PNL și-a formulat propriile condiții în războiul politic care s-a declanșat pe legile educației și a cerut, în discuțiile purtate în coaliția de guvernare, ca unele prevederi din proiectele legislative să rămână așa cum au fost formulate în propunerile ministrului Educației, Ligia Deca. Printre acestea se numără primele pentru profesorii din zonele defavorizate, școli cu predare în limba română în diaspora, dar și mai multe burse pentru elevi.

Una dintre prevederile susținute de PNL este triplarea bugetului pentru burse, cu creșterea numărului celor care beneficiază de acestea, dar și ca programul „Masa caldă” din școli să devină „Masa Sănătoasă”, de acest program urmând să aibă parte 1 milion de școlari. De asemenea, potrivit liberalilor, vor exista calificări în cazul fiecărui profil, inclusiv în cazul celor teoretice, recunoscute și acceptate pe piața muncii.

O altă prevedere este ca personalul didactic din unitățile de învățământ aflate în zone defavorizate să beneficieze de o primă de instalare neimpozabilă egală cu 5 salarii minime brute pe țară, cu condiția asumării unei perioade minime de 5 ani școlari.

Liberalii mai susțin extinderea învățământului în sistem dual în învățământul postliceal și universitar, dar și ca angajatorii care înființează unități de educație timpurie (0-6 ani), destinate copiilor propriilor angajați, să poată beneficia de unele facilități, cum ar fi, spre exemplu, aceea ca angajatorul să poată opta pentru deducerea parțială din obligațiile ce îi revin ca plată la bugetul de stat. Ministerul Educației, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, poate organiza unități de învățământ de tip „scoală românească din afara granițelor țării”, cu predare în limba română.

Nu în ultimul rând, liberalii vor să se introduce zonele prioritare de educație pentru reducerea diferențelor privind accesul, participarea și rezultatele școlare ale elevilor aflați în risc de excluziune socială.