Foto: Guvernul României

Puține despre școală la acest început de an școlar. Despre școală, adică despre învățătură de carte și despre educație în cadru instituționalizat. Cum să fie făcute mai cu folos, transmise în condiții mai bune, de către oameni mai potriviți, mai bine pregătiți pentru așa ceva. Despre conținutul învățăturii și educației în perspectiva anului școlar care a început s-a vorbit mai ales tangențial în această perioadă. Dominante în preocupări au fost forma și formalizarea, reglemen­tarea, birocrația, teoretizarea, promisiunile, dar și acelea, referitoare la momente de pauză, de time-out luat de la învățătură: unde să se ducă elevii dați afară din oră, cum să fie distribuite vacanțele, ce să se întâmple cu notele de la examene, testări etc.

Camera care nu există, pedeapsa care nu trebuie dată

A făcut vâlvă „camera de detenție“, cică înființată din noul an școlar în fiecare școală, pentru trimiterea acolo a vreunui elev indisciplinat în oră. De fapt, așa ceva nu există și nu e prevăzut să existe, cu denumirea aceasta scrisă în vreo re­glementare. Adevărat, este scrisă pedeapsa sub formă de scoatere a elevului din clasă și trimiterea în alt spațiu din școală, dar atât. Oricum, o asemenea pedeapsă nu trebuie dată niciodată.

Discuția e mai veche, din cursul anului școlar trecut, pe când o prevedere prost formulată și rău plasată în Statutul elevului (proiect pe atunci) a generat o expresie nesărată, din aceeași categorie, să zicem, cu „Programul Rabla“. În apropierea noului an școlar, în Statutul elevului instituit prin OME 5707/01.08.2024, prevederea a fost menținută, tot ca o sancțiune trecută inadecvat, la „Îndatoririle elevilor“ și tot fără referire la „detenție“: „În cazul elevilor care în timpul orei de curs manifestă comportamente care aduc prejudicii activității de predare-învățare-evaluare, cadrul didactic poate decide ca aceștia să desfășoare activitate în școală, în timpul orei respective, sub supravegherea obligatorie a unui cadru didactic sau a unui cadru didactic auxi­liar, într-un spațiu supravegheat video din unitatea de învățământ stabilit pentru desfășurarea, de regulă, a unor activități de tipul lectură suplimentară, completarea de fișe de lucru etc. În acest caz, părintele/reprezentantul legal al elevului va fi informat în scris/prin mijloace de co­­municare electronică (…).“

Față de reacțiile apărute (unele… ce să mai vorbim…, de la înverșunare că „de ce nu e statutul pe care l-am scris noi“, la plângere penală împotriva ministrului Educației pentru abuz în serviciu), doamna ministru Ligia Deca a răspuns, în perspectiva noului an școlar, că „posibilitatea ca un profesor să decidă ca un elev să desfășoare activități în alt spațiu din școală, dacă deranjează ora, este o opțiune, nu o obligație. În plus, această măsură va fi reglementată de fiecare școală în parte, în colaborare cu reprezentanții părinților, ai elevilor și ai sindicatelor“.

Sancționarea unui elev prin darea afară din clasă, în timpul orei, este de ne­­conceput. Este antieducativ, periculos, ilegal și dovedește iresponsabilitate din partea cui recurge la așa ceva, indiferent în ce „alt spațiu din școală“ e trimis elevul, cât e el de supravegheat, cât de opțională e decizia profesorului și cât de „în colaborare“ e luată. „Nu dai niciodată elevul afară din clasă!“ este una din primele învățături receptate ca tânăr nou venit în meseria de profesor. Motivele sunt multe și, mai ales, tari.

Pe parcursul unei ore, în clasă, elevul se află în responsabilitatea unui profesor, iar în ora următoare, trece în responsabilitatea altui profesor, eventual, în altă clasă. Atunci, cum să iasă din această responsabilitate prestabilită, certificată (e orarul școlii, cu semnătura fiecărui profesor pentru fiecare oră) și să treacă accidental în responsabilitatea altcuiva?! Cum să fie „înlocuită“ învățătura de carte (partea din „materie“ în ora din care elevul e scos) cu „activități de tipul…“?! Pentru acei elevi care vor „să fenteze“ o oră, o lecție, o evaluare etc., va fi tocmai potri­vită nițică indisciplină de moment, ca să scape de oră, de notă etc. Pentru acei părinți care-i cer dirigintei sau dirigintelui „să scape clasa“ de „copilu-ăla rău“, va fi o soluție pe plac să tot fie dat afară cel vizat, fără tevatura cu mutarea la altă școală sau cu lăsarea repetent. Cu „consilierea“ care e prevăzută a fi făcută în timpul de ședere în acel „alt spațiu“, ne-am găsi în plină atmosferă de Ha­­barnam în Orașul Soarelui, cartea lui N. Nosov în care e amintită, la un moment, dat, o cameră în care era băgat vreunul care făcea rele de felul că scotea limba sau întărâta vreun câine, iar ca pedeapsă, un milițian îi făcea morală între cinci și cincizeci de minute, după cât de mare era vina.

Canicula afectează toată școala, nu doar examenele naționale

În perspectiva celuilalt capăt, de sfârșit, al anului școlar abia început, apare ca foarte bună măsura luată de Ministerul Educației pentru organizare și finalizare a examenelor naționale în iunie. Cauza este canicula din timpul de tradiție al desfășurării examenelor.

Dar, totodată, celelalte activități din școală nu sunt afectate de caniculă?! Se pare că nu, după cum gândesc decidenții Educației, în sensul că sfârșitul școlii (al activităților în clase), de câțiva ani, se pe­­trece tot în jurul lui 20 iunie, reînceperea școlii fiind devansată încet-încet, de la 10 septembrie (deja, devansare, față de clasicul 15 septembrie), la 9 septembrie, anul acesta, iar la anul, la 8 septembrie. Datele respective sunt de luat în seamă ca inconfortabile pentru ore desfășurate în sălile de clasă, mai ales luând în seamă condițiile anului 2024, cu călduri mari pornite din iunie și manifeste și în septembrie.

Părerea (devenită convingere pentru mulți) că „avem cel mai scurt an școlar“ a tot provocat frământări, cărora nu li s-a găsit decât o singură soluție: reducerea vacanței de vară. Și aici, motivele sunt diverse: neputința de a umple vacanța cu activități, programele de vacanță (câte sunt) puțin accesibile financiar părin­ților, distrugerea taberelor școlare, frica autorităților educației de a impune ca vacanță să nu însemne școală-ncuiată toată vara. Contracararea a fost găsită în micșorarea vacanței mari, ca să nu se vadă lipsa de activitate.

De dată recentă, din acest an, este reconfirmarea că analfabetismul funcțional e o realitate, inclusiv dincolo de ­vârsta școlii, din moment ce un raport al OCDE privind organizarea anului școlar în mai multe țări, care arată că România are un număr mare al zilelor de vacanță în total, peste an, din cauza fragmentării anului școlar, a fost înțeles la noi cu sensul că avem multe zile de vacanță pentru că vacanța de vară e prea lungă. În pofida inclusiv a constatărilor acestui raport extern, și anul școlar 2024-2025 rămâne împărțit în cinci module și, implicit, fragmentat de multe vacanțe, plus „minivacanțele“ de sărbători și alte felurite pretexte ca să nu se facă ore. Pentru noul an școlar, încă din anul școlar trecut, marea grijă a fost să se stabilească datele, dife­rite pe județe, ale vacanței din februarie 2025, numită „vacanță de schi“. Denumirea e forțată. Nu suntem o țară a sporturilor de iarnă, a vacanțelor hibernale. Ba, denumirea de „vacanță de schi“ arată parcă și sfidare la adresa „omului de rând“, apăsat în toiul iernii, în februarie, de costurile casei, deci fără putință de a se gândi măcar cât l-ar costa să-și ducă copilul la schi.

Școala și schimbările climatice

Revizuirea structurii anului școlar sub influența schimbărilor climatice este de dorit să fie analizată în cursul actualului an școlar, nu prin consultări și sondaje diletante de felul „am pus în consultare“ și „care împărțire vă convine“, ci prin apel la oameni cu pricepere și responsabilități în chestiune. Un început l-au constituit consultările de la Guvernul României „cu reprezentanți ai mediului academic din întreaga țară, în perspectiva dezvoltării unei viitoare colaborări cu instituțiile centrale în sfera schimbărilor climatice și a tranziției energetice“. Șeful Cancelariei prim-ministrului, Alexandru-Mihai Ghigiu, a subliniat: „Ne-am propus ca prin acest demers să valorificăm competențele și capacitatea de care dispune mediul academic în problematicile schimbărilor climatice și să implicăm specialiști din universități pentru a contura împreună cu reprezentanții institu­țiilor centrale cele mai bune programe și politici publice în domeniu. Guvernul susține, totodată, formarea generațiilor noi de specialiști, prin alinierea ofertelor curriculare la nevoile actuale ale pieței în privința specializărilor conexe zonei de tranziție către o economie verde si combaterea efectelor schimbărilor climatice“.

Din perspectiva educației, doamna ministru Ligia Deca a precizat că „există deja programe implementate în acest sens, iar din 2025 ele vor beneficia și de sprijin financiar, prin colaborarea între Ministerul Educației, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Administrația Fondului de Mediu“.

La propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Executivul a adoptat, prin hotărâre de guvern, „Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice (SNASC) pentru perioada 2024-2030, cu perspectiva anului 2050“, strategie realizată cu sprijinul Administrației Prezidențiale și a Comitetului Interministerial pentru Schimbări Climatice din cadrul Guvernului României.

Domeniul educației se regăsește între direcțiile vizate de strategia care „acoperă multiple sectoare cheie, inclusiv resursele de apă, pădurile, sănătatea publică, educația, energia și transporturile, oferind direcții clare de acțiune și măsuri specifice pentru fiecare domeniu“. Mircea Fechet, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor: „Adoptarea Strategiei Naționale privind Adaptarea la Schimbările Climatice reprezintă un moment de referință în angajamentul nostru de a proteja Ro­mânia și pe cetățenii săi de provocările fără precedent ale vremurilor moderne. Schimbările climatice nu sunt doar o amenințare abstractă, ci o realitate care influențează direct fiecare aspect al vieților noastre. Prin această strategie ne propunem să nu fim doar reactivi, ci proactivi, construind o Românie rezilientă, ca­pabilă să facă față cu succes acestor provocări și să protejeze resursele vitale, să­nătatea publică și ecosistemele noastre. Este responsabilitatea noastră, ca națiune, să asigurăm un viitor durabil pentru generațiile viitoare“.

Încă un pas către tocmeala asupra notelor

Ca noutate pentru anul școlar 2024-2025 se anunță și posibilitatea creată candidaților la examenele naționale de a-și vedea lucrările înainte de a depune contestație. Ministerul Educației consideră că această prevedere va permite „o mai bună fundamentare a deciziei privind contestarea notei obținute la evaluarea inițială“, adică, părerea este că văzându-și lucrările, candidații își vor da seama dacă merită sau nu să con­teste și, astfel, numărul contestațiilor va scădea.

De fapt, va fi invers. Fiind introdusă posibilitatea de „vizualizare“ (?!) a lucrărilor, numărul contestațiilor va crește, cum vor crește și birocrația, și consumul de timp, și aglomerația de la centrele de examen. Teoretic, toate lucrările vor deveni astfel „vizionabile“ și, cu posibilitatea aceasta și cu omeneasca părere că „eu știu că am făcut bine“, cine nu va dori să-și vadă lucrarea și să depună o contestație?! De altfel, cererea de „vizualizare“ reprezintă în sine o formă de contestație și vor fi multe de acest fel. Deoarece lucrările sunt niște documente la care trebuie cerut acces cu prezență fi­­zică, iar accesul candidatului minor este permis doar însoțit de un adult, în centrele de examen se vor strânge lume și cereri și se va proceda la o înregistrare (măcar pentru a ține ordinea). Timpului de reluare a corectării lucrărilor cu note contestate i se va adăuga (de fapt, va fi precedat de) timpul discuției cu lucrarea în față. Aspectul general va fi de tocmeală asupra notei.

Pasul următor, în perspectiva anilor școlari care vin, cine știe dacă nu va fi negocierea în termeni de cerere și ofertă, între elev și profesor, a notei obișnuite, la lecție.

Mâine-poimâine trecem și Testarea PISA în catalog

Tot în perspectiva birocratizării, a ­formalizării, se înscrie și consemnarea sub formă de punctaje a rezultatelor la evaluările de la sfârșitul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a. Doamna ministru al Educației, Ligia Deca, apreciază că aceasta „permite o mai bună înțelegere a nivelu­rilor de performanță“, adăugând motivația: „În toate discuțiile cu părinții mi s-a semnalat dificultatea de a corela codurile care erau atribuite răspunsurilor cu nivelul de competență al copiilor, așa încât, pentru a crește utilitatea rezultatelor, propunem această modificare“. Despre „competență“ la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a e de discutat în alt context (apropo de competență). Aici este de reținut că transformarea în lucrări (testări) cu note și calificative a unor evaluări care urmăresc aptitudini, abilități, evoluții, nu cu­­noștințe, se înscrie în goana după note, punctaje, locuri în clasamente obținute de copii, prin care unii părinți își legitimează propria poziționare în ochii celor din jur. Așadar, căutarea de competiții, concursuri, olimpiade pentru copii de vârste cât mai mici continuă.

Și în acest caz, te pomenești că se prefigurează un pas următor, în ­perspectiva anilor școlari care vin, pas care cine știe dacă nu va fi „consemnarea sub formă de punctaje“, adică transformarea în note a rezultatelor de la Testarea PISA.

Promisiuni ale autorităților pentru elevi

Masă sănătoasă

Marcel Ciolacu, prim-ministrul Gu­vernului României: „Asigurăm, pentru aproape 1,9 milioane de copii de la grădiniță și școală, hrană sănătoasă: fructe, legume, produse lactate și de panificație. Continuăm acest program derulat și în anul școlar trecut. Bugetul total al programului depășește 760 de milioane de lei, din care peste 86 de milioane de lei reprezintă bani europeni“.

Mihai Constantin, purtătorul de cu­vânt al Guvernului României: „Aproape 1,9 milioane de copii care merg la grădiniță sau la școală vor primi în continuare fructe, legume, produse lactate și de panificație proaspete. Continuă astfel Programul pentru școli al României, de care au beneficiat aproximativ 1,8 milioane de copii și în cursul anului școlar precedent, iar acest program continuă și, iată, se și extinde. Săptămânal, copiii din grădinițe și școli până în clasa a VIII-a inclusiv vor primi câte două porții de fructe și/sau legume, trei porții de lapte, două porții de produse lactate și cinci produse de panificație. În plus, ei vor fi și învățați de ce este important să mâncăm sănătos, prin acțiuni educative despre nutriție, incluse în acest program. Programul este finanțat de către Ministerul Agriculturii, dar derularea sa efectivă cade în responsabilitatea autorităților administrației publice locale și în responsabilitatea directo­rilor grădinițelor și școlilor, care răspund, așadar, de buna desfășurare a acestui program“.

Antiviolență

Marcel Ciolacu, prim-ministrul Gu­vernului României: „Completăm setul de măsuri pentru combaterea violenței școlare printr-un Plan național pentru un mediu sigur în învățământ. Toți copiii victime ale violenței sau implicați ­într-un asemenea act primesc sprijin de specialitate și le decontăm ședințe de terapie. Organizăm cursuri de formare pentru profesori și o bibliotecă online cu conținut dedicat combaterii violenței în școli“.

Mihai Constantin, purtătorul de cu­vânt al Guvernului României: „Planul a fost adoptat pentru evidenta asigurare a unui mediu cât mai sigur de învățământ pentru elevi, dar și un mediu de lucru pentru profesori și pentru liniștea bine meritată a părinților care își lasă copiii în mediul de învățământ. Este vorba despre un plan multi-instituțional, care, pe paliere, va avea responsabilități împărțite, pornind de la unitățile școlare propriu-zise, apoi la Ministerul Educației, Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii, la inspectoratele județene de poliție și ale municipiului București, pentru asigurarea unei fluidizări a traficului în zonele școlare. Este un plan complex, care va fi coordonat de către Ministerul Educației, dar care are responsabilități adiacente către mai multe instituții. Și acest plan va duce și el la o serie de măsuri concrete care vor fi anunțate în perioada următoare“.

Educație antidrog

Agenția Național Antidrog (ANA): „Specialiștii antidrog au avut întâlniri de lucru cu reprezentanții direcțiilor de protecție a copilului din cadrul sectoarelor 1-6 ale municipiului București și ai Avocatului Copilului, șefii sectoarelor de poliție din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București și reprezentanți ai Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București. Între temele abordate s-au regăsit modalitățile de lucru cu minorii și noile modificări ale Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri. A fost analizată activitatea desfășurată în anul școlar anterior și au fost identificate soluții pentru îmbunătățirea colaborării interinstituționale în noul an școlar“.

Cultură

Elevii primesc dreptul de a beneficia de finanțare nerambursabilă pentru proiecte culturale. Guvernul României: „Se extinde aria beneficiarilor finanțărilor nerambursabile, prin includerea în sfera potențialilor solicitanți de finanțări a elevilor de la cursurile cu frecvență, din învățământul preuniversitar de stat, pentru a putea beneficia de burse de studii, burse de creație, stagii de formare, granturi de călătorie, inclusiv rezidențe artistice. Ordonanța are în vedere elevii minori sau care devin majori în anii terminali ai liceului, sprijinul financiar vizând doar categoria elevilor care au ca activități principale participarea la ­cursurile școlare și preocuparea artistică pentru care se solicită finanțarea. Elevii minori pot încheia contractul de finan­țare nerambursabilă prin reprezentantul legal. Sumele alocate elevilor sunt neimpozabile și nu sunt luate în considerare la calculul venitului mediu net lunar pe membru de familie pentru obținerea de beneficii sociale“.

Sport

Exclusiv pentru sprijinirea și dezvoltarea activității sportive la nivel de copii și juniori, cluburile sportive de drept privat beneficiază de alocații de la bugetul de stat. Guvernul României: „Ordonanța pentru modificarea Legii nr. 69/2000 a educației fizice și sportului vine să sprijine obiectivele Agenției Naționale pentru Sport privind susținerea activității sportive la nivel de copii și juniori, asigurând parcursul coerent al sportivilor către înalta performanță, precum și promovarea de programe la nivel național pentru creșterea bazei de selecție pentru sportul de performanță și a numărului sportivilor legitimați prin promovarea sportului de performanță la nivel de copii și juniori“.

Articol publicat în nr. 55-56-57 al revistei Tribuna Învățământului