De peste două sute de ani, şcoala a constituit şi constituie factorul principal de cultură şi civilizaţie pentru locuitorii satului. Şcoala Gimnazială Corneşti a fost înfiinţată în anul 1785 de către marele logofăt Scarlat Greceanu. Şcoala Primară Grigore Stănescu din Postârnacu este una dintre cele douăsprezece structuri ale Şcolii Gimnaziale Corneşti, aşezată pe drumul naţional DN1A ce leagă Capitala de oraşul Ploieşti, pe varianta Buftea.
În prezent funcţionează cu un număr de treizeci de copii în învăţământ primar simultan, dispune de două săli de clasă, o cance­larie, cinci calculatoare conectate la internet, racordare la reţeaua publică de apă şi încălzire cu centrală termică alimentată cu gaze. În satul Postârnacu, şcoala s‑a înfiinţat în anul 1913, într‑un conac vechi al administraţiei moşiei proprietate de stat, la iniţiativa învăţătorului Grigore Stănescu.
A activat în învăţământ începând cu 1 ianuarie 1912, la Şcoala Cornăţelu, apoi la Şcoala Băltiţa, judeţul Prahova, pentru a se stabili la Şcoala Postârnacu ca prim învăţător al satului.
După satisfacerea stagiului militar, la douăzeci şi la şapte de ani, stăpânit de patriotism, a luptat în primul război mondial, fiind rănit în luptele de la Predeal (27 octombrie 1916), pe Valea Cerbului. A luat mai târziu parte la luptele din Bulgaria şi la operaţiunile din Flămânda, fiind urmaşul neînfricat al strămoşilor.
După război, a revenit în satul Postârnacu, ca apostol şi luminător al satului, apreciat de generaţii de elevi, colegi de breaslă, învăţătorii satelor Cercului Cultural Corneşti, pentru care a reprezentat un exemplu.
Pentru deosebitul caracter, a primit funcţia de preşedinte al Centrului Cultural Corneşti. În 1927, a fost promovat ca revizor şcolar pentru disciplina Lucru manual, răspunzând de predarea acestei discipline în toate şcolile din judeţ. După 1925, până în anii 1936–1939, a dinamizat activitatea pentru construcţia noului local de şcoală ca preşedinte al Comitetului de Construcţie al satului Postârnacu, evidenţiindu‑şi calităţile de coordonator şi dragostea faţă de satul natal.
În 1939 au fost finalizate lucrările noului local de şcoală, cu două săli de clasă şi o cancelarie, care a rezistat până la cutremurul din 1986. Pentru frumoasa activitate şcolară, a primit mulţumiri de la M.E.N., Ord. No. 160613/1939. Paralel cu activitatea didactică – atât de dragă –, a desfăşurat o susţinută activitate culturală, publicistică şi ştiinţifică.
Personalitate deosebită, s‑a numărat printre iniţiatorii şi colabora­torii revistei Viaţa satelor a Cercului Cultural Corneşti (1933–1935). A publicat studii şi articole de pedagogie, istorie a culturii locale etc. în ziarele Graiul Dâmboviţei, Izvorul, Şcoala şi viaţa, Ideea pedagogică.
A obţinut semnul onorific ,,Răsplata Muncii“ pentru douăzeci şi cinci de ani de activitate (D.R. No. 630/1944 şi brevet No. 19265/1944). În anul 1925 a înfiinţat Banca Populară Albina; tot în acest an a înfiinţat Cooperativa Agricolă ,,Unirea“.
Totdeauna a fost sprijin al bisericii, membru în Consiliul Parohial, reflectând spiritul creştin, iubind şi respectând căile Domnului. Afirmaţia este susţinută prin fapte, deoarece a ajutat la strângerea de fonduri pentru construcţia unui local nou de biserică.
Pe teren naţional patriotic, a luat parte la campania din 1913, primind medalia ,,Avântul Ţării“ – Brevet Nr. 2285/1914.
Campania din 1916–1918, la care a participat, l‑a avansat la gradul de căpitan de rezervă. A fost decorat cu Ordinul „Coroana României“ în gradul de cavaler cu panglica de V.M. pentru eroismul din luptele de la Târgu Ocna (D.R. No. 94/1918 şi brevet no. 3518/1918). A primit Crucea Comemorativă a războiului din 1916–1918 cu baretele Ardeal, Carpaţi, Dobrogea, Bucureşti, Mărăşeşti şi Târgu Ocna.
S‑a stins din viaţă în 1976, dar lumina dăruită urmaşilor continuă să menţină vie amintirea unui om între oameni.
Responsabilitatea liderilor de şcoală este să promoveze cultura şi valorile societăţii atât la nivelul organizaţiei, cât şi la cel al comunităţii. Pentru a genera cultura unei şcoli, liderii ar trebui să cunoască istoria acesteia pentru a o transmite peste generaţii. O trăsătură fundamentală a unui leadership eficient este responsabilitatea liderilor de a menţine cultura. Sergiovanni (1984) spunea că aspectul cultural este o dimensiune importantă a leadershipului.
În viitor, Şcoala Gimnazială Corneşti şi unităţile subordonate îşi propun ca împreună cu comunitatea locală să asigure accesul egal la educaţie de calitate pentru toţi preşcolarii şi elevii din raza teritorială a şcolii, să promoveze comunicarea eficientă cu factorii interesaţi, să compatibilizeze demersurile proiective cu cele acţionale şi evaluative, să monitorizeze procesul educaţional în vederea asigurării calităţii în învăţământul din comuna Corneşti, să sprijine procesul dezvoltării instituţionale în condiţiile descentralizării, să faciliteze crearea unei şcoli capabile să promoveze competenţele de bază: a învăţa pentru a şti, pentru a face, pentru a fi, pentru a trăi împreună cu ceilalţi, să promoveze principiul valorizării fiecărui elev şi al formării pentru succesul social, să stimuleze inovarea la nivelul unităţii de învăţământ şi valorile specifice unei societăţi de tip democratic.
Prof. Rodica BERBEC,
Şcoala Gimnazială Corneşti, jud. Dâmboviţa