Dacă proiectul noii legi a învățământului preuniversitar va fi adoptat în forma sa actuală, educației îi vor fi alocate minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat (ansamblul tuturor bugetelor instituțiilor centrale și locale). Reamintim însă că, în august 2022, premierul Nicolae Ciucă a declarat că Educația va primi 15% din bugetul consolidat până în 2027, ceea ce schimbă cumva datele problemei.

Totuși, potrivit proiectului de lege, principalele modificări în finanțarea școlilor țintesc creșteri ale finantării, prin costul standard per elev, acordate în acord cu prioritătile stabilite în lege: coeficienţi de finantare suplimentară per beneficiar primar pentru şcolile sub efectiv, stabiliti de UFIP; coeficienti de corectie pentru numărul mic de elevi în UAT, izolare lingvistică, severitatea dezavantajelor, lirnba de predare şi alti factori, stabiliti de UFIP; reşterea cu 75% a costului standard pentru beneficiarii primari cu CES, în functie de nivelul de sprijin; creşterea cu 100% a costului standard pentru a beneficiarilor primari din „Școala din spital”; creşterea cu 25% a costului standard pentru beneficiarii primari din unităţile de invătământ care fac parte din consorții şcolare sau consorții de invăţământ dual, constituite din unități de Invățământ din mediul urban şi rural; nu în ultimul rând, alocarea a 20% din finantarea de bază pentru „bunuri şi servicii” şi formarea profesională.

De asemenea, este vizată sprijinirea unităţilor de învăţământ din zonele defavorizate ale țării, prin creşterea cu 25% a costului standard pentru beneficiarii primar, prin administrarea acelor unităţi pe care autoritătile locale nu le pot susține financiar; aceasta va putea fi preluată de consiliile judeţene pe o perioadă de minim 5 ani.

Mecanismele de finanţare a unităţilor de invăţământ preuniversitar vor fi clarificate:

De asemenea, particularităţile şi complexitatea sisternutui de învăţământ preuniversitar au fost cuprinse prin cele trei instrumente de finantare – finanţarea de bază, finanţarea complementară şi finanţarea special.

Au fost incluse, de asemenea, mai multe tipuri de cheltuieli care ar trebui susținute prin finanțarea complementară (ex: reactivi laborator, cărti etc.) și a fost clarificată finanţarea unităţilor de învăţământ din structura/ subordinea instituţiilor de învăţământ superior.

Mai greu de înțeles este cum vede Ministerul Educației finantarea unităţilor de educaţie extraşcolară, care, în viziunea sa, s-ar realiza ”în baza unui plan de activităţi”, despre care nu se precizează în ce ar trebui să constea.

În ceea ce privește finanţarea unităţilor de învăţământ particular, potrivit proiectului noi legi a învățământului preuniversitar acestea vor primi personalitate juridică din momentul obținerii autorizării.

Un capitol separat este dedidact susținerii financiare a elevilor capabili de performanțe înalte. Aceasta va avea în vedere un cadru instituțional support și de o ”coordonare metodologică adecvată”. Astfel, acești elevi vor fi sprijiniţi atât în unităţile de învăţământ din care fac parte, cât şi în centre judeţene de excelenţă cu personalitate juridică, iar coordonarea metodologică va fi realizată de Centrul Naţional pentru Excelenţă.

Referitor la stimularea și recompensarea elevilor capabili de performanțe înalte proiectul noii legi prevede următoarele: în ce-i privește pe olimpicii internaţionali, aceștia se vor putea înscrie la liceu direct, fără examen de admitere, dar numai în cadrul filierei în care au obţinut performanțele olimpice și vor beneficia de burse speciale. Nu în ultimul rând, elevii capabili de performanţe înalte vor putea promova doi ani școlari într-unul unul singur.

Elevii români din afara granitelor țării vor fi susținuți, mai prevede proiectul, prin programul „Școala românească din afara granițelor țării”, în acest sens, Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, având posibilitatea să organizeze unităţi de învăţământ de tip „scoală românească din afara graniţetor ţării”, cu predare în limba română, pe lângă oficiile diplomatice precum şi cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie românească, în conformitate cu legislaţia statului respectiv.

O noutate pe care o adduce proiectul noii legi a învățământului preuniversitar este aceea că prevede înființarea unei structuri dedicate elevilor români din afara granițelor țării. Prin intermediul acesteia, Centrul National Românesc pentru Învătământ la Distanță (CNRID) va putea susţine programe specifice adresate elevilor etnici români din afara graniţelor și va putea organiza programe de limbă, cultură și civilizaţie românească, precum și 51 alte programe educaţionale de interes general cetăţenilor români şi străini.

Nu în ultimul rând, sunt adoptate măsuri privitoare la reintegrarea elevilor care revin în ţară.