Prevenție prin educație și prin aplicarea legii față de traficul de persoane

Ziua Europeană de Luptă împotriva Traficului de Persoane – 18 octombrie – este marcată, în această perioadă, de câteva evenimente cu impact educativ, social, umanitar.

Asociația eLiberare, în parteneriat cu Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru combaterea traficului de persoane și cu Fundația Human Thread, prezintă expoziția fotografului internațional Lisa Kristine, „care documentează sensibilitatea și demnitatea umană în cele mai vulnerabile contexte”.

După cum o recomandă organizatorii, expoziția „cuprinde o colecție de imagini care prezintă realitatea dură cu care se confruntă cele mai vulnerabile comunități. Artista a documentat umanitatea în peste 150 de țări, promovând înțelepciunea indigenă, unitatea globală și lupta împotriva sclaviei moderne și a traficului de persoane, mobilizând resurse pentru a genera schimbări concrete”.

Lisa Kristine, fotograf internațional și fondatoarea Fundației Human Thread: „Imaginile din această expoziție dezvăluie ceea ce adesea rămâne ascuns sub ochii noștri, milioane de oameni prinși în forme de trafic de persoane în întreaga lume. Speranța mea este ca, prin artă, să mergem dincolo de simpla conștientizare, către responsabilitate, astfel încât fiecare lege, fiecare companie și fiecare cetățean să contribuie la demontarea sistemelor care permit să existe exploatarea.

Fiecare fotografie este un act de mărturie. Ele nu vorbesc despre disperare, ci despre demnitate; despre a vedea pe cei care au fost invizibili. Sper ca aceste imagini să deschidă inimile, să provoace dialog și să inspire acțiuni concrete pentru o lume în care nimeni să nu fie prins în sclavie.

Fotografia poate deschide ușa, dar legile, bugetele și aplicarea legii trebuie să treacă prin ea. România poate fi un lider regional, protejând oamenii, urmărind penal rețelele de crimă organizată și insistând asupra lanțurilor de aprovizionare transparente.”

Lansarea unui program educațional național de prevenire a traficului și abuzului asupra copiilor

În cadrul mesei rotunde „Prevenirea traficului de persoane – angajament național pentru comunități în siguranță”, asociația eLiberare a lansat Programul Educațional Național SAFE ON 2025-2026, caracterizat ca „un demers strategic de prevenire a traficului și abuzului asupra copiilor (https://eliberare.com/pachet-educational-de-prevenire-a-traficului-de-persoane/).

Programul este avizat de Ministerul Educației și Cercetării și „va fi implementat începând cu anul școlar 2025–2026 în unitățile de învățământ din România. Acesta pune la dispoziția cadrelor didactice resurse educaționale complete – ghiduri, planuri de lecție, povești educative și materiale interactive – ce pot fi folosite direct la clasă, fără suport suplimentar. Temele abordate vizează siguranța online, recunoașterea riscurilor, încrederea, limitele și protecția în spațiul digital, sprijinind o cultură națională a prevenției și responsabilității”.

Ghid pentru părinți în era digitală

Odată cu programul SAFE ON, inițiatorii anunță că va fi pus la dispoziția publicului și ghidul „Părinți în era digitală: Cum să discutăm cu copiii și adolescenții despre pericolele internetului?” (https://eliberare.com/resurse-pentru-parinti/): „Ghidul este gândit ca un instrument pentru părinți, pentru a se documenta despre principalele forme de abuz și exploatare online întâlnite la copii între 7 și 11 ani și la adolescenți între 12 și 17 ani, și pentru a învăța soluții practice pentru prevenire, comunicare și intervenție”.

Situația actuală a traficului de persoane în România (2024-prima jumătate a anului 2025)

Traficul de persoane continuă să reprezinte o problemă majoră în România, cu forme de exploatare tot mai diverse și metode de recrutare tot mai sofisticate. Analiza datelor oficiale pentru anul 2024 și prima jumătate a anului 2025 evidențiază o ușoară creștere a numărului de victime identificate, dar și progrese în ceea ce privește cooperarea interinstituțională și intervențiile de sprijin acordate supraviețuitorilor.

În anul 2024, date furnizate de Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) arată un număr de 610 victime ale traficului de persoane, conform bazei de date SIMEV, marcând o creștere de 35% față de 2023.

Din total, 491 sunt femei și 119 bărbați, evidențiind o expunere mult mai mare a femeilor la risc, în special a celor minore, preponderent în domeniul exploatării sexuale și pornografiei infantile. Distribuția pe vârstă arată că 196 femei și 81 bărbați sunt majori, în timp ce 333 de victime sunt minore (55%), subliniind vulnerabilitatea continuă a copiilor.

Victimele provin din aproape toate județele țării, cu cele mai ridicate cifre în București (47), Bacău (35), Sibiu (34), Dolj (33) și Brașov (30). Formele de exploatare predominante au fost: exploatarea sexuală – 308 victime, pornografie infantilă – 150 victime, muncă forțată – 96 victime. Alte forme includ căsătorie forțată, servitute și tentative de exploatare.

În primele șase luni ale anului 2025, 326 de victime ale traficului de persoane au fost înregistrate în sistemul SIMEV, evidențiind continuarea fenomenului și necesitatea consolidării cooperării interinstituționale. Vulnerabilitatea refugiaților din Ucraina și a cetățenilor străini care vin la muncă în România a adus modificări în tabloul antitrafic. Populația victimelor minore exploatate în diferite forme ajunge la 42% din totalul victimelor identificate. Populația feminină este de asemenea prezentă într-o majoritate covârșitoare de 79%. Exploatarea sexuală a victimelor identificate și înregistrate în sistemul românesc antitrafic în această perioadă este cea mai întâlnită, cu o pondere de 73% victime astfel exploatate, incluzând prostituția, pornografia infantilă și exploatarea online. Principalele județe de proveniență ale victimelor înregistrate în această perioadă sunt București, Bacău, Ilfov, Prahova, Dolj și Hunedoara, care însumează aproximativ 40% din totalul cazurilor.

România a fost clasată în Tier 2 în Raportul privind Traficul de Persoane din 2025 lansat pe 30 septembrie 2025. Această clasare indică faptul că autoritățile române nu îndeplinesc standardele minime pentru eliminarea traficului de persoane. Raportul subliniază necesitatea consolidării implementării legilor existente, în special în ceea ce privește investigațiile și condamnările pentru exploatarea prin muncă.

Acest raport subliniază totodată persistența unor probleme sistematice în România. Printre acestea se remarcă complicitatea și corupția, manifestate prin cazuri de funcționari publici (politiști, angajați ai instituțiilor care se ocupă de protecția copiilor etc.), implicați direct exploatarea victimelor. Lipsa unor mecanisme eficiente de tragere la răspundere și supraveghere favorizează acoperirea abuzurilor și perpetuarea situațiilor de acest fel.

Un alt aspect critic este identificarea insuficientă a victimelor. Autoritățile nu acționează proactiv pentru a identifica victimele în rândul grupurilor vulnerabile (minori instituționalizați, romi, migranți, persoane cu dizabilități, refugiați), iar procedurile actuale nu includ victimele străine fără rezidență legală în UE, care rămân fără protecție adecvată.

Se subliniază faptul că traficul de minori continuă să reprezinte una dintre cele mai grave forme de exploatare, copiii reprezintă aproape jumătate din totalul victimelor identificate de 7 ani consecutiv. Exploatarea sexuală a minorilor persistă, în special în instituții de stat și în comunități vulnerabile (ex. comunitatea romă).

În privința serviciilor destinate victimelor, acest Raport atrage atenția asupra faptului că Guvernul nu oferă suficiente resurse financiare pentru adăposturi, consiliere psihologică și asistență medicală. Majoritatea intervențiilor provin din fonduri externe, iar centrele specializate pentru minori și serviciile de reintegrare pe termen lung sunt aproape inexistente.

Aplicarea legii rămâne limitată. Deși pedepsele pentru traficanți au fost înăsprite, DIICOT și BCCO se confruntă cu lipsa de personal și resurse. Cazurile sunt adesea întârziate din cauza lipsei de procurori, transferurilor frecvente și a proceselor lungi, iar formarea profesională a polițiștilor și judecătorilor în abordări „trauma-informed” este încă deficitară.

În plus, măsurile de prevenție și monitorizare sunt insuficiente. Campaniile de informare naționale nu ajung la publicul țintă, lipsa de transparență privind fondurile alocate acestui fenomen îngreunează evaluarea impactului, iar legislația referitoare la agențiile de recrutare este aplicată neuniform.

Raportul recomandă zece direcții urgente de acțiune: investigarea și pedepsirea funcționarilor complici; identificarea proactivă a victimelor în rândul grupurilor vulnerabile; consolidarea măsurilor împotriva traficului de copii; extinderea mecanismului de referire pentru victimele străine; creșterea finanțării pentru servicii integrate de protecție; crearea unui mecanism financiar sustenabil pentru asistența victimelor; transparentizarea fondurilor antitrafic, întărirea anchetelor și pedepsirea traficanților cu pedepse efective; creșterea capacității DIICOT și BCCO.