Interviu cu prof. Kiss Imre, inspectorul școlar general al ISJ Covasna

Stimate domnule inspector general, vă propun să începem cu examenul de bacalaureat de anul acesta, prima sesiune. Ce rezultate au obținut absolvenții de liceu din județ?
Procentul de promovare obținut la nivel de județ înainte de contestații a fost de 65,61%, iar cel de după contestații a fost de 66,67%, procente mai ridicate decât cele din anul precedent. Acest rezultat ne situează pe locul 26 la nivel național, cu o diferență procentuală de 1,43% față de promo­vabilitatea obținută la nivel național, de 68,1%. Este un rezultat mulțumitor, deși cu siguranță este loc de mai bine. Este important de menționat faptul că, la nivelul județului, atât școlile, cât și ISJ Covasna au depus eforturi pentru a obține o cât mai bună pregătire a elevilor în vederea susținerii cu succes a probelor examenului de bacalaureat. De asemenea, simulările organizate la nivel de județ – o simulare județeană organizată în decembrie 2015 și o simulare națională, organizată în luna martie 2016 – și-au dovedit eficiența, fapt reflectat și prin procentele obținute pe discipline. De exemplu, la disciplina Limba și literatura română, la simularea din decembrie 2015 promovabilitatea obținută a fost de 57,16%, la simularea din martie 2016 de 57,02%, iar la examenul propriu-zis s-a obținut o pro­mo­vabilitate de 77,06%. Acest procent de promovare obținut la disciplina Limba și literatura română ne situează pe ultimele locuri la nivel național, și asta pentru că predarea-învățarea limbii române în județul nostru cu specific multietnic ridică probleme mai cu seamă din cauza existenței programelor unice, deși Legea educației naționale prevede elaborarea de programe specifice pentru învățământul pentru minorități, lucru care ar ajuta elevii să își însușească mult mai bine limba română și să obțină rezultate mai bune la evaluări externe. La disciplina Mate­matică, la prima simulare, procentul de promovare obținut a fost de 36,19%, la a doua si­mu­lare acest procent a crescut la 41,69%, iar la examenul pro­priu-zis promovabili­tatea a fost de 79,90%. Acest lucru demonstrează faptul că este foarte impor­tantă motivarea ele­vilor și conștienti­zarea acestora asu­pra nivelului lor de pregătire.
Vi se par mulțumitoare, comparativ cu cele din anii trecuți? Dacă nu, unde credeți că mai este de lucru pentru îmbunătățirea acestora?
După anul 2012, când la ni­velul județului s-a obținut o promo­vabilitate de 33,48%, constatăm o îmbu­nătățire treptată a rezultatelor la acest exa­men. Sigur că, în comparație cu acest rezultat, procentul obținut în acest an școlar este mult mai bun. Cu toate aces­tea, sigur că mai sunt foarte multe de făcut pentru îmbu­nătățirea rezulta­telor. Trebuie inten­sificată pregătirea elevilor prin organi­zarea de ore supli­mentare de pregă­tire, dar și conștien­tizarea acestora asu­pra nevoii unei pre­gătiri individuale adecvate. Motivarea pentru stu­diu trebuie să fie continuă. De asemenea, simulările și-au dovedit eficiența și, în consecință, vom continua să orga­nizăm simulări la nivel județean, dar vom solicita școlilor să organizeze, la rândul lor, simulări la nivel local. În aceeași ordine de idei, sperăm ca și prin imple­mentarea Proiec­tului R.O.S.E. să obținem rezultate mai bune la bacalaureat. În fiecare an, comisia județeană a intrat în fiecare clasă terminală și a prelucrat preve­derile metodo­logiei de examen, răspunzând între­bărilor elevilor. Vom continua acest demers, care și-a dovedit eficiența și prin fap­tul că în prima sesiune a examenului de baca­laureat nu a existat în județ niciun candidat eli­minat din examen pentru tentativă de fraudă.
Să trecem de la bancă la catedră și să vorbim despre titularizare și definitivat. Cum stau lucrurile la nivelul județului Covasna în ceea ce privește aceste două examene? Ce aspecte credeți că trebuie relevate aici?
La examenul de titularizare, județul Covasna a obținut un procent de promovare de 84,77%, pro­cent care ne situează pe locul trei la nivel național. Acest lucru ne bucură cu atât mai mult cu cât acest lucru demonstrează faptul că intră în sistem o generație mult mai bine pregătită din punct de vedere profesional. Numărul cadrelor didactice care se prezintă la examenul de titulari­zare scade de la an la an. Dacă în anul 2009 au participat 613 ca­dre didactice, în anul curent s-au prezentat doar 256. Numărul absolvenților noi este în scădere, dar în scădere este și numărul de posturi titularizabile. Dacă în anul 2008 s-au prezentat 116 absolvenți, în anul 2016 numărul acestora a scăzut la 28. Acest lucru arată clar faptul că profesia de dascăl nu prezintă atractivitate pentru tinerii absolvenți, iar acest lucru nu este deloc benefic pentru sistem, pentru că nu se asigură conti­nuitatea.
Din punctul de vedere al resursei umane, ați reușit să acoperiți necesitățile învățământului covăsnean? Faceți apel la suplinitori?
După derularea etapelor de mobilități pentru anul școlar 2015-2016, în județul Covasna au rămas 124 de posturi neocupate, care au fost atribuite în regim de plata cu ora personalului didactic califi­cat. Nici în acest an nu vom întâmpina proble­me deosebite în privința ocupării posturilor didactice. Etapele de mobilități încă nu au fost fina­li­zate, dar se pare că nu vor fi angajate mai multe cadre didactice fără studii corespunzătoare decât în anul școlar anterior, când procentul acestora a fost de 1,6% din totalul posturilor.
Urmărim cu atenție sporită și creșterea numărului cadrelor didactice care solicită concedii fără plată pentru nevoi personale. Și în rândul dascălilor se constată dorința de a migra către alte sectoare cu locuri de muncă mai bine plătite sau de a pleca la muncă în străinătate, chiar dacă temporar. În acest moment nu avem deficit de cadre didactice la nicio disciplină, însă în viitorul apropiat s-ar putea să avem probleme cu existența unui număr suficient de cadre didactice la disci­pline cum ar fi Chimia sau Fizica.
Există și discipline în cazul cărora avem un surplus de cadre, de exemplu în învățământul preșcolar sau la disciplina Educație fizică și sport, un lucru bun, pentru că la aceste discipline există concurență și se poate realiza o selecție corespun­zătoare a cadrelor didactice.
Consider că pentru a avea o școală perfor­mantă, de calitate, resursa umană este factorul cel mai important, iar formarea inițială trebuie reașe­zată pentru ca tinerii absolvenți să devină das­căli adevărați.
Care sunt cele mai importante probleme cu care vă confruntați, din punctul de vedere al inspectorului general și al ISJ Covasna, la nivelul sistemului de învățământ din județ?
Conduc Inspectoratul Școlar din aprilie 2015, perioadă în care am constatat că menirea unui inspector școlar general nu este deloc ușoară. Inspec­to­ratul Școlar trebuie să aibă un rol bine definit în creșterea calității sistemului educațional prin definirea unei noi paradigme manageriale și prin consolidarea capacității instituționale. Problemele învățământului covăsnean sunt multiple și foarte multe dintre ele sunt aceleași ca la nivel național. Problemele particulare ale județului derivă din specificul multietnic al acestuia. De aici, politicile educaționale locale trebuie îndreptate către asigurarea șanselor egale la educație pentru toți elevii, indiferent de naționalitate. Este necesară, în același timp, o reducere a numărului de clase simultane și subefective și o eficientizare a rețelei școlare la nivelul municipiului reședință de județ. Clasele cu efective mici, din cauza specificului multietnic, generează posturi care duc la o creștere a cheltuielilor, care nu pot fi acoperite din costul standard pe elev. Dorim, de asemenea, să ne centrăm pe creșterea calității actului didactic, dar și pe sporirea calității activității la nivelul manage­mentului școlilor. De asemenea, consi­de­răm că este necesară o regândire a examenelor naționale printr-o mai bună corelare a evaluărilor externe la nivel național cu evaluările interne centrate pe competențe, și nu pe conținuturi învățate. Avem multe de făcut și, odată problemele identificate, cu siguranță vom reuși să găsim și soluții potrivite. Dintre proiectele imediate pe care le avem aș aminti reducerea abandonului școlar.
Se apropie vertiginos începutul noului an școlar. Cum întâmpinați din punct de vedere administrativ acest moment? În ce stare se află unitățile de învățământ din județul Covasna – clădiri, instalații sanitare, condiții de studiu pentru elevi etc.?
Unitățile de învățământ din județ sunt, în general, pregătite corespunzător pentru noul an școlar. Doar șase clădiri, din șase școli, nu au obținut autorizații sanitare de funcționare, fiind vorba de clădiri ale unor structuri în care sunt probleme cu apa potabilă. Condițiile de studiu pentru elevi sunt asigurate în fiecare unitate de învățământ. În ultimii ani s-a investit mult în infrastructura educațională a județului. Cu toate acestea, este nevoie de investiții în continuare pentru a asigura o reală calitate în întreg procesul educațional.
Prin Ordinul nr. 4.472, ministrul Educației a aprobat Statutul Elevului. Ce părere aveți despre acest document? Care sunt, în opinia dvs., avantajele pe care le aduce acesta în învățământul nostru? Există și dezavantaje?
Numeroase articole din acest statut s-au regăsit, de-a lungul timpului, în ROFUIP și în Legea Educației Naționale. Cu toate acestea, consider că forma finală a acestuia este puțin forțată, deși el este rodul unei lungi dezbateri, în cadrul căreia toți actorii educației și nu numai au avut ocazia să-și exprime părerea.
Statutul este rezultatul a 25 de ani de „expe­riență democratică” creată și trăită de elevi. Poate părea surprinzătoare atitudinea mea ușor conserva­toare referitoare la acest statut, însă eu sunt adeptul unui principiu de bază care ar trebui să stea la temelia unui sistem de învățământ sănătos și armonios: principiul respectului reciproc. Din păcate, se pare că acest principiu este pe cale de dispariție; Domnu’ Trandafir nu s-ar mai regăsi în sistemul nostru actual, nu ar mai face față acestuia.
Desigur, suntem în secolul XXI, cunoaștem schimbările produse, vorbim de generațiile X, Y, Z ale acestui secol, dar statutul dascălului și al elevului nu ar fi trebuit să sufere modificări substan­țiale. Statutul fiind aprobat cu foarte multe drep­turi și cu foarte puține obligații din partea elevilor, respectarea lui a devenit obligatorie pentru toți.
Închei prin a cita un articol din statut care, dacă s-ar respecta, ar face ca celelalte articole să devină inutile:
Art. 14 (a) Elevii au următoarele îndatoriri – de a frecventa toate cursurile, de a se pregăti la fiecare disciplină de studiu, de a dobândi competențe și de a-și însuși cunoștințele prevăzute de programele școlare.
Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU