentru societate in general?
Referitor la învăţământul dual-profesional apreciez că în acest cadru formarea profesională combină educaţia primită într-o unitate de învăţământ cu învăţarea la locul de muncă, în cadrul unei companii. Astfel, modificarea prevederilor LEN se concretizează în încheierea unor contracte între operatorii şi unităţile de învăţământ, care vor beneficia de facilităţi la plata impozitelor, taxelor şi contribuţiilor datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale, bugetelor fondurilor speciale sau bugetelor locale. Pregătirea de care vor beneficia elevii înscrişi în această formă de învăţământ profesional se va realiza pe baza standardelor de pregătire profesională elaborate sub conducerea Ministerului Educaţiei Naţionale prin Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic.
Cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească învăţământul profesional-dual sunt prin ele însele benefice pentru întregul sistem de învăţământ preuniversitar şi pentru întreaga societate: îmbinarea educaţiei practice cu educaţia teoretică prin accentuarea învăţării practice, realizarea standardelor şi/sau procedurilor pentru selecţie, evaluare şi certificare, stabilirea unor legături între unităţile de învăţământ preuniversitar şi operatorii economici.
Personal, cred că învăţământul dual-profesional poate să devină o componentă majoră a sistemului naţional de educaţie prin care să fie facilitată încadrarea pe piaţa muncii a absolvenţilor din învăţământul preuniversitar. Şi pentru societate, în general, învăţământul dual-profesional poate avea efecte benefice prin încadrarea absolvenţilor de învăţământ preuniversitar în cadrul companiilor naţionale şi nu numai.
Concluzionez arătând că învăţământul profesional-dual creşte implicarea agenţilor economici în viaţa şcolii, aceştia fiind reprezentaţi în consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ.
Cum va fi (re)organizat învăţământul dual la nivelul judeţului Neamţ? În ce spaţii, cu ce dotări?
La nivelul judeţului Neamţ, deocamdată, există o singură instituţie de învăţământ care a primit solicitări de organizare a învăţământului profesional-dual (Colegiul Tehnic Gheorghe Cartianu din Piatra Neamţ) în parteneriat cu S.C. RIFIL S.A. Acest parteneriat pentru organizarea învăţământului profesional-dual poate fi extins la nivelul instituţiilor de învăţământ din Piatra Neamţ, Roman şi Târgu Neamţ, pentru anul şcolar 2017-2018, deoarece există începuturi ale unor colaborări în acest sens între unităţile din localităţile menţionate şi agenţi economici; exemplific, în acest sens, Colegiul Tehnic Forestier Piatra, Colegiul Tehnic de Transporturi Piatra Neamţ, Liceul Tehnologic Economic-Administrativ Piatra Neamţ, Colegiul Tehnic Danubiana Roman, Colegiul Tehnic Petru Poni Roman, Colegiul Tehnic Miron Costin Roman, Colegiul Tehnic Ion Creangă Târgu Neamţ.
Ce aşteptări aveţi de la anul 2017? Avem un guvern nou, cu un program de guvernare curajos, care deocamdată pare bine articulat şi sustenabil.
Încă de la începutul anului şcolar, atunci când am conceput planul managerial al ISJ Neamţ, am stabilit priorităţile pentru întregul an şcolar 2016-2017 şi, implicit, pentru anul calendaristic 2017. Astfel, priorităţile instituţiei judeţene au fost stabilite în acord cu politicile educaţionale promovate de MEN şi de Guvernul României, dar şi cu responsabilităţile asumate la nivelul judeţului de către partenerii educaţionali.
Îmi doresc o desfăşurare ad litteram a simulărilor şi a examenelor naţionale propriu-zise (evaluarea la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, evaluarea naţională a absolvenţilor clasei a VIII-a, examenul de bacalaureat naţional, examenul de definitivare în învăţământ şi pentru obţinerea gradelor didactice, examenul de titularizare), o „evoluţie“ firească a planului de şcolarizare şi concretizarea acestuia pentru anul şcolar 2017-2018; de asemenea, aş putea include printre aşteptările pe care le am de la anul 2017 şi rezultatele de excepţie ale elevilor nemţeni la competiţiile naţionale şi internaţionale, dar şi instituirea unui climat prielnic, de muncă susţinută în şcoala nemţeană.
Anul 2017 poate fi un an reprezentativ pentru învăţământul nemţean şi, în general, pentru învăţământul preuniversitar românesc, deoarece programul de guvernare, aşa cum aţi apreciat şi dumneavoastră, este unul curajos, bine articulat şi sustenabil. Îmi exprim convingerea că acest program de guvernare poate fi implementat în integralitatea lui şi apreciez că învăţământul preuniversitar ar avea numai de câştigat: pe de o parte, cadrele didactice şi în general personalul din învăţământ (prin măririle salariale preconizate), pe de altă parte, beneficiarii direcţi ai actului educaţional, elevii, şi beneficiarii indirecţi ai actului educaţional, părinţii.
Ce ţinte v-aţi propus anul acesta pentru educaţia nemţeană?
În anul 2017, priorităţile Inspectoratului Şcolar Judeţean Neamţ decurg din politicile educaţionale promovate de Guvernul României, Ministerul Educaţiei Naţionale, precum şi din strategiile naţională, judeţeană şi locală privind dezvoltarea resursei umane, formarea iniţială şi formarea continuă de-a lungul întregii vieţi.
Raportarea permanentă la valorile europene, armonizarea spaţiului educaţional nemţean cu spaţiul educaţional românesc şi cu spaţiul educaţional european vizează pregătirea forţei de muncă în acord cu standardele europene; de asemenea, această raportare permite şi o implementare adecvată a celor opt competenţe europene în activitatea de predare-învăţare şi evaluare.
Pornind de la aceste considerente şi având în vedere exigenţele politicilor educaţionale europene şi româneşti, formulez câteva dintre ţintele activităţii ISJ Neamţ pentru anul 2017: continuarea procesului de configurare a unui sistem educaţional stabil, echitabil şi relevant, realizarea tuturor demersurilor în vederea alocării resurselor financiare necesare aplicării politicilor educaţionale în judeţul Neamţ, creşterea autonomiei şcolilor, în concordanţă cu politicile educaţionale actuale, implementarea şi în acest an şcolar a unui curriculum şcolar bazat pe competenţe, aplicarea corespunzătoare a sistemului legislativ prin care să se asigure modernizarea, stabilitatea şi predictibilitatea învăţământului preuniversitar, implementarea principiilor educaţiei permanente, în vederea obţinerii unor calificări noi, a extinderii specializării şi perfecţionării, creşterea performanţei şcolare prin antrenarea diversificată şi adecvată a resursei umane în activitatea de excelenţă şi competiţională, modernizarea bazei învăţământului prin implementarea coerentă a politicilor şi strategiilor din domeniul educaţional, realizarea unui act de predare-învăţare-evaluare de calitate prin raportare la valorile învăţământului european.
Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU