Perpetuat ani de-a rândul, adică de la un exerciţiu bugetar la altul şi de la o guvernare la alta, deficitul structural de care suferă sistemul nostru educaţional s-a îmbinat nefericit cu infrastructura precară, urmarea fiind că neajunsurile s-au alimentat reciproc şi s-au tot accentuat. În momentul de faţă, structura şi infrastructura – umanul şi materialul – trag din greu ca să supravieţuiască funcţional, dacă nu cumva impresia persistentă de regres îşi are justificarea ei. Pe acest fond, în mod încurajator – chiar dacă antecedentele adaugă o anume doză de scepticism – se înscriu demersuri ample care, din câte se prefigurează, îşi propun stoparea unui declin ce părea implacabil. Forma de concretizare este cea uzitată, a proiectelor strategice, în cazul de faţă, derulate de Ministerul Educaţiei Naţionale. Semnificaţia trece dincolo de mecanisme procedurale. Beneficiile sunt aşteptate cu speranţă.
Şcolile şi grădiniţele noi de peste vară
Este vorba despre proiectele „Reabilitarea Infrastructurii Şcolare“ (PRIS) şi „Reforma Educaţiei Timpurii în România“ (PRET), derulate de Ministerul Educaţiei Naţionale prin Unitatea de Management al Proiectelor pentru Modernizarea Reţelei Şcolare şi Universitare (UMPMRSU). Se găsesc în actualitate prin rezultate dorite de mult, în sfârşit atinse acum: sunt gata – recepţionate, utilizabile – mai multe investiţii în infrastructura destinată învăţă­mântului.
Prin proiectul PRET, cofinanţat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei şi Guvernul României, în perioada 1 iulie-20 septembrie 2017, a fost finalizată construirea a 13 grădiniţe în judeţele Arad (Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1 Ineu şi Grădiniţa cu Program Prelungit Sântana), Bacău (Grădiniţa cu Program Normal Palanca şi Grădiniţa cu Program Normal Urecheşti), Buzău (Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1 Pârscovul de Sus), Gorj (Grădiniţa cu Program Normal Bustuchin), Maramureş (Grădiniţa cu Program Prelungit Fărcaşa), Mehedinţi (Grădiniţa cu Program Normal Nr. 24 Drobeta-Turnu Severin), Olt (Grădiniţa cu Program Normal Crâmpoia), Satu Mare (Grădiniţa cu Program Normal Negreşti-Oaş), Vâlcea (Grădiniţa cu Program Normal Călimăneşti şi Grădiniţa cu Program Normal Băbeni) şi Vrancea (Grădiniţa cu Program Normal Angheleşti). Până la 31 decembrie 2019, termenul de finalizare, proiectul trebuie să se soldeze în total cu construirea şi dotarea cu mobilier a 380 de grădiniţe.
În aceeaşi perioadă a vacanţei de vară, prin proiectul PRIS, au fost încheiate lucrările de construcţie la două unităţi de învăţământ: Şcoala cu Clasele I-VIII din localitatea Păun (judeţul Iaşi) şi Şcoala cu Clasele I-VIII din localitatea Şinca Veche (judeţul Braşov). De asemenea, au fost reabilitate trei unităţi de învăţământ gimnazial: Şcoala cu Clasele I-VIII Nr. 2 din localitatea Nicolae Călinescu şi Şcoala cu Clasele I-VIII Nr. 4 din Storeşti (ambele în judeţul Botoşani), precum şi Şcoala cu Clasele I-VIII Nr. 3 din localitatea Ciprian Porumbescu (judeţul Constanţa).
Condiţiile de învăţătură, ca suport al performanţei şcolare
Proiectul PRIS „are ca principale obiective reabilitarea, moder­nizarea şi mobilarea a 1.336 de şcoli din învăţământul preuniversitar şi 16 cămine studenţeşti, pentru restabilirea siguranţei în exploatare a clădirilor şcolare şi a condiţiilor igienico-sanitare şi de confort, pentru eliminarea dezavantajelor educaţionale ale elevilor care ocupă aceste şcoli şi, de asemenea, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de învăţământ în vederea creşterii calităţii acestuia şi a actului educaţional“. Vorba veche, cum că rezultatele mari la învăţătură se obţin cu chin – la propriu! – şi cu sacrificii nu are cum să reziste în ziua de azi, a concurenţei, a ofertei cuprinzătoare, a facilităţilor, chiar discutabile.  Educaţia de calitate, în sensul durabilităţii, cere condiţii bune de lucru atât pentru elevi şi studenţi, cât şi pentru cadre didactice. De aceea, este cu atât mai încurajatoare materializarea unui astfel de proiect, cu cât vizează în principal locuri pe care automatismele şi fatalitatea păreau să le fi condamnat la ignorare.
Pe aceeaşi linie, proiectul PRET urmăreşte în principal „cons­truirea/reabilitarea şi utilarea a 750 unităţi de educaţie preşcolară în vederea îmbunătăţirii infrastructurii actuale a sistemului de educaţie timpurie pentru copiii de la 3 la 6/7 ani, fiind, de asemenea, analizată posibilitatea dotării claselor pregătitoare cu echipamente speciale. În cadrul acestui proiect este urmărită înfiinţarea şi reabilitarea grădiniţelor, dezvoltarea infrastructurii, construirea de clădiri noi pentru grădiniţele ce sunt în prezent amplasate în clădiri care fac obiectul retrocedării, consolidarea grădiniţelor afectate de deteriorări ale structurii de bază, reabilitarea grădiniţelor lipsite de resurse, inclusiv extinderea spaţiului existent, lucrări minore de reabilitare (electricitate, zugrăveli ş.a.)“.
Resursa umană, formată azi pentru şcoala de mâine
Optimismul provocat de reuşitele investiţionale se vede atenuat frecvent şi cu îndreptăţire de realitatea pe care o arată calitatea actului educaţional în sine. Cei arătaţi cu degetul sunt profesorii. Autoritatea ministerială răspunde prin declanşarea iminentă a unui program complex, reprezentat de proiectul „Curriculum relevant, educaţie deschisă pentru toţi“ (CRED), component al Strategiei Europa 2020 prin Strategia privind Reducerea Părăsirii Timpurii a Şcolii. Dincolo de judecăţi şi de patimi, cu obiectivitate şi prin mijloace profesioniste, este gata să înceapă formarea a 55.000 de profesori din învăţământul primar (15.000) şi gimnazial (40.000) cu obiectivul de „a preda în conformitate cu noile planuri-cadru şi programe şcolare aferente celor două cicluri de învă??m?nt?. Preg?tirea este anun?at? a dura patru ţământ“. Pregătirea este anunţată a dura patru ani. În termeni tehnici, vor fi 330.000 de ore de formare la nivel naţional, iar participanţii vor alcătuit 2.750 de grupe de formare în toate judeţele şi în Capitală. De pregătirea lor specializată se vor ocupa de 900 de formatori. Dintr-o punere în temă oferită de Ministerul Educaţiei Naţionale, este de reţinut că prin acest program „vor fi realizate abilitarea curriculară (…) printr-o abordare metodologică centrată pe competenţe-cheie, în acord cu noul curriculum, precum şi adaptarea activităţilor de învăţare la nevoile specifice ale fiecărui elev, inclusiv ale celor aflaţi în risc de abandon şcolar“. Accentul urmează să fie pus „pe promovarea abordărilor didactice orientate pe competenţe“. Este în pregătire elaborarea a 26 de ghiduri metodologice, pentru toate disciplinele din noile planuri- cadru pentru învăţământul primar şi gimnazial, precum şi a 7.200 de resurse educaţionale deschise, accesibile elevilor şi cadrelor didac­tice. Consonant, se vor regăsi abordări în sfârşit moderne ale unor zone supuse de multe ori până acum formalismului, cum sunt curriculumul la decizia şcolii şi programul „A doua şansă“ pentru învăţământul primar şi gimnazial.
Deocamdată, actualitatea aparţine cifrelor şi obiectivelor siste­matizate. Perspectiva este de aşteptat să se regăsească în certificarea dată de realitate, adică de societatea de mâine.
F. IONESCU