Metodele moderne de predare asigură o alternativă la formulele tradiționale oferind alte opțiuni metodologice și instrumentale care îmbogățesc practica evaluativă. În cadrul procesului de învățare activitatea de predare, învățare și evaluarea se realizează cu ajutorul unor elemente importante care se află în strânsă legătură, asigurând astfel o desfășurare coerentă și benefică a acestor procese.
Apariția noilor tehnologii oferă un acces imediat la tot felul de documente și astfel profesorul de limbi străine este pus în dificultate, având un rol dublu: acela de a alege documente fără drepturi de autor, care să fie rentabile din punct de vedere lingvistic și reprezentative din punct de vedere cultural, bazându-se pe criterii clare, și acela de a concepe activități care să pună în practică diferite aspecte lingvistice.
Un material autentic oferă o pistă dublă, căci permite pe de o parte elevului să aibă contactul cu limba reală, și pe de altă parte să cunoască elementele socio-culturale, atât de importante în procesul de învățare al unei limbi străine. În acest caz, rolul esențial este cel al profesorului, mai ales atunci când documentul ales nu a fost conceput în scopuri pedagogice. Acesta din urmă va deveni pedagogic doar dacă profesorul îl exploatează în mod corect.
Astfel, propunerea urmăririi unui document autentic la ora de limbă modernă nu se bazează doar pe vizionarea acestuia, ci impune o muncă de durată în vederea exploatării corecte din punct de vedere socio-cultural și pedagogic. Pentru o folosire corectă, se impun câteva criterii. Mai întâi, alegerea temei, întrucât documentul trebuie să fie în corelație cu lecția propusă, să devină parte a acesteia, să o completeze. Apoi, adaptarea la contextul actual pentru a capta interesul elevilor.
Profesorul ar trebui să ia în considerare nivelul elevilor ca să-și atingă obiectivele fixate în funcție de scenariul didactic. Elevul din zilele noastre se caracterizează prin curiozitate și plăcerea de a descoperi, iar prin această nouă perspectivă pedagogică, cadrul didactic are ocazia de-a aprofunda studiul imaginii care ar putea să aibă o funcție explicativă, descriptivă sau argumentativă. În plus, această metodă îi permite elevului să decodeze imaginile și să înțeleagă importanța informațiilor.
Odată ce alegerea documentului a fost făcută, intervine momentul conceperii activităților care contează cel mai mult. Documentele autentice audiovizuale le permit elevilor să dobândească numeroase competențe, cum ar fi: înțelegerea mesajelor orale, producerea de mesaje orale, precum și producerea și înțelegerea de mesaje scrise. În opinia lui Martine Kerven, lecția este compusă din trei momente-cheie: activități înainte, în timpul și după vizionare.
Este bine cunoscut faptul că profesorul poate modifica lungimea documentului audiovizual, dar nu poate schimba conținutul documentului video sau modifica textul. Cu toate acestea, ar trebui să ia în considerare toate tipurile de suporturi care să le faciliteze elevilor înțelegerea globală a documentului. În acest sens, pentru a se asigura că profitul este garantat, cadrul didactic ar putea să le prezinte vocabularul necunoscut, dar aici este vorba de lexicul esențial pentru înțelegerea documentului, cuvintele care ar putea să le împiedice înțelegerea globală. Prezentarea titlului îi va face pe elevi să poată formula ipoteze în raport cu acesta.
Activitățile cele mai numeroase care pot fi propuse sunt cele din timpul vizionării documentului, căci sunt cele care vizează înțelegerea acestuia. Trebuie să fie alese astfel încât să nu scadă plăcerea elevilor de a vedea și de a înțelege. Dacă activitățile propuse sunt prea grele, ele vor face să apară o lipsă de confort în activitatea elevilor. Prima dificultate cu care s-ar putea confrunta profesorul este de a-i face pe elevi să reacționeze cu privire la imaginile prezentate.
Activitățile post-vizionare pot să fie împărțite în activități orale sau scrise. În opinia lui Lancien, exploatarea documentului video are sens doar dacă „se instaurează în permanență un du-te-vino între înțelegerea orală și producerea orală și scrisă“.
de Daniela Gorgon – prof. lb. franceză
Mirela Mareși – prof. lb. engleză
Articolul integral poate fi citit în revista Tribuna Învățământului nr. 18-19 / iunie-iulie 2021
