Foto: dreamstime

Noile planuri-cadru pentru liceu lansate și puse în dezbatere publică de Ministerul Educației și Cercetării au fost primite cel puțin cu reticență, dacă nu cu furie, de specialiștii care și-au ex­­primat îngrijorarea privind schimbările care urmează să fie făcute în programa de liceu, dacă acestea vor fi aprobate în forma actuală. Reducerea numărului de ore pentru unele materii și situarea lor curriculară stârnesc valuri de nemulțumiri printre cadrele didactice de profil, în spațiul educațional și în mediile academice.

Dacă planurile-cadru actuale, aprobate în 2004 și 2009, în funcție de disciplină, grupează disciplinele de studiu pe șapte arii curriculare – Limbă și comunicare, Matematică și Științe ale naturii, Om și societate, Arte, Educație fizică, sport și sănătate, Tehnologii, Orientare și consiliere –, noile planuri mută accentul pe dezvoltarea competențelor-cheie, printre care: Alfabetizare avansată (literație), ­Multilingvism, Știință, tehnologie, inginerie și matematică (STEM), Competențe digitale, Competențe sociale și perso­nale, Competențe civice, Competențe antreprenoriale, Sensibilizare și expresie culturală.

Într-un mesaj transmis după lansarea documentelor în dezbatere publică, ministrul Educației, Daniel David, a argumentat că în procesul de reformă sunt prevăzute evitarea supraîncărcării curriculare, prin calibrarea programelor școlare pe timpul alocat disciplinelor, elaborarea manualelor moderne, cu extinderi digitale, abilitarea curriculară a profesorilor, promovând metode didactice moderne și eliminând practicile de predare bazate exclusiv pe memorare și dictare. Numai că proiectele de planuri-­cadru pentru liceu au generat un tsunami de proporții, mai ales în rândul profesorilor de istorie, geografie și limba latină, care și-au văzut disciplinele scoase din trunchiul comun la liceu, filiera teoretică, o noutate care, trebuie să recunoaștem, uimește cel puțin, deoarece aceste discipline sunt parte integrantă, de când e educația edu­cație, a ceea ce numim bagajul de cultură generală, indispensabil oricărui individ care iese de pe băncile învă­țământului obligatoriu, în orice colț al lumii civilizate. Criticii proiectelor de planuri-cadru susțin că fără istorie, geografie, limba română și limba latină riscă să se usuce și să dispară și rădăcinile noastre ca popor.

Potrivit documentului, elevii de la profilul Uman nu vor mai studia obligatoriu în clasele terminale de liceu, a XI-a și a XII-a, Matematică, Fizică și Chimie, iar cei, de la Real, Istorie și Geografie. Mai exact, în clasele a IX-a și a X-a elevii vor aprofunda materiile de bază la care vor susține probe obligatorii ale examenului de Bacalaureat, urmând ca în clasele a XI-a și a XII-a să se specializeze în funcție de profil.

Ministerul Educației explică această mișcare fără precedent în sistemul de în­­vățământ de la noi prin aceea că vor să dea elevilor din anii terminali șansa să se pregătească intensiv la materiile care îi atrag și care îi ajută în viitoarea profesie.

Noile planuri-cadru vor fi aplicate în forma care va rezulta după dezbatere, conform declarațiilor conducerii Ministerului Educației și Cercetării, din anul școlar 2026-2027.

Este o schimbare fără precedent, be­nefică pentru elevi, susțin experții în educație, care întrevăd beneficiile pentru elevi, deoarece, pe măsură ce aceștia cresc, vor putea aprofunda, susțin ei, ma­­teriile care îi atrag. Pentru elevi, poate. Nu și pentru mediul educațional și academic. În doar primele două zile de la lansarea în dezbatere publică, planurile-­cadru pentru liceu au stârnit furia și in­dignarea profesorilor din întreaga țară.

Primele voci care contestă planurile-cadru pentru învățământul liceal

Facultatea de Istorie a Universității din București și-a exprimat dezacordul profund față de propunerile de modifi­care a planurilor-cadru făcute de Ministerul Educației și Cercetării. Astfel, reprezentanții facultății avertizează că aceste modificări vor avea un impact negativ asupra formării civice a tinerilor, asupra dezvoltării gândirii critice și consolidării unei societăți democratice responsabile.

De asemenea, aceștia consideră că reducerea orelor de Istorie va adânci unele dintre cele mai grave fenomene care deja afectează societatea, cum ar fi abandonarea gândirii raționale, vulnerabilitatea în fața pseudo-științei și succesul teoriilor xenofobe și conspiraționiste.

Facultatea de Istorie atrage atenția asupra faptului că eliminarea istoriei din trunchiul comun al claselor a XI-a și a XII-a va priva o mare parte dintre elevi de o înțelegere aprofundată a istoriei naționale și universale. Reprezentanții facultății susțin că o singură oră pe săptămână, în clasele a IX-a și a X-a, este insuficientă pentru a asigura o pregătire adecvată în acest domeniu complex.

Aceștia consideră că „eliminarea istoriei ca materie obligatorie la Bacalaureat pentru profilul umanist, specializarea Filologie, este o decizie surprinzătoare și care va avea multiple consecințe negative“, se spune într-un comunicat emis de instituția amintită.

De aceea, Facultatea de Istorie soli­cită Ministerului Educației și Cercetării „o reevaluare urgentă a deciziei privind reducerea orelor de istorie și insistă asupra necesității unui curriculum echilibrat care să acorde importanța cuvenită acestei discipline fundamentale“.

„O Românie educată nu poate exista fără învățarea disciplinei Istorie în fiecare an de studiu“

Aceeași reacție și din partea Facultății de Istorie a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași. Facultatea face apel la solidaritate între profesorii de specialitate, inspectorii școlari, cercetătorii și muzeografii din țară.

Potrivit unui mesaj publicat pe Facebook, reprezentanții facultății își exprimă dezacordul și îngrijorarea privind propunerile de planuri-cadru pu­­blicate recent de către Ministerul Educației și Cercetării. Aceștia cer celorlalte facultăți de profil din țară să se alăture unui demers de inițiere a unui memoriu, pe care să-l prezinte Ministerului Educației.

„Istoria reprezintă atât una din garanțiile formării individuale a viitorilor cetățeni ai acestei țări, cât și un element fundamental al identității naționale. O Ro­mânie educată nu poate exista fără învățarea disciplinei Istorie în fiecare an de studiu și în cadrul fiecărei specializări sau profil, iar istoriile ca experiențe dureroase, din care trebuie să tragem învățăminte, nu pot fi înțelese și aprofundate fără o încadrare în contextul mai larg pe care îl constituie Istoria“, scrie Facultatea pe rețeaua socială.

„Facem apel la facultățile de profil din țară, la inspectoratele de specialitate, la toți profesorii, cercetătorii, muzeografii, arhiviștii și absolvenții de Istorie la solidaritate și la acțiunea comună pentru un memoriu pe care să-l prezentăm Mi­nisterului Educației“, se spune în mesajul facultății.

„Solicităm o reevaluare urgentă a deciziei privind reducerea orelor de Istorie“

Președintele Academiei Române, decani și profesori de la 12 facultăți de Istorie și-au exprimat dezacordul față de noile planuri-cadru pentru liceu. Ei avertizează cu privire la efectele pe care le vor avea schimbările propuse pentru această disciplină.

Într-o scrisoare adresată ministrului Educației, aceștia și-au exprimat dezacordul față de propunerile de modificare a planurilor-cadru, care nu pornesc de la o proiecție nouă asupra conținuturilor, de la finalitățile procesului educativ și de la o dezbatere asupra structurii programelor, ci mai curând de la simpla reducere a numărului de ore pentru disciplina Istorie. „Schimbările propuse pentru această disciplină vin într-un context intern și internațional în care extremismele, discursul de tip totalitar și derapajele ideologice și politice ar trebui să impună nu reducerea numărului orelor de Istorie, ci, dimpotrivă, creșterea lor, cu o adaptare adecvată a programelor și conținuturilor, pentru a consolida formarea civică a tinerilor (…) Dorim un dialog constructiv cu Ministerul Educa­ției și Cercetării, astfel că propunem măsuri care urmăresc așezarea mai po­­trivită a planurilor-cadru înaintate spre dezbatere publică (…) Solicităm Ministerului Educației și Cercetării o reevaluare urgentă a deciziei privind reducerea orelor de Istorie, insistând asupra necesității unui curriculum echilibrat, care să acorde importanța cuvenită acestei discipline, fundamentală pentru formarea viitorilor cetățeni. Propunem, de asemenea, o discuție asupra programei școlare la disciplina Istorie, fără de care atribuirea unui număr de ore prin planurile-cadru nu face altceva decât să schimbe forma, nu și conținutul, și să antagonizeze profesorii de la diferite discipline“, se spune în documentul menționat.

Scoaterea limbii latine „sfidează bunul simț elementar“

Într-o situație similară se află și disciplina Limba Latină, care va dispărea din trunchiul comun de la liceu. Reacția Societății de Studii Clasice nu a întârziat să apară. Aceasta a criticat aspru propunerea Ministerului Educației de a scoate Limba latină din programa liceală pentru filiera teoretică și consideră decizia „o barbarie comisă de un grup de persoane neidentificabile, în mod evident fără niciun fel de orizont cultural și în deplin dispreț față de cultura națională și identitatea noastră europeană“.

Astfel, prin intermediul unui comunicat, reprezentanții Societății de Studii Clasice au reclamat faptul că elaborarea noilor planuri-cadru s-a făcut „fără consultarea prealabilă a niciunui specialist recunoscut din mediul academic“.

Aceștia consideră că scoaterea Limbii latine din liceu reprezintă un atentat la cultura umanistă fondatoare a Europei și că „sfidează bunul simț elementar“. Ei avertizează că această măsură va duce la „distrugerea cognitivă și morală“ a elevilor. Noile planuri-cadru reiau modelul educațional promovat de regimul comunist, a declarat Florian Matei-Popescu, președintele Societății de Studii Clasice din România.

„Într-o țară în care o bună parte din politicieni au un nivel de cultură submediocru, reintroducerea Limbii latine în școală ar fi oferit posibilitatea noilor ge­nerații de a recrea o clasă politică luminată și cu adevărat interesată de viitor“, se mai arată în comunicatul amintit.

„În alte state europene, studiul limbilor străine este tratat cu maximă seriozitate“

Nu doar Latina are probleme în noile planuri-cadru. Și studiul limbilor moderne este pus în paranteză de autorii acestora, proiectele prevăzând reducerea orelor de predare.

Plecând de la această situație, profesorii de limbi romanice și de limba germană din Argeș au solicitat imperios păstrarea a cel puțin două ore pe săptămână pentru fiecare limbă modernă în trunchiul comun al planurilor-cadru pentru liceu, avertizând că reducerea acestora va duce la escaladarea fenomenului meditațiilor și la limitarea accesului elevilor la educație lingvistică de calitate.

Semnatarii afirmă că eliminarea a două ore de limbi moderne din trunchiul comun contravine principiilor educației europene de secol XXI. „Umaniști fiind și corecți față de menirea noastră de a for­ma în școală oameni și nu roboți, considerăm că este absolut obligatoriu ca disciplinele Limbi moderne, Istorie, Geografie să se regăsească în trunchiul comun pentru toate filierele, profilurile și specializările, cu un număr de ore suficient pentru a se realiza achiziția de cunoștințe și formarea de competențe specifice“.

Profesorii atrag atenția și asupra im­­posibilității pregătirii adecvate pentru Bacalaureat la două limbi moderne, fapt prevăzut de noua lege a educației.

De aceea, semnatarii au lansat un apel către universități, către institutele culturale străine din România, către Mi­nisterul Educației și inspectoratele școlare să susțină studiul limbilor moderne la un nivel corespunzător standardelor eu­­ropene. „Facem apel la Ministerul Educației și Cercetării, la Inspectoratele Școlare Județene, la toate universitățile din România, la Institutul Francez, Institutul Cervantes, Institutul Goethe, Centrul Cultural Italian și la profesori, specialiști, studenți, elevi și părinți să se solidarizeze și să susțină studierea serioasă și responsabilă a limbilor moderne în trunchiul comun și în curriculumul de specialitate din planurile-cadru“, se spune în documentul amintit.

În alte state europene, studiul limbilor străine este tratat cu maximă seriozitate. „În Ungaria sunt alocate limbilor străine 5-8 ore săptămânal, în Germania, 6-8 ore, în Franța până la 4 ore pentru fiecare limbă străină, în Danemarca până la 3 ore doar pentru L2“, susține grupul de profesori, subliniind că România riscă să se distanțeze și mai mult de standardele educaționale europene.

Geografia, disciplină puternic ancorată în realitățile secolului XXI, scoasă din trunchiul comun

A explodat și mediul academic geografic. Facultatea de Geografie a Universității din București solicită Ministerului Educației și Cercetării (MEC) să păstreze Geografia în trunchiul comun la toate clasele de liceu, în dezbaterea pe proiectele de planuri-cadru 2025 lansate în consultare de MEC până pe 6 martie, potrivit unui comunicat de presă al instituției.

„Geografia este o disciplină puternic ancorată în realitățile secolului XXI, care joacă un rol esențial în educarea elevilor, contribuind la dezvoltarea cunoștințelor despre lume, la înțelegerea fenomenelor naturale și la formarea unei gândiri critice“, afirmă reprezentanții Facultății în documentul amintit. În opinia lor, „Geografia ajută elevii să înțeleagă locurile, regiunile și mediile în care trăiesc, precum și pe cele din alte părți ale lumii. Aceasta le oferă o perspectivă globală asupra diversității naturale și culturale, înțelegerea fenomenelor naturale. Studierea Geografiei explică procesele actuale cum ar fi schimbările climatice (valuri de căldură, inundații, secete, incendii de ve­­getație). Această cunoaștere este crucială pentru înțelegerea impactului pe care natura îl are asupra vieții umane, dezvoltarea gândirii critice și analitice“, se spune în comunicatul Facultății de Geografie a Universității din București.

„Un popor care nu își cunoaște Istoria e condamnat să o repete, un popor care nu își cunoaște Geografia este condamnat la dezrădăcinare“

Excluderea Geografiei din trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a a generat reacții ferme și din partea Societății de Geografie din România care solicită păstrarea disciplinei în trunchiul comun la clasele terminale. Mai precis, într-o luare de poziție, Societatea de Geografie vorbește despre această disciplină ca fiind una fundamentală, importantă în formarea gândirii critice, a înțelegerii lumii în care trăim și a naturii în ansamblul ei.

„Prin marele nostru savant Simion Mehedinți, prin marele geograf Emmanuel de Martonne, prin marele geograf cărturar George Vâlsan și prin mulți alți geografi, Geografia a adus o contribuție determinantă pentru evoluția României moderne. Geografia contribuie în mod substanțial la formarea gândirii logice și raționale a elevilor, stimulând obișnuința de a gândi în mod multidisciplinar și de a face în permanență corelații cu foarte multe cunoștințe obținute de la alte discipline“, spun semnatarii documentului. „(…) Migrații, pandemii, mișcarea naturală a populației, comportamente demografice, dezvoltare durabilă sunt într-o dinamică accentuată, iar orele de Geografie dispar ca și cum nu ne interesează toate aceste evoluții. (…) Un popor care nu își cunoaște Istoria e condamnat să o repete, un popor care nu își cunoaște Geografia este condamnat la dezrădăcinare și la pierderea identității“, se afirmă din documentul amintit.

„Istoria și Matematica sunt, după Limba și literatura română, disciplinele cu cea mai bună reprezentativitate în trunchiul comun“

În fața reacțiilor venite din mediul academic, ministrul Educației, Daniel David, a explicat în cadrul unei emisiuni la televiziunea națională că va ține cont de vocea specialiștilor în domeniul Isto­riei, care au criticat reducerea numărului de ore de Istorie la clasele a XI-a și a XII-a. În opinia lui, obiectivul este acela de a ajunge la o soluție „cât mai larg acceptată“ până la finalizarea dezbaterii pe marginea noilor planuri-cadru. Ministrul a precizat că Istoria și Matematica sunt, după Limba și literatura română, disciplinele cu cea mai bună reprezentativitate în trunchiul comun, comparativ cu Biologia, Chimia, Fizica, Filozofia și Logica.

„În acest moment, din discuțiile pe care le-am avut cu alți specialiști, unii chiar din zona istoriei, dacă vă uitați la planurile-cadru, exceptând zona de Limbă și comunicare, unde evident că Limba și literatura română este foarte bine reprezentată, Istoria și Matematica au cealaltă reprezentare foarte bună în comparație cu alte discipline clasice, cum sunt Biologia, Chimia, Fizica, nu mai vorbesc despre cele din socio-umane, adică Filozofie sau Logică. Deci apare bine re­­prezentată în trunchiul comun“, a spus ministrul.

„Cum am putut ajunge așa de troglodiți în acest secol al XXI-lea?“

În calitate de președinte al Acade­miei Române, istoricul Ioan-Aurel Pop a luat poziție față de „abuzurile“ pe care le conțin noile planuri-cadru pentru liceu. Acesta susține că eliminarea Istoriei, Geografiei și Limbii Latine din trunchiul comun este „o mare nedreptate“.

Într-un articol publicat pe Afnews.ro, Ioan-Aurel Pop spune: „Cum am putut ajunge așa de troglodiți în acest secol al XXI-lea? În loc să ne străduim să avem profesori cât mai buni de Istorie și Geografie, să creăm conținuturi atractive, să folosim metode cât mai adecvate învățării, să facem din temele aride subiecte de vis, să stârnim curiozitatea copiilor și adolescenților, ne dăm de ceasul morții să tăiem și ce mai este din Istorie și Geografie. Se vede că este amenințată din nou și Limba latină. (…) Istoria, Geografia, Lim­ba latină – ce să mai spun de limba română! – sunt benefice, nu strică nimic, nu tulbură mințile, nu mai nasc naționaliști, șovini, xenofobi, cum ar crede și predică unii. Haideți să ne adunăm mințile și să fim raționali! (…) Criza școlii nu vine din faptul că elevii nu fac educație sexuală (ca materie cu note), să zicem, ci din această uitare de sine, din măsurile în­­dreptate contra școlii sănătoase, din noile directive ale «corectitudinii politice», ajunse la forme distructive pentru viitorul țării. Iar cei care se sperie de identitatea românească – câtă mai există ea – greșesc“, mai spune președintele Academiei Române.

„Hai să stopăm dezinformările despre discipline și planuri-cadru, pentru a ne focaliza responsabil pe construcțiile viitoare“

Ministrul Educației, Daniel David, i-a dat replica președintelui Academiei Române, Ioan Aurel Pop, în dezbaterea proiectelor de plan-cadru pentru liceu lansate de Minister. „Îl întreb pe președintele Academiei Române dacă ne place cum actualul sistem de educație ne tratează copiii și domeniile legate de identitatea/cultura națională. Mie, nu (și știu că nici lui)! Mă uit la testele naționale și in­­ternaționale și sunt extrem de îngrijorat când văd procente adesea de peste 40% sub sau la limita funcționalității. (…) Aș vrea să văd predate conținuturi mai aerisite și relevante“, spune Daniel David.

David a precizat că noua structură a planului-cadru pune accent pe Istoria națională: „În trunchiul comun am in­clus, așa cum se vede clar în propuneri, că demersurile ar trebui să fie focalizate pe Istoria națională mai repede (din clasele a IX-a sau a X-a), deoarece așa ajungem la toți elevii, indiferent de filieră, în timp ce în clasa a XII-a cei care nu sunt la specializarea umanistă nu mai acordă suficient timp istoriei naționale, investind mai mult în materiile de Bacalaureat de specialitate“, potrivit lui Daniel David.

Într-o postare pe Facebook, ministrul a condamnat ferm răspândirea „conspirațiilor și dezinformărilor“: „Hai să stopăm împreună conspirațiile și dezinformările despre discipline și planuri-cadru, pentru a ne focaliza responsabil pe construcțiile viitoare pentru copiii noștri și pentru sistemul nostru de educație, prin consultare/dezbatere normală“.

Daniel David a reiterat deschiderea Ministerului Educației către propunerile societății civile și ale specialiștilor și a anunțat că dacă, după cinci săptămâni de consultare publică, nu se ajunge la un consens larg acceptat, procesul va fi re­­luat. „Dacă după aceste cinci săptămâni de consultare publică/dezbateri națio­nale, nu voi putea veni în luna mai cu o variantă larg acceptată de mediul educațional și de societate, ținând cont că ținta este implementarea din anul școlar 2026-2027, vom relua întregul proces până când obținem acest lucru!“, a încheiat Daniel David.

Ministerul promite reanalizarea statutului Istoriei și al Geografiei în noile planuri-cadru

Totuși, presiunea școlii, a mediului academic și a societății civile a determinat Ministerul Educației să emită un comunicat prin care să anunțe că, potrivit clarificărilor din documentul minis­terial „Puncte de vedere asupra principalelor observații exprimate în cadrul consultării publice privind planurile-cadru de învățământ liceal“, statutul Istoriei și al Geografiei în noile planuri-cadru pentru liceu va fi reanalizat: „Luând act de opinia publică, statutul disciplinei va fi reanalizat și, împreună cu specialiști, vom căuta soluții care să nu afecteze statutul altor discipline în urma deciziei care se va lua“, precizează reprezentanții Mi­nisterului Educației, potrivit documentului citat. Nu același lucru s-a anunțat în legătură cu Limba latină, al cărei statut rămâne deocamdată incert.

Dezbaterile continuă, evenimentele sunt în curs de desfășurare, valul de ­ne­mulțumiri din partea profesorilor, specialiștilor și instituțiilor de învățământ din România e departe de a se stinge, epopeea planurilor-cadru pentru liceu este abia la început, iar posibilitatea ca, în lipsa unui acord lărgit cu societatea civilă și specialiștii în domeniu, dezba­terea să fie reluată de la zero trebuie luată în calcul.

Articol publicat în nr. 61-62 al revistei Tribuna Învățământului