Interviu cu prof. Nicoleta Bercaru, directorul Şcolii Gimnaziale Nicolae Tonitza, Constanţa

Stimată doamnă director, conduceţi o instituţie de învăţământ care, deşi tânără (s-a născut în 1981), a reuşit cu succes să se impună în peisajul educaţional constănţean. Ce stă la baza acestui succes, a acestui interes pe care îl manifestă cumunitatea locală faţă de această instituţie de învăţământ?
Pentru mine, ca manager al şcolii, dar şi pentru colegii mei, cel mai important este elevul. Trebuie să înţelegem cu toţii că centrul universului educaţional este elevul. Pentru asta încercăm, şi se pare că şi reuşim (poate nu totdeauna), o colaborare cu părintele, un alt actor extrem de important în viaţa şcolii. Unii fără alţii nu putem.
Care este misiunea Şcolii Nicolae Tonitza astăzi, într-o epocă în care volumul informaţional în creştere ne cere o upgradare permanentă?
Nu eram aici la începuturile şcolii. Însă, încă de la început, Şcoala Nicolae Tonitza a fost o şcoală cu rezultate foarte bune. Sunt convinsă că primii manageri ai şcolii au avut în vedere evoluţia elevului şi integrarea lui cu succes în societatea care urma să îl preia peste ani.
Astăzi, misiunea şcolii are în vedere creşterea permanentă a calităţii actului educaţional în vederea unei bune orientări şcolare şi profesionale şi promovării performanţei, care se realizează prin stabilirea unei politici educaţionale coerente la nivelul instituţiei, perfecţionarea continuă a cadrelor didactice, folosirea mijloacelor activ-participative în procesul instructiv-educativ, precum şi orientarea absolvenţilor spre instituţii de învăţământ care să le asigure succesul în viaţă şi promovarea valorilor spre liceele de elită din învăţământul constănţean.
Ce reprezintă performanţa pentru Şcoala Gimnazială Nicolae Tonitza? Vorbiţi-ne despre performanţă şi calitate, despre modul în care se oglindesc ele în activitatea şcolii.
În societatea noastră, din nefericire, performanţa înseamnă ca elevul să aibă 10 pe linie. Eu consider că performanţa constă în rezultatele de la final de ciclu gimnazial, când elevul reuşeşte cu succes să îşi atingă ţinta propusă, să îşi împlinească visul de a ajunge la liceul dorit. Performanţa înseamnă să reuşeşti să aduci părintele în viaţa şcolii şi să îl faci să înţeleagă cât este de important să se implice, să înţeleagă că rolul lui trebuie să continue şi dincolo de porţile şcolii. Părinţii din Şcoala Tonitza se implică în viaţa şcolii, îşi iau în serios atât rolul de părinte, cât şi pe cel de cetăţean.
Performanţă înseamnă deschidere către nou, să înţelegem faptul că lumea se schimbă, că generaţiile sunt altfel, iar noi, dascălii, avem obligaţia de a ne adapta. Precum un laptop care, din când în când, trebuie să se updateze, deoarece nu mai face faţă noilor programe ce apar.
Care este viziunea dumneavoastră managerială, care este viziunea conducerii Şcolii Tonitza?
Viziunea mea am expus-o mai sus, chiar prin misiune. Sunt un om deschis la nou, un om care comunică mult cu elevii, cu părinţii şi cu colegii. Nu fac nimic singură. Consider că forţa unei organizaţii constă în coeziunea ei. Întreaga viaţă este o şcoală, spune Comenius, deci trebuie permanent să învăţăm din orice şi de la oricine.
Performare şi performanţă în educaţia generaţiei postmoderne este viziunea şcolii.
Nu se poate face învăţământ de calitate fără un corp profesoral de calitate. Ce fel de cadre didactice predau la Şcoala Gimnazială Nicolae Tonitza?
Foarte adevărat, nu poţi cere calitate dacă nu oferi calitate. Cum spune un proverb românesc: Ce semeni, aceea culegi!
Suntem o şcoală mare şi foarte solicitată. Avem 65 de cadre didactice. Fiecare dascăl al şcolii îşi dă interesul să ţină ştacheta cât mai sus şi, având în vedere rezultatele şcolii, fiecare în parte reuşeşte. Încercăm cu toţii să atragem copilul către şcoală, să îi placă aici, să fie fericit la şcoală şi să revină cu plăcere. Organizăm activităţi extracurriculare foarte diversificate, opţionale atractive, parteneriate interesante, metode noi şi atractive de predare-învăţare. Cu alte cuvinte, ne „updatăm“.
Vorbeaţi despre „rezultatele şcolii“. Care sunt acestea, care sunt performanţele care îi certifică ca reprezenanţi ai unei şcoli de calitate pe elevii de la Nicolae Tonitza?
În acest moment avem 1.360 de elevi (primar, gimnazial), deci…  foarte mulţi. Sunt copii buni şi foarte buni, copii interesaţi, copii implicaţi, copii care au învăţat că trebuie să aibă obiective, că au un rol în viaţa şcolii, care este minicomunitatea lor, copii care doresc permanent să performeze şi se pare că şi reuşesc. Sunt copii cuminţi, care ştiu ce este regula şi regulamentul, care au învăţat că dacă vrei să ai, trebuie să păstrezi, dacă vrei să ştii, trebuie să întrebi.
Suntem şcoală cu specific de arte plastice la gimnaziu. Avem premii şi rezultate excepţionale la toate materiile, începând cu româna şi matematica şi încheind cu muzica, educaţia tehnologică şi, bineînţeles, artele plastice. Când spun rezultate excepţionale mă refer la premii la nivel judeţean, naţional şi internaţional.
Care sunt legăturile şcolii cu învăţământul european? Vorbiţi-ne despre proiecte, parteneriate, schimburi de experienţă, recunoaştere la nivel naţional şi internaţional.
Aşa cum spuneam mai devreme, Întreaga viaţă este o şcoală (Comenius), şi încerc să învăţ oriunde şi de la oricine. Şi cum trebuie în primul rând să învăţăm de la cei mai buni, a fost absolut necesar şi obligatoriu să „palpăm“ şi alte sisteme de învăţământ. Pentru asta am încheiat parteneriate, am făcut schimburi de experienţă cu şcoli din Turcia, din Polonia, Portugalia şi Croaţia. În schimburile de experienţă au fost implicaţi atât colegii mei, cât şi elevi ai şcolii, prin vizite în ţările respective şi prin prezenţa partenerilor noştri la noi în şcoală.
Avem în desfăşurare în acest moment un Proiect Erasmus+, în parteneriat cu alte patru ţări.
Doamnă director, în câteva cuvinte: de ce vin elevii la Şcoala Gimnazială Nicolae Tonitza?
Elevul trebuie să vină la şcoală cu plăcere, elevul trebuie să se dezvolte într-un mediu sigur din toate punctele de vedere, pentru că elevul trebuie să înveţe să aibă ţinte, obiective clare, urmărind în acelaşi timp performanţa. Toate acestea se întâmplă în şcoala noastră, sub îndrumarea unor cadre didactice cu adevărat dedicate profesiei lor. Suntem o şcoală aparte: suntem şcoala care anul trecut a experimentat o lună fără teme, lucru apreciat de întreaga ţară şi lucru care a dus la schimbarea legii în ceea ce priveşte temele elevilor; suntem şcoala care de un an nu mai are clopoţel, în pauze cântând muzica timp de 10 minute, fapt ce a dus la scăderea actelor de violenţă între copii; suntem şcoala în care cântă imnul la prima oră, pentru că elevii trebuie să înveţe dragostea de ţară şi respectul pentru tot ceea ce este românesc; suntem şcoala care în Anul Centenar a arborat la fereastra fiecărei clase tricolorul României şi în care, în fiecare primă săptămână a fiecărei luni a anului 2018, toţi, cadre didactice şi elevi, îmbrăcăm cu mândrie portul popular românesc. Iată doar câteva motive pentru care vin elevii la Şcoala Nicolae Tonitza.
Ce vă doriţi de la anii care vor veni, doamnă director? Cum vedeţi Şcoala Gimnazială Nicolae Tonitza în viitor?
Îmi doresc ca cei care ne conduc să se aplece mai mult asupra noastră, a celor care facem parte din sistemul de învăţământ, şi sper să trăiesc clipa în care elevii Şcolii Nicolae Tonitza să aibă parte de o bază materială de nivel european, aşa cum merită orice copil. Investind în educaţie, investim în viitor!!!
Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU