Interviu cu prof. Claudia Ionescu, director al Şcolii Gimnaziale Elena Donici Cantacuzino din Pucioasa
Stimată doamnă director, sunteţi o şcoală foarte bună, una dintre cele mai bune din judeţul Dâmboviţa.
Cum aţi atins această performanţă ?
Vă mulţumim pentru apreciere! Şcoala Gimnazială Nr. 4 Elena Donici Cantacuzino din Pucioasa a fost, este şi sperăm că va fi în continuare pentru generaţiile viitoare o şcoală bună. Şi nu zidurile, nu dotările acestei şcoli au făcut posibil acest lucru, ci oamenii care au muncit şi muncesc aici.
Dintotdeauna, Şcoala Elena Donici Cantacuzino a fost recunoscută ca o şcoală inovatoare. A fost prima şcoală din România care a reuşit să se transforme dintr‑o şcoală tradiţională într‑un model de succes, recunoscut şi apreciat pe plan naţional şi internaţional de specialişti în educaţie, pedagogi şi cercetători care ne‑au vizitat şcoala. A fost şcoala care a reprezentat în 2001 sectorul educaţional din România, cu ocazia vizitei domnului Johannes Linn, vicepreşedintele Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală, care evalua impactul proiectelor Băncii Mondiale în România, inclusiv progresele înregistrate de România în sistemul de educaţie. Până în prezent, şcoala a primit vizita mai multor miniştri şi secretari de stat din Ministerul Educaţiei şi a altor oficialităţi care au recunoscut şcoala ca una de referinţă pentru educaţia din România.
Adevăratul proces de transformare, de reformare a şcolii a fost iniţiat de doamna profesoară Anca Tîrcă, fostă elevă a acestei şcoli şi profesor de limba engleză în perioada 1981–2004. În 1997 a devenit director al şcolii şi a transformat‑o într‑una dintre cele mai reformiste şcoli din România, prin promovarea celui mai viabil model de schimbare, recunoscut în literatura de specialitate ca modelul „de sus în jos“ şi „de jos în sus“, bazat pe cooperare, iniţiativă, asumare de responsabilităţi şi împărtăşire de bune practici. Procesul de ameliorare şcolară, considerat de doamna Anca Tîrcă o „călătorie fără sfârşit“, a avut ca rezultat transformarea şcolii într‑o organizaţie puternică, activă, deschisă, comunitară, reflexivă, capabilă să înveţe permanent pentru progres instituţional. În 1998, la iniţiativa doamnei Anca Tîrcă, şcoala a primit numele Elena Donici Cantacuzino, în memoria şi în semn de respect pentru prinţesa din neamul Cantacuzinilor, exilată de comunişti în oraşul Pucioasa, de la care Anca Tîrcă şi alţi profesori ai şcolii au învăţat engleza şi franceza.
Din 1997, şcoala este recunoscută pentru calitatea managementului practicat, pentru mediul şcolar atractiv, prietenos şi vesel, pentru predarea limbii engleze cu profesori, vorbitori nativi din Australia, Anglia, SUA prin programele Gap şi Peace Corps, pentru calitatea lecţiilor axate pe formare de competenţe, precum şi pe dezvoltarea personală a elevilor, pentru numeroase premii la olimpiade şi concursuri şcolare în diverse domenii (engleză, română, istorie, geografie, educaţie civică, cultură civică, franceză, dans, teatru, muzică, ştiinţe etc.), pentru oferta curriculară atractivă având cursuri opţionale în acord cu nevoile şi interesele elevilor (teatru în limba engleză, dans, muzică vocală şi instrumentală, arte, bucătărie, baschet, drepturile copilului etc.), dar şi pentru multe activităţi extraşcolare inedite, unele iniţiate şi organizate chiar de elevi şi/sau părinţi (serbare de Crăciun, Ziua culorii verzi, Seara limbii engleze, Ziua porţilor deschise, Festivitatea Absolventul, Sărbătoarea Abecedarului, Ziua taţilor, Întâlnirea de dimineaţă cu toţi elevii ciclului primar etc.).
În perioada 1998–2001, şcoala a fost declarată unitate reprezentativă, locul I judeţean, la categoria Şcoli gimnaziale, iar din 1998 a devenit singurul centru naţional pentru ameliorare şcolară şi formarea profesorilor localizat într‑o şcoală, acreditat de Ministerul Educaţiei.
Ce ne puteţi spune despre performanţele Şcolii Gimnaziale Elena Donici Cantacuzino?
Şi în prezent Şcoala Gimnazială Elena Donici Cantacuzino se distinge prin performanţe în diverse domenii: scriere şi/sau implementare de proiecte, proiecte şi activităţi de cooperare europeană, numeroase premii obţinute de elevi şi profesori la diverse competiţii; 100% promovabilitate la evaluarea naţională, clasa a VIII‑a, în anul şcolar trecut, precum şi rezultate foarte bune la
EN 2‑4‑6; niciun caz de abandon şcolar şi prezenţă foarte bună a elevilor la şcoală, inclusiv la Şcoala 3 Pucioasa; un mediu şcolar prietenos, modern, sigur şi stimulativ; introducerea alternativei educaţionale Step by Step şi atragerea unui număr mare de elevi la înscrierea în clasa pregătitoare; un parteneriat activ cu Asociaţia de Părinţi a şcolii, care are diverse iniţiative pentru îmbunătăţirea performanţelor elevilor şi a ofertei educaţionale a şcolii.
Dar despre colectivul profesoral? Toate performanţele amintite de dumneavoastră şi nivelul la care se află şcoala au la bază şi eforturile cadrelor didactice.
Aveţi dreptate. Şi aşa cum am menţionat deja, nu zidurile sau dotările dau valoarea unei şcoli, ci oamenii care lucrează în ea. Mărturie în acest sens stă experienţa şcolii din perioada 2014–2016, când, din cauza proiectului de mansardare, am fost nevoiţi să părăsim clădirea şcolii şi să învăţam în trei locaţii din oraş şi chiar în trei schimburi. A fost un moment de criză instituţională, foarte greu pentru toţi elevii, profesorii şi părinţii şcolii. Am crezut că nu vom reuşi să rezistăm şi să fim la fel de performanţi, dar, analizând activitatea şcolii din această perioadă, am constatat că a fost o perioadă excelentă, cu multe reuşite: obţinerea statutului de Şcoală Europeană (2015), şase aplicaţii depuse, din care patru aprobate în cadrul Programului Erasmus+ (prof. Claudia Ionescu, Violeta Bucur, Alexandra Vladovici, Georgiana Manta, Alina Gealepu), locul al II‑lea la Olimpiada de educaţie civică, faza naţională, 2016, prin elevele Alesia Trifu şi Ioana Constantin, clasa a IV‑a C, prof. înv. primar Ileana Militaru; locul al II‑lea (2014) şi menţiune (2015) la etapa naţională a Concursului „Made for Europe“ (prof. Claudia Ionescu şi Violeta Bucur), premiu special prin Theodora Podeanu la Olimpiada de religie, în 2014 (prof. Florentina Hârciu), premiu special şi o participare la Concursul naţional transdisciplinar Ionel Teodoreanu prin elevele Lorena Bobu şi Denisa Stoian, 2015 (prof. Georgiana Manta), participare la faza naţională a Olimpiadei de Fizică din 2015 prin elevul Răzvan Trifu (prof. Maria Ene), premiu special la faza naţională a Olimpiadei de Geografie din 2014 prin elevul Radu Stochiţa (prof. Daniel Necatu), locul al III‑lea în 2014 la Concursul Naţional de Geografie „Terra“ prin eleva Teodora Stoica (prof. Daniel Necatu), câştigători ai Concursului „Olimpiadele K“, lansat de Kaufland România, şi multe alte succese.
Este cert faptul că toate reuşitele se datorează colegilor mei, profesorilor acestei şcoli, elevilor şi părinţilor deopotrivă. Numărul mare de premii, reuşitele din toate domeniile arată interesul sporit al cadrelor didactice şi al elevilor şcolii de a obţine performanţe, de a creşte permanent prestigiul şcolii prin profesionalism, dăruire şi efort. Sunt 52 de cadre didactice în şcoală, din care 15 învăţători. Majoritatea sunt tineri şi peste 94% titulari. Fiecare şi‑a găsit locul în această şcoală, are deschidere şi oportunităţi multiple de dezvoltare profesională şi personală. Personal, consider că investiţia în oameni este cea mai trainică, rodnică şi valoroasă investiţie. E poate secretul reuşitei noastre.
Ce loc ocupă performanţa în preocupările dumneavoastră şi cum o definiţi?
Totul se măsoară în performanţe, iar pentru mine performanţă este când mâine eşti mai bun ca azi. Derulăm programe care vizează grupurile dezavantajate, dar şi copiii cu abilităţi înalte: Programul de mentorat „Fratele mai mare“, în parteneriat cu Asociaţia de Părinţi şi cu voluntari, foşti elevi ai şcolii; Programul „After School“, pe bază de voluntariat al cadrelor didactice de la învăţământul primar pentru copiii care sunt singuri acasă după‑amiaza; Programul „Excelenţă la Matematică/Română/Engleză/Ştiinţe/Teatru/Dans/Muzică, prin voluntariat al profesorilor din şcoală şi în parteneriat cu Asociaţia de Părinţi, Centrul Cultural European Pucioasa, Parohia II Pucioasa (preot Silviu Neaga, membru al Consiliului de administraţie al şcolii şi părinte de Şcoala 4); programe de tip remedial – zeci de ore de pregătire suplimentară pentru elevii cu diverse dificultăţi de învăţare; programe de dezvoltare – zeci de ore de pregătire suplimentară pentru elevii care participă la concursurile şi olimpiadele naţionale.
Avem elevi şcolarizaţi la domiciliu pentru care am căutat soluţii de facilitare a învăţării (învăţare digitală – printr‑o acţiune de strângere de fonduri, împreună cu Asociaţia de Părinţi, am achiziţionat o tabletă performantă pentru a‑l ajuta să scrie pe unul dintre elevii şcolarizaţi la domiciliu, copilul având grave probleme de motricitate).
Încurajăm şi recompensăm progresele elevilor noştri, indiferent de domeniu. Prin acţiunile Comisiei de ajutor social şi prin implicarea Asociaţiei de Părinţi organizăm campanii de strângere de uniforme, hăinuţe, încălţăminte, alimente, rechizite pe care le oferim copiilor care au nevoie. Îi ajutăm pe copii să vină la şcoală, să se simtă bine la şcoală şi să reuşească prin educaţie.
Pentru o instituţie de învăţământ sunt foarte importante contactele naţionale şi internaţionale, schimburile permanente de experienţă, mai ales astăzi, în evul globalist
în care ne aflăm.
E o zonă de mare interes pentru noi, cu adevărat o oportunitate. Prin proiectele europene derulate, ne‑am schimbat şcoala, ne‑am schimbat noi, ca profesori şi/sau manageri. Am început destul de timid. În perioada 2004–2006 am implementat, în calitate de partener, primul nostru proiect multilateral Comenius „CLIL for young learners“, pentru care am primit, în 2006, European Label, iar până în 2009 am avut nouă burse individuale Comenius. Am continuat cu alte proiecte multilaterale Comenius, dar în calitate de şcoală coordonatoare: „School for life – SoLIFE“ (2010–2012) şi „Learning through developing interdisciplinary projects – LeaDeR‑int“ (2012–2014), cu găzduirea unui Asistent Comenius (2012‑2013) şi a unui proiect eTwinning „Re‑write fairy tales: get ride of stereotypes“ (2013). În 2015 am depus şase aplicaţii (inclusiv pentru şcoala‑structură), din care patru au fost câştigătoare. Am fost nevoiţi să renunţăm la un proiect pentru că nu puteam fi coordonatori în două proiecte şi iată‑ne în 2017, când finalizăm trei dintre ele.
Al patrulea proiect Erasmus+, „Innovation through Creative Arts“, este tot unul de parteneriat strategic, în care avem rolul de partener alături de Şcoala Coresi Târgovişte, CCD şi ISJ Dâmboviţa; coordonarea îi aparţine Ţării Galilor, proiectul se derulează în perioada 2016–2018 şi avem un grant de 14.604 euro.
Impactul este unul evident: a crescut capacitatea instituţională de a scrie şi implementa proiecte (avem patru echipe de proiect la nivelul şcolii), oferta curriculară este nouă, avem patru cursuri opţionale noi la gimnaziu. Şi la învăţământul primar, prin Proiectul „Smile“, avem lecţii şi proiecte tematice în care sunt implicaţi toţi elevii (321 de copii) şi părinţi ai acestora, pe tema emoţiilor – dezvoltare personală prin exprimarea, conştientizarea şi gestionarea emoţiilor. Prin proiectul KA1 „Dezvoltăm şcoala pentru învăţare digitală“, unsprezece profesori ai şcolii au fost la cursuri de formare în străinătate pe tema utilizării la clasă a tabletelor şi tablei interactive. Aveam resursele materiale şi nu aveam formată resursa umană. Aşa că am găsit rezolvarea printr‑un proiect Erasmus+, de tip KA1, pe care l‑am văzut ca oportunitate pentru formarea continuă a personalului, dar din perspectivă organizaţională. Prin politica de învăţare digitală dezvoltată la nivelul şcolii după modelul finlandez, nu 11, ci aproape 80% din profesori utilizează la clasă tabletele şi/sau tabla interactivă. Avem însă şi alte parteneriate şi colaborări europene iniţiate de şcoală.
Despre disciplinele opţionale, curriculare la decizia şcolii ce ne puteţi spune? Dar despre dotări?
Avem o bună practică şi în ceea ce priveşte curriculum‑ul la decizia şcolii. Încercăm să acoperim interesele şi nevoile elevilor. Avem o învăţare autentică la cursuri precum Lectura şi scrierea pentru dezvoltarea gândirii critice, Drepturile copilului, Micii redactori, Teatru în limba engleză, Informatică, e‑Managementul proiectelor, Curs de tablete, Dansuri populare, Consiliere etc. Pentru anul şcolar viitor ne‑am propus un curs de Robotică şi unul de pictură folosind şevaletele şcolii. Căutăm ca aceste cursuri să aibă cu adevărat utilitate pentru copii şi profesori.
Cât de deschise sunt autorităţile şi comunitatea la nevoile şcolii Elena Donici Cantacuzino?
Avem ceva dotări, dar niciodată nu e de ajuns când e vorba de şcoală, mai ales că mobilierul şcolii şi o bună parte din materialele didactice au fost afectate de condiţiile neadecvate din timpul mansardării. Aşa că, folosind fondurile alocate din bugetul local
de Primăria Pucioasa, în 2016 am achiziţionat mobilier modern, de calitate, care dă o notă aparte şcolii.
Nu avem bani, dar căutăm surse externe de finanţare. Aplicăm la diverşi finanţatori şi, uneori, câştigăm. Mărturie stau mai multe experienţe. Dacă facem un calcul simplu, proiectele Erasmus+ au adus în şcoală, în ultimii doi ani, pentru formare profesională şi activităţi, dar nu pentru dotare, 94.405 euro. La propunerea doamnei Taisia Trifu, preşedinta Asociaţiei de Părinţi a şcolii, am intrat în competiţia Olimpiadele Kaufland şi am câştigat 20.000 de euro pentru calitatea activităţilor educative şcolare şi extraşcolare desfăşurate, conform regulamentului de concurs. Banii au venit la momentul potrivit având în vedere pierderile provocate de proiectul de mansardare (şcoala ajunsese o ruină, cu structura grav afectată de inundaţii, cu tot mobilierul distrus şi mare parte din mijloacele didactice afectate).
Privind spre viitor, care sunt direcţiile principale pe care veţi acţiona în vederea promovării unui demers educaţional înalt calitativ?
Viziunea şcolii, „Împreună pentru o educaţie de calitate, fiecărui elev!“, chiar acest aspect îl vizează. Ne dorim şi prin actualul plan de dezvoltare instituţională crearea unei culturi a calităţii prin clarificarea scopurilor, participarea tuturor la procesul de luare a deciziilor, delegarea şi asumarea de responsabilităţi, cooperarea pentru realizarea misiunii şcolii. Avem în vedere şi formarea personalului la locul de muncă prin armonizarea nevoilor de formare individuale cu cele instituţionale, precum şi crearea unui mediu de învăţare stimulativ pentru toţi elevii, un mediu mai aproape de stilul de învăţare actual al elevilor şi facem eforturi să ne dezvoltăm şcoala pentru promovarea învăţării digitale şi dezvoltarea unei oferte curriculare aparte, bazate pe parteneriate cu diverse instituţii, asociaţii, ONG‑uri. Şi dezvoltarea dimensiunii europene a educaţiei furnizate de şcoală, precum şi realizarea educaţiei de tip incluziv se înscriu în preocupările noastre care vizează realizarea unui demers educaţional înalt calitativ.
Ce proiecte aveţi înscrise pe agenda dumneavoastră?
Planurile se concentrează pe furnizarea de lecţii de calitate pentru toţi elevii prin valorificarea resurselor şcolii şi a experienţelor de formare din ţară şi străinătate, pe profesionalizare, pe munca bine făcută în şcoală de către orice categorie de personal, pe finalizarea cu bine a proiectelor în derulare şi iniţierea altora, pe reabilitarea sălii de sport şi a spaţiului destinat Centrului de Documentare şi Informare care au fost afectate de proiectul de mansardare şi care nu au putut fi încă amenajate, pe noi achiziţii, pe dezvoltarea şcolii ca un centru comunitar capabil să ofere activităţi şi servicii şi pentru alte grupuri‑ţintă din comunitate, pe obţinerea de performanţe în orice domeniu, inclusiv la evaluările naţionale, pe parteneriatul cu familiile elevilor şi cu comunitatea locală.
Îmi doresc ca Şcoala Elena Donici Cantacuzino din Pucioasa să fie în continuare o şcoală bună pentru toţi copiii. Şi fiica mea va veni la şcoală la toamnă şi sper ca şcoala să o descopere, să o dezvolte şi să o pregătească pentru viaţă. Îmi doresc să fie aceeaşi şcoală prietenoasă, veselă şi deschisă în care profesorii, elevii şi părinţii se simt bine, învaţă şi lucrează bine împreună.
Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU
