În contextul aflării în dezbatere publică a celor două proiecte de legi ale educației, un grup de peste 200 de specialiști în Științele educației din învățământul superior a elaborat și semnat un document de poziție privitor la unele dintre schimbările legate de formarea inițială a cadrelor didactice și accesul în cariera didactică. Documentul a fost trasnsmis către Administrația preziden­țială, Cabinetul prim-ministrului, Cabinetul ministrului Educației, ARACIS, precum și către presă.

În ceea ce privește proiectul de lege pentru învățământul superior, specialiștii universitari supun atenției factorilor de decizie câteva aspecte negative privind incoerența legislativă, deprofesionalizarea carierei didactice și implicațiile indezirabile pe plan național și internațional, generate de introducerea unei „ex­cepții“ pentru accesul în cariera didactică, în care nu se mai regăsește pregătirea psihopedagogică inițială, realizată în in­­stituții de învățământ superior acreditate.

Semnatarii documentului susțin eliminarea excepțiilor privind accesul în cariera didactică propuse prin art. 61 alin. (2): „Prin excepție, pot opta pentru cariera didactică și absolvenți ai învățământului superior care nu au parcurs formarea inițială prevăzută la alin. (1), sub condiția susținerii și promovării unei probe suplimentare de examinare a cu­­noștințelor teoretice de pedagogie la finalizarea stagiaturii didactice“, motivând această op­țiune după cum urmează:

1. Legea nu trebuie să permită nicio excepție, deoarece aceasta ar genera:

• decredibilizarea, deprofesionalizarea și vulnerabilizarea profesiei didactice în România;
• scăderea calității educației oferite copiilor și tinerilor;
• inechitate în formarea profesorilor;
• scăderea drastică a prestigiului profesiei, întrucât recunoașterea achizițiilor din contexte nonformale și informale este specifică ocupațiilor plasate pe niveluri inferioare ale cadrului calificărilor (nivelurile 1-3);
• lipsă de abordare fundamentată științific, lipsă de fermitate decizională strategică, inconsecvență și diluare a cadrului legislativ.

2. În legislația învățământului supe­rior și a formării psihopedagogice pentru cariera didactică există deja reglementate și funcționale trei variante/rute alternative de calificare pentru profesia di­dactică, acreditate și fundamentate științific și profesional:

• programul de formare psihopedagogică de Nivel I și Nivel II, parcurs în timpul studiilor de licență și masterat;
• programul de formare psihopedagogică de Nivel I și Nivel II, parcurs mo­­dular, în regim postuniversitar;
• masteratul didactic de 2 ani.

Toate aceste variante sunt disponibile și accesibile studenților/absolvenților de la toate specializările din învățământul superior. Mai mult, pentru su­­plinitorii necalificați, există deja proceduri de acces pe posturile vacante din sistemul de învățământ. În cazul specialiștilor din diverse domenii care vizează CDȘ, poate fi aplicată o procedură pentru experți invitați.

3. Ignorarea, eliminarea sau subestimarea formării psihopedagogice universitare în pregătirea inițială pentru cariera didactică, anterioară perioadei de stagiatură și raportată la standarde profesionale fundamentate științific și profesional, ar avea efecte dezastruoase asupra calității educației și ar conduce la deprofesionalizarea carierei didactice, cu impact negativ în recunoașterea pe plan internațional a calificării didactice acordate în sistemul de învățământ românesc.

4. Articolul 61 alin. (2) din propunerea de lege a învățământului superior și art. 127 alin. (2) din propunerea de Lege a învățământului preuniversitar conduc la incoerență legislativă:

• pe de o parte, cele două articole sunt contradictorii – art. 61 alin. (2) menționează proba de examinare a cunoștințelor teoretice de pedagogie la finalizarea stagiaturii, pe când art. 127 alin. (2) prevede această probă pentru debutul în stagiatura didactică;
• pe de altă parte, reglementarea accesului în profesia didactică prin art. 61 alineatul 1, prin programe universitare de formare psihopedagogică, riscă să fie anulată prin aplicarea excepției de la alineatul 2 al aceluiași articol; o astfel de „rută-excepție“ ar ignora complet cunoașterea științifică din domeniu și recomandările rapoartelor UE și OECD, care susțin necesitatea integrării stu­diilor de specialitate cu cele psihopedagogice la nivel universitar.

5. „Ruta-excepție“ ar duce la inechitate în formarea inițială, generată nu de factori cantitativi (existența mai multor rute de formare), ci de factori calitativi, respectiv de gradul scăzut de echivalență între acestea. Practic, aceste rute nu se pot compara, întrucât: nu pot exista criterii clare și riguroase de aplicare a „excepției“ introduse; nu există mecanisme riguroase de validare a competențelor dobândite în contexte non-formale și informale de învățare, în timp ce programele universitare actuale urmăresc competențe și rezultate ale învățării clar precizate și, de asemenea, sunt definite, evaluate periodic și acreditate ARACIS. Drept urmare, va fi inechitabil accesul în stagiatură, întrucât va fi posibil, atât pentru absolvenții care vor dori să aibă o pregătire psihopedagogică formală (master didactic/module psihopedagogice), cât și pentru absolvenții care aleg ruta informală de acces, singura condiție pe care cei din urmă vor trebui să o îndeplinească fiind „promovarea unei probe de examinare a cunoștințelor teoretice de pedagogie“, cele două categorii de absolvenți urmând să obțină aceeași certificare/calificare, aceleași drepturi și obligații și să parcurgă același traseu profesional. Imaginea profesiei didactice și percepția acesteia în societate vor fi afectate din cauza existenței a două categorii de profesori, fapt care, la nivel social, va genera degradarea statutului profesiei didactice, iar la nivel individual va afecta motivația pentru formare profesională și eficiență didactică.

De asemenea, grupul de specialiști atrage atenția și asupra art. 61 alin. (4), conform căruia: „Programele de formare psihopedagogică pentru funcțiile didactice de educator-puericultor, educatoare, educator-învățător, învățător, antrenor și maistru-instructor se aprobă de Ministerul Educației și se desfășoară în liceele cu profil pedagogic. Pentru absolvenții li­­ceelor pedagogice și colegiilor universitare de institutori se consideră îndeplinită condiția de formare psihopedagogică de nivel I“, propunând modificarea acestuia prin eliminarea paragrafului final care evidențiază faptul că: „Pentru absolvenții liceelor pedagogice și colegiilor universitare de institutori se consideră îndeplinită condiția de formare psihopedagogică de nivel I“. Modificarea solicitată are la bază argumentul conform căruia păstrarea acestei prevederi induce confuzii și suprapuneri între prevederile legii. Stu­diile liceale și cele universitare se află pe niveluri educaționale diferite (din punct de vedere teleologic, curricular ori din punctul de vedere al certificării). Un principiu curricular fundamental prevăzut și în legislația de recunoaștere și echivalare a studiilor și creditelor este acela conform căruia nu pot fi echivalate studii de un anumit nivel cu studii de nivel inferior.

În ceea ce privește proiectul de lege pentru învățământul preuniversitar, grupul de specialiști solicită eliminarea integrală a art. 127 alin. (2) conform căruia: „Prin excepție, pot opta pentru cariera didactică și absolvenți ai învățământului superior care nu au parcurs formarea inițială prevăzută la alin. (1), sub condiția susținerii și promovării unei probe suplimentare de examinare a cunoștințelor teoretice de pedagogie pentru debutul în stagiatura didactică, organizat de CNFDCD la nivelul structurilor teritoriale“. Motivarea este aceeași ca și în cazul art. 61 alin. (2), din proiectul de lege pentru învățământul superior. În plus, specialiștii în științele educației evidențiază faptul că organizarea examinării cunoștințelor teoretice de pedagogie de către CNFDCD (Centrul Național de Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică) nu poate fi posibilă (de altfel, la art. 97 nici nu este prevăzută o astfel de atribuție pentru CNFDCD), întrucât:

• acțiunea de examinare a unor cu­­noștințe teoretice nu poate cuantifica nivelul competențelor didactice – sistemul de cunoștințe, abilități/deprinderi și atitudini (achiziții teoretice și practice) absolut necesare pentru realizarea unui act educativ de calitate corespunzător standardelor profesionale și curriculare;
• procesul de predare-învățare-evaluare realizat la nivel universitar reprezintă un demers unitar, iar scoaterea ac­tivității de examinare din acest proces și atribuirea acesteia unei alte instituții ar conduce la confuzii instituționale și la disfuncții majore în procesul de formare;
• din perspectivă științifică și a principiilor curriculare, evaluarea unor achiziții (chiar și numai teoretice), este necesar să se realizeze în aceeași paradigmă în care s-au realizat predarea și învățarea.

De asemenea, orice tip de formare profesională, în cazul nostru, formarea psihopedagogică pentru cariera didactică, se poate realiza numai prin intermediul unui program de studii supus autorizării/acreditării, în instituții de învățământ superior acreditate de instituția abilitată de lege (ARACIS), care poate emite certificări la nivel universitar.

CNFDCD (Centrul Național de Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică), nu este o instituție de învățământ superior acreditată și nu poate avea dreptul de a evalua/certifica absolvenți ai învățământului superior.

În finalul documentului transmis că­­tre toate forurile decizionale, specialiștii universitari vin cu propunerea de introducere a două articole noi în Legea în­vățământului superior:

Art. 1: Sistemul de formare a cadrelor didactice din România este organizat pe 4 niveluri de pregătire și dezvoltare profesională:

(1) formare inițială în specialitate și formare psihopedagogică – nivel I, realizată pe parcursul primului ciclu al stu­diilor universitare, corespunzătoare ni­velului 6 de calificare CNC/EQF;

(2) formare aprofundată în specialitate, realizată prin master profesional și formare psihopedagogică – nivel II, sau prin programe de master didactic, pe parcursul celui de-al doilea ciclu de studii universitare, corespunzătoare nivelului 7 de calificare CNC/EQF;

(3) formare avansată prin doctorat, realizată pe parcursul celui de-al treilea ciclu de studii universitare, corespunzătoare nivelului 8 de calificare CNC/EQF;

(4) formare continuă a personalului didactic, realizată prin programe postuniversitare și de perfecționare/evoluție în carieră.

Fiecare dintre aceste niveluri asigură competențele profesionale, didactice și manageriale care definesc un anumit ni­­vel de calificare profesională și dau acces la posturi, grade didactice și funcții de conducere, îndrumare și control ­specifice.

În susținerea introducerii acestui nou articol de lege, specialiștii evidențiază faptul că România are un sistem modern și complex de pregătire a cadrelor didactice care merită a fi stipulat în Legile în­vățământului superior și preuniversitar. Acest sistem structurat pe 4 niveluri a fost dezvoltat în ultimii ani în corelație directă cu prevederile Procesului Bo­­logna privind organizarea studiilor universitare pe cicluri și cu standardele profesiei didactice stabilite la nivel ­european:

a) un prim nivel care asigură formarea inițială și competențele necesare debutului în cariera didactică:

¬ prin studii de licență în specialitate la care se adaugă programul de formare psihopedagogică în vederea certificării competențelor pentru profesia didactică – nivelul I;

¬ prin studii de licență care integrează și pregătirea psihopedagogică (pentru 6 specializări/programe: Pedagogia învățământului Primar și Preșcolar, Pedagogie, Psihopedagogie specială, Teologie didactică, Pedagogie muzicală, Pedagogie – arte plastice și decorative);

b) alte trei niveluri care susțin dezvoltarea profesională și evoluția în cariera didactică, respectiv:

• pregătire aprofundată prin studii de master profesional și nivelul II al programului de formare psihopedagogică sau prin masteratul didactic;
• pregătire avansată prin studii de doctorat;
• pregătire continuă prin învățământ postuniversitar și formare continuă (dezvoltare profesională și evoluție în cariera didactică).

Art. 2: Programele de studii universitare de licență care oferă dublă calificare didactică și formează resurse umane pentru două niveluri de învățământ sunt considerate programe de studii de licență cu dublă specializare și vor avea un coeficient de finanțare aferent.

Motivarea introducerii acestui articol este dată de faptul că programele cu du­­blă specializare se recomandă în mod deosebit pentru specializările care duc la ocupația de profesor și că instituțiile de învățământ superior care derulează aceste programe de licență parcurg toate etapele necesare pentru avizarea de către ANC, înscrierea programului de studii în RNCIS și autorizarea/acreditarea acestora de către ARACIS, este necesar ca programele de licență care califică profesori pentru două niveluri de învățământ să fie considerate programe cu dublă specializare.

Spre exemplificare, sunt menționate două programe de licență – „Pedagogia învățământului primar și preșcolar“ și „Educație timpurie“ –, programe cu an­gajabilitate directă în sistemul de învățământ care oferă, fiecare dintre ele, dublă calificare absolvenților, pregătind resurse umane pentru cariera didactică în două niveluri ale învățământului: primar și preșcolar, respectiv antepreșcolar și preșcolar:

⇐ Programul de studii de licență „Pe­dagogia învățământului primar și preșcolar“ (PIPP) asigură profesionalizarea didactică pentru două niveluri educaționale – învățământ primar și învățământ preșcolar –, iar calificările asociate sunt: Profesor pentru învățământ primar și Profesor pentru învățământ preșcolar.

⇐ Programul de studii de licență „Educație timpurie“ va asigura profesionalizarea didactică pentru două niveluri educaționale – învățământ preșcolar și învățământ antepreșcolar –, iar calificările asociate sunt: Profesor pentru învățământ preșcolar și Profesor pentru învățământ antepreșcolar sau Profesor pentru educație timpurie (nivel antepreșcolar și preșcolar).

Curriculumul universitar pentru aceste programe de studii este complex, cu grad mare de specificitate și integrează pregătire teoretică și practică pedagogică pentru fiecare calificare, competențele profesionale fiind corelate cu cele două niveluri de învățământ.

Comunitatea academică reprezentată de semnatarii acestui document susține necesitatea profesionalizării carierei didactice prin formarea inițială de specialitate și psihopedagogică în cadrul instituțiilor de învățământ superior acreditate.

În Europa, formarea inițială a profesorilor se realizează în universități, prin rute variate, așa cum există și în sistemul românesc (trei variante menționate în primul tabel), iar modificările prevăzute în actualul proiect de lege (art. 61 alineat 2) pentru formarea inițială a ca­­drelor didactice ar afecta grav recunoașterea formării profesionale, a calificărilor, a diplomelor și suplimentelor de di­­plomă ale absolvenților. Accesul necertificat în profesia didactică, în cazul în care ar fi permis prin excepția de la alineatul 2 din art. 61, motivat, printre al­­tele, de lipsa cadrelor didactice și de atractivitate redusă a profesiei, va con­duce la deprofesionalizarea carierei di­dactice, la scăderea prestigiului social al profesorului și, implicit, la accentuarea lipsei de atractivitate. Prestigiul profesional este dat și de nivelul de certificare a formării inițiale prin instituții de învățământ superior acreditate, de condițiile de recrutare, de corelarea cu standardele profesionale europene și de recunoașterea socială a valorii profesiei.

În concluzie, formarea psihopedagogică inițială a cadrelor didactice prin programe de studii universitare acreditate este susținută de comunitatea academică și considerată absolut necesară pentru că:

1) profesionalizează cariera didactică, prin dezvoltarea competențelor necesare unei activități didactice de calitate, fundamentate pe standardele profesionale actuale, în spiritul politicilor educaționale europene și mondiale;

2) oferă pregătire fundamentată științific, bazată pe un curriculum oficial, stabilit la nivel național și corelat cu organismele și strategiile internaționale, finalizată cu eliberarea de acte de studii reglementate prin legislație și recunoscute în alte state;

3) asigură pregătirea inițială pentru debutul în cariera didactică și pentru asumarea multiplelor roluri ale cadrului didactic în momentul accesului în sistemul de învățământ;

4) dezvoltă competențe de bază de cercetare educațională, absolut esențiale pentru capacitatea de ameliorare a activităților didactice;

5) formează competența de a învăța să înveți și să te dezvolți în profesie;

6) dezvoltă o cultură a colaborării profesionale, care, conform cercetărilor din domeniu, este vitală pentru calitatea educației;

7) valorifică expertiza existentă în învățământul universitar românesc – cadre didactice și cercetători în domeniu – precum și colaborările multiple cu instituții similare din alte sisteme de învățământ (de exemplu, prin acordurile Erasmus+ dintre universități realizate atât pentru formarea teoretică, cât și pentru practica pedagogică);

8) toate programele de formare psihopedagogică sunt periodic evaluate și acreditate de ARACIS, conform prevederilor legislative naționale și europene.

Programele de formare psihopedagogică realizate în învățământul supe­rior sunt fundamentate pe rolurile și standardele profesionale actuale ale profesiei didactice care presupun competențe profesionale și transversale, dezvoltate prin achiziții teoretice și practice din formarea de specialitate integrată cu cea pedagogică, psihologică, sociologică. Sunt vizate și competențe de cercetare, digitale, manageriale, de comunicare și relaționare socială, de dezvoltare personală și profesională, absolut necesare.

Semnatari:

1. Prof. univ. dr. Dan Potolea, Universitatea din București
2. Prof. univ. dr. Ovidiu Pânișoară, Universitatea din București
3. Prof. univ. dr. Romiță Iucu, Universitatea din București
4. Prof. univ. dr. Lucian Ciolan, Universitatea din București
5. Prof. univ. dr. Marin Manolescu, Universitatea din București
6. Prof. univ. dr. Ioan Neacșu, Universitatea din București
7. Prof. univ. dr. Anca Nedelcu, Universitatea din București
8. Prof. univ. dr. Emil Păun, Universitatea din București
9. Prof. univ. dr. Sorin Cristea, Universitatea din București
10. Conf. univ. dr. Antoaneta-Firuța Tacea, Universitatea din București
11. Prof. univ. dr. Adrian Opre, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca
12. Prof. univ. dr. Mușata Bocoș, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca
13. Prof. univ. dr. Liliana Ciascai, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca
14. Conf. univ dr. Cătălin Glava, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca
15. Conf. univ. dr. Claudia Crișan, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca
16. Conf. univ. dr. Ramona Radut-Taciu, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca
17. Conf. univ. dr. Cornelia Stan, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca
18. Conf. univ. dr. Ioana-Cristina Magdaș, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca
19. Conf. univ. dr. Lavinia Nițulescu, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca – Centrul Universitar Reșița
20. Prof. univ. dr. Laurențiu Șoitu, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași
21. Prof. univ. dr. Constantin Cucoș, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași
22. Prof. univ. dr. Alois Gherguț, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași
23. Prof. univ. dr. Ciprian Ceobanu, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași
24. Conf. univ. dr. Florin-Vasile Frumos, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași
25. Conf. univ. dr. Adrian Vicențiu Labăr, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași
26. Conf. univ. dr. Versavia Curelaru, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași
27. Lect. univ. dr. Roxana Apostolache, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași
28. Lect. univ. dr. Camelia Onu, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași
29. Prof. univ. dr. Alin Gavreliuc, Universitatea de Vest din Timișoara
30. Conf. univ. dr. Marian Ilie, Universitatea de Vest din Timișoara
31. Conf. univ. dr. Maria Niculescu, Universitatea de Vest din Timișoara
32. Conf. univ. dr. Mariana Crașovan, Universitatea de Vest din Timișoara
33. Conf. univ. dr. Darius Borovic, Universitatea de Vest din Timișoara
34. Lect. univ. dr. Ioana Gabriela Domilescu, Universitatea de Vest din Timișoara
35. Lect. univ. dr. Claudia Borca, Universitatea de Vest din Timișoara
36. Prof. univ. dr. Simona Sava, Universitatea de Vest din Timișoara
37. Conf. univ. dr. Emanuel Soare, Universitatea din Pitești
38. Conf. univ. dr. Claudiu Langa, Universitatea din Pitești
39. Conf. univ. dr. Loredana Sofia Tudor, Universitatea din Pitești
40. Conf. univ. dr. Maria Magdalena Stan, Universitatea din Pitești
41. Conf. univ. dr. Ionuț Bulgaru, Universitatea din Pitești
42. Conf. univ. dr. Adriana Lazăr, Universitatea din Pitești
43. Conf. univ. dr. Mihaela Neacșu, Universitatea din Pitești
44. Conf. univ. dr. Sorin Mazilescu, Universitatea din Pitești
45. Conf. univ. dr. Marius Grecu, Universitatea din Pitești
46. Conf. univ. dr. Maria Pescaru, Universitatea din Pitești
47. Conf. univ. dr. Loredana Bloju, Universitatea din Pitești
48. Lect. univ. dr. Eduard Ionescu, Universitatea din Pitești
49. Lect. univ. dr. Ruxandra Stan, Universitatea din Pitești
50. Lect. univ. dr. Bucuroiu Florentina, Universitatea din Pitești
51. Lect. univ. dr. Ana Apetroaiei, Universitatea din Pitești
52. Lect. univ. dr. Georgiana Dumitru, Universitatea din Pitești
53. Lect. univ. dr. Tudor Petrescu, Universitatea din Pitești
54. Lect. univ. dr. Silvia Ciornei, Universitatea din Pitești
55. Lect. univ. dr. Mădălina Țibrian, Universitatea din Pitești
56. Lect. univ. dr. Bogdan Georgescu, Universitatea din Pitești
57. Lect. univ. dr. Adriana Geantă, Universitatea din Pitești
58. Lect. univ. dr. Magdalena Pruneanu, Universitatea din Pitești
59. Lect. univ. Dr. Tatiana Dina, Universitatea din Pitești
60. Lect. univ. dr. Ionuț Mercea, Universitatea din Pitești
61. Asist. univ. dr. Ancuța Ionescu, Universitatea din Pitești
62. Prof. univ. dr. Stan Panțuru, Universitatea Transilvania din Brașov
63. Prof. univ. dr. psih. Mariela Pavalache-Ilie, Universitatea Transilvania din Brașov
64. Prof. univ. dr. Ana-Maria Cazan, Universitatea Transilvania din Brașov
65. Conf. univ. dr. Mihaela Voinea, Universitatea Transilvania din Brașov
66. Conf. univ. dr. Daniela Popa, Universitatea Transilvania din Brașov
67. Conf. univ. dr. Daniela-Veronica Necșoi, Universitatea Transilvania din Brașov
68. Lect. univ. dr. Marius Bazgan, Universitatea Transilvania din Brașov
69. Lect. univ. dr. Iolanda-Felicia Beldianu, Universitatea Transilvania din Brașov
70. Lect. univ. dr. Ecaterina-Maria Unianu, Universitatea Transilvania din Brașov
71. Lect. univ. dr. Oana-Alina Bota, Universitatea Transilvania din Brașov
72. Lect. univ. dr. Alina-Raluca Turculeț, Universitatea Transilvania din Brașov
73. Lect. dr. Ioana-Roxana Topală, Universitatea Transilvania din Brașov
74. Asist. univ. drd. Andreea Șițoiu, Universitatea Transilvania din Brașov
75. Prof. univ. dr. Simona Marin, Universitatea Dunărea de Jos din Galați
76. Prof. univ. dr. Gabriel Bulancea, Universitatea Dunărea de Jos din Galați
77. Conf. univ. dr. Rodica Țocu, Universitatea Dunărea de Jos din Galați
78. Conf. univ. dr. Viorica Torii Caciuc, Universitatea Dunărea de Jos din Galați
79. Conf. univ. dr. Nicoleta Crînganu, Universitatea Dunărea de Jos din Galați
80. Conf. univ. dr. Mihai Androne, Universitatea Dunărea de Jos din Galați
81. Conf. univ. dr. Valerica Anghelache, Universitatea Dunărea de Jos din Galați
82. Conf. univ. dr. Adrian Lupașc, Universitatea Dunărea de Jos din Galați
83. Conf. univ. dr. Corina Sbughea, Universitatea Dunărea de Jos din Galați
84. Lect. univ. dr. Mariana Constantinescu, Universitatea Dunărea de Jos din Galați
85. Lect. univ. dr. Sandrina Mindu, Universitatea Dunărea de Jos din Galați
86. Lect. univ. dr. Cristina Butnaru-Sandache, Universitatea Dunărea de Jos din Galați
87. Asist. univ. drd. Oana Enache, Universitatea Dunărea de Jos din Galați
88. Asist. univ. drd. Daniela Bobocea, Universitatea Dunărea de Jos din Galați
89. Prof. univ. dr. Daniel Mara, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
90. Prof. univ. dr. Elena-Lucia Mara, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
91. Prof. univ. dr. Carmen Sonia Duse, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
92. Prof. univ. dr. Nicolae Secelean, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
93. Conf. univ. dr. Adriana Nicu, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
94. Conf. univ. dr. Daniela-Maria Crețu, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
95. Conf. univ. dr. Diana Mihăescu, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
96. Conf. univ.dr. Daniela Andron, Universitatea „Lucian Blaga din Sibiu
97. Lect. univ. dr. Ștefania Kifor, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
98. Lect. univ. dr. Alina Mag, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
99. Conf. univ. dr. Carmen Maria Chisiu, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
100. Prof. univ. dr. Rodica Gabriela Enache, Universitatea Ovidius din Constanța
101. Prof. univ. dr. Mircea Adrian Marica, Universitatea Ovidius din Constanța
102. Prof. univ. dr. Daniela Căprioară, Universitatea Ovidius din Constanța
103. Conf. univ. dr. Cristian Petre, Universitatea Ovidius din Constanța
104. Lect. univ. dr. Mihaela Băiceanu, Universitatea Ovidius din Constanța
105. Lect. univ. dr. Claudia Popa, Universitatea Ovidius din Constanța
106. Lect. univ. dr. Ana Maria Bezem, Universitatea Ovidius din Constanța
107. Prof. univ. dr. Adrian Stoica, Universitatea Tehnică de Construcții București
108. Prof. univ. dr. Steliana Toma, Universitatea Tehnică de Construcții București
109. Conf. univ. dr. Maria Goga, Universitatea Tehnică de Construcții București
110. Prof. univ. dr. Daniela Elena Dumitru, Academia de Studii Economice din București
111. Conf. univ. dr. Camelia Stăiculescu, Academia de Studii Economice din București
112. Conf. univ. dr. Monica Elisabeta Păduraru, Academia de Studii Economice din București
113. Conf. univ. dr. Maria Liana Lăcătuș, Academia de Studii Economice din București
114. Lect. univ. dr. Elena -Ramona Richiteanu-Nastase, Academia de Studii Economice din București
115. Lect. univ. dr. Marin Drămnescu, Academia de Studii Economice din București
116. Lect. univ. dr. Robert Mihăilă, Academia de Studii Economice din București
117. Lect. univ. dr. Vladimir Enăchescu, Academia de Studii Economice din București
118. Lect. univ. dr. Diana Elena Sârb, Academia Națională de Muzică Gheorghe Dima, Cluj-Napoca
119. Lect. univ. dr. Firuța Mesaroș, Academia Națională de Muzică Gheorghe Dima, Cluj-Napoca
120. Conf. univ. dr. Alina Stanciu, Academia Națională de Muzică Gheorghe Dima, Cluj-Napoca
121. Lect. univ. dr. Anca Simion, Academia Națională de Muzică Gheorghe Dima, Cluj-Napoca
122. Conf. univ. dr. Simona Velea, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, București
123. Asist. univ. Mirela Alexandru, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, București
124. Prof. univ. dr. Camelia Popa, UNATC Ion Luca Caragiale București
125. Prof. univ. dr. Claudiu Marian Bunăiașu, Universitatea din Craiova
126. Conf. univ. dr. Alexandrina Mihaela Popescu, Universitatea din Craiova
127. Conf. univ. dr. Florentin-Remus Mogonea, Universitatea din Craiova
128. Conf. univ. dr. Florentina Mogonea, Universitatea din Craiova
129. Conf. univ. dr. Mihaela Aurelia Ștefan, Universitatea din Craiova
130. Conf. univ. dr. Ecaterina-Sarah Frăsineanu, Universitatea din Craiova
131. Lect. univ. dr. Călin Răzvan, Universitatea din Craiova
132. Lect. univ. dr. Oprea-Valentin Bușu, Universitatea din Craiova
133. Prof. univ. dr. Florica Orțan, Universitatea din Oradea
134. Prof. univ. dr. Valentin Cosmin Blândul, Universitatea din Oradea
135. Conf. univ. dr. Karla Barth, Universitatea din Oradea
136. Lect. univ. dr. Julien-Ferencz Kiss, Universitatea din Oradea
137. Lect. univ. dr. Laurențiu-Dragoș Mândrea, Universitatea din Oradea
138. Lect. univ. dr. Renata Pop, Universitatea din Oradea
139. Conf. univ. dr. Adela Bradea, Universitatea din Oradea
140. Lect. univ. dr. Claudia Hanga, Universitatea din Oradea
141. Lect. univ. dr. Claudia Pop, Universitatea din Oradea
142. Prof. univ. dr. Dorin Opriș, Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba-Iulia
143. Conf. univ. dr. Ioana Cristina Todor, Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba-Iulia
144. Lect. univ. dr. Camelia Augusta Roșu, Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba-Iulia
145. Prof. univ. dr. Dorin Herlo, Universitatea Aurel Vlaicu din Arad
146. Prof. univ. dr. Alina Roman, Universitatea Aurel Vlaicu din Arad
147. Prof. univ. dr. Gabriela Kelemen, Universitatea Aurel Vlaicu din Arad
148. Conf. univ. dr. Tiberiu Dughi, Universitatea Aurel Vlaicu din Arad
149. Conf. univ. dr. Anca Egerău, Universitatea Aurel Vlaicu din Arad
150. Conf. univ. dr. Evelina Cornelia Balaș, Universitatea Aurel Vlaicu din Arad
151. Conf. univ. dr. Camelia Bran, Universitatea Aurel Vlaicu din Arad
152. Lect. univ. dr. Henrietta Torkos, Universitatea Aurel Vlaicu din Arad
153. Conf. univ. dr. Ana-Maria Aurelia Petrescu, Universitatea Valahia din Târgoviște
154. Conf. univ. dr. Luminița Mihaela Drăghicescu, Universitatea Valahia din Târgoviște
155. Lect. univ. dr. Ioana Stăncescu, Universitatea Valahia din Târgoviște
156. Lect. univ. dr. Elena-Ancuța Santi, Universitatea Valahia din Târgoviște
157. Prof. univ. dr. Venera-Mihaela Cojocariu, Universitatea Vasile Alecsandri din Bacău
158. Conf. univ. dr. Carmen-Violeta Popescu, Universitatea Vasile Alecsandri din Bacău
159. Conf. univ. dr. Lili Mâță, Universitatea Vasile Alecsandri din Bacău
160. Lect. univ. dr. Ioana Boghian, Universitatea Vasile Alecsandri din Bacău
161. Conf. univ. dr. Otilia Clipa, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava
162. Conf. univ. dr. Doina Maria Schipor, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava
163. Conf. univ. dr. Aurora Adina Colomeischi, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava
164. Conf. univ. dr. Daniela Jeder, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava
165. Conf. univ. dr. Ioan Maxim, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava
166. Conf. univ. dr. Nadia Laura Serdenciuc, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava
167. Lect. univ. dr. Florin Domunco, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava
168. Lect. univ. dr. Elena Bujorean, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava
169. Lect. univ. dr. Monica Aneta Turturean, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava
170. Lect. univ. dr. DIana Sinziana Duca, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava
171. Lect. univ. dr. Liliana Bujor, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava
172. Lect. univ. dr. Angela Andrei, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava
173. Asist. univ. dr. Andreea Ursu, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava
174. Asist. univ. drd. Ionela Bogdan, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava
175. Prof. univ. dr. Mihai Puiu, Universitatea Titu Maiorescu din București
176. Lect. univ. dr. Manuela Cazan, Universitatea Titu Maiorescu din București
177. Lect. univ. dr. Sorin-Avram Vîrtop, Universitatea Constantin Brâncuși din Târgu-Jiu
178. Prof. univ. dr. Teodor Pătrăuță, Universitatea Vasile Goldiș din Arad
179. Conf. univ. dr. Vasile Ioan Pop, Universitatea Vasile Goldiș din Arad
180. Lect. univ. dr. Marta Vicol, Universitatea Petre Andrei din Iași
181. Conf. univ. dr. Cristina Tulbure, Universitatea de Științele Vieții Regele Mihai I din Timișoara
182. Prof. univ. dr. Eugenia Maria Pasca, Universitatea Națională de Arte George Enescu Iași
183. Conf. univ. dr. Dorina Geta Iușcă, Universitatea Națională de Arte George Enescu Iași
184. Lect. univ. dr. Ana Maria Aprotosoaie Iftimi, Universitatea Națională de Arte George Enescu Iași
185. Lect. univ. dr. Ona Ionica Anghel, Universitatea Națională de Arte George Enescu Iași
186. Lect. univ. dr. Oana Gheorghe, Universitatea Națională de Arte din București
187. Conf. univ. dr. Speranța Farca, Universitatea Națională de Arte din București
188. Lect. univ. dr. Iulian Toma, Universitatea Națională de Arte din București
189. Lect. univ. dr. Naiana Vatavu, Universitatea Națională de Arte din București
190. Lect. univ. dr. Gabriela Voicu, Universitatea Națională de Arte din București
191. Conf. univ. dr. Iulian Bogdan Voda, Universitatea Națională de Muzică din București
192. Prof. univ. dr. Mihai Stanciu, Universitatea pentru Științele Vieții Iași
193. Conf. univ. dr. Olguta Brezuleanu, Universitatea pentru Științele Vieții Iași
194. Asist. univ. dr. Alina Sirghea, Universitatea pentru Științele Vieții Iași
195. Prof. univ. dr. Emil Stan, Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești
196. Conf. univ. dr. Mihaela Gabriela Badea, Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești
197. Conf. univ. dr. Cristina Georgiana Safta, Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești
198. Asist. univ. dr. Gina Florentina Tudorache, Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești
199. Conf. univ. dr. Simona Georgiana Eftimie, Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești
200. Prof. univ. dr. Daniela-Teodora Chicioreanu, Universitatea Politehnica din București
201. Prof. univ. dr. Laura Șerbănescu, Universitatea Politehnica din București
202. Prof. univ. dr. Nicoleta Litoiu, Universitatea Politehnica din București
203. Prof. univ. dr. Gabriela Oproiu, Universitatea Politehnica din București
204. Conf. univ. dr. Ramona Cristina Balanescu, Universitatea Politehnica din București
205. Conf. univ. dr. Gabriel Asandului, Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași
206. Prof. univ. dr. Carmen Bal, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
207. Conf. univ. dr. Liana Crișan-Tăușan, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
208. Prof. univ. dr. Monica Maier, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Centrul Univ. Nord din Baia-Mare
209. Lect. univ. dr. Florina Achim, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Centrul Univ. Nord din Baia-Mare
210. Lect. univ. dr. Alina Boja, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Centrul Univ. Nord din Baia-Mare
211. Lect. univ. dr. Zorica Triff, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Centrul Univ. Nord din Baia-Mare

Articol publicat în revista Tribuna Învățământului nr. 32-33