prof. Iulian Danielescu
Stimate domnule inspector general, care este situaţia şcolii brăilene în anul şcolar 2013-2014? Cu ce probleme/urgenţe vă confruntaţi?
Situaţia şcolii brăilene în anul şcolar 2013-2014 este foarte bună, urmărim şi analizăm constant procesul instructiv-educativ şi de pregătire suplimentară la disciplinele de examen, dar şi la celelalte discipline, cu accent pe şcolile din mediul rural, în scopul prevenirii eventualelor discrepanţe între mediul urban şi mediul rural.
Sunt mari discrepanţele între învăţământul urban şi cel rural? Beneficiază copiii brăileni de egalitate de şanse?
În scopul atingerii acestor obiective, al realizării egalităţii de şanse, Inspectoratul Școlar Judeţean Brăila a desfăşurat o serie de proiecte cu finanţare europeană: Proiectul FSE „Salvaţi copiii de abandon şi neintegrare” ID61264, Proiectul FSE „Cerinţe educaţionale speciale pentru toţi” ID 60655. În perioada următoare, Inspectoratul Școlar Judeţean Brăila a propus şi alte proiecte cu finanţare europeană, care sunt în faza de evaluare.
Cum staţi la capitolul abandon şcolar? Știu că aveţi unele probleme legate de acest aspect, mai ales în cazul comunităţii rrome.
Abandonul şcolar nu poate fi conexat cu niciuna dintre comunităţile judeţului Brăila, el prezentând variaţii anuale, care ţin în mod special de deplasarea familiilor în alte zone decât cea de domiciliu. Pentru aceşti copii, şcolile au fost consiliate să organizeze activităţi remediale orientate atât la nivel de grup, cât şi la nivel individual pentru cazuri speciale.
Procentul de abandon în anul şcolar 2012-2013 are valori extrem de scăzute, sub 1% pentru toate nivelurile, după cum urmează: nivel primar – 0,34%, nivel gimnazial – 0,78%, nivel liceal – 0,18%. Referitor la mediul de provenienţă, procentul de abandon este: rural – 0,95%, urban – 0,27%.
La a doua şansă rata de abandon este mai mare, şi anume: 3% la nivel primar şi 29% la nivel gimnazial, ceea ce constituie o excepţie justificată de faptul că persoanele care participă la aceste cursuri sunt persoane adulte care fac parte din medii/grupuri dezavantajate.
De asemenea, Inspectoratul Școlar Judeţean Brăila a colaborat cu comunitatea locală pentru scrierea de proiecte de combatere a abandonului şcolar prin Fondul Român de Dezvoltare Socială.
Pentru rezolvarea tuturor acestor probleme, la nivel de ISJ se simte nevoia unei mai bune colaborări cu administraţiile locale? De fapt, se implică acestea în bunul mers al şcolii, locul în care învaţă şi copiii lor?
Reacţia unităţilor administrativ-teritoriale din judeţul Brăila o putem considera în multe situaţii una pozitivă şi imediată. Nivelul de implicare a administraţiei locale şi în special a primarilor a fost mai mare decât în anii trecuţi.
Dacă acest trend se va menţine, credem că multe dintre problemele sociale, logistice, financiare cu care se confruntă învăţământul şi în care sunt implicate administraţiile locale îşi vor găsi o rezolvare în interesul elevilor şi al cadrelor didactice.
De exemplu, unităţile de învăţământ din municipiul Brăila închise patru zile în martie 2013 pentru că nu aveau căldură de la CET au fost finanţate suplimentar pentru ca până în noiembrie 2013 să aibă autonomie la încălzire.
Vorbiţi-ne despre proiectele şi parteneriatele încheiate de ISJ-ul pe care îl conduceţi.
Faţă de anii trecuţi, un procent tot mai mare de cadre didactice a aplicat pentru proiecte de tip Comenius, Grundtvig, Leonardo, unite, după cum ştim, începând cu 2014 sub sigla Erasmus+. Aceste proiecte sunt proiecte de mobilitate sau parteneriate la nivel european la care participă cadrele didactice din comunitatea europeană.
Resursele umane au fost şi vor fi formate cu sprijin financiar european, Inspectoratul Școlar Judeţean Brăila asumându-şi în multe dintre aceste proiecte rol de beneficiar sau de partener, coordonând alături de Casa Corpului Didactic Brăila formarea cadrelor didactice la nivelul Regiunii de Sud-Est.
Un exemplu de proiect la nivelul comunităţii locale este acela prin care Poliţia Rutieră Brăila asigură fluiditatea traficului auto şi pietonal în zona şcolilor cu risc de accidente.
Care este situaţia infrastructurii şcolare din judeţ, o problemă care dă bătăi de cap şcolii româneşti de 25 de ani?
Situaţia infrastructurii şcolare din judeţ este bună, dar avem nevoie de finalizarea unor campusuri lăsate în conservare de şantier din 2009, ceea ce duce la imposibilitatea asigurării cazării elevilor. Dacă aceste campusuri şcolare ar fi finalizate, s-ar putea reduce abandonul şcolar.
Există la nivel de inspectorat o preocupare reală pentru performanţă şi calitate atât la nivelul cadrelor didactice, cât şi al copiilor şi, nu în ultimul rând, al dotărilor de care beneficiază unităţile de învăţământ?
Performanţa şi calitatea demersului didactic constituie una dintre direcţiile majore de acţiune ale actualei conduceri a Inspectoratului Școlar Judeţean Brăila, care s-a manifestat prin crearea condiţiilor de formare a cadrelor didactice pe domeniul calităţii, formare realizată printr-un proiect de nivel naţional.
În ceea ce priveşte performanţa, ea trebuie înţeleasă nu doar ca rezultate la olimpiadele de nivel naţional şi internaţional, ci şi ca atribut ce determină formarea unei tinere generaţii capabile de dezvoltare personală şi de integrare socială.
Astfel, întreaga echipă a Inspectoratului Școlar Judeţean Brăila şi-a intensificat activitatea de îndrumare în scopul obţinerii de performanţe didactice la nivelul întregului judeţ.
Au fost realizate cercuri metodice cu conţinuturi deosebite, activităţi ştiinţifice, sesiuni de comunicări, festivaluri, concursuri şcolare, mese rotunde, expoziţii şi activităţi extraşcolare la care au participat cadre didactice şi elevi.
Care sunt cele mai importante direcţii pe care veţi acţiona în anul 2014?
Inspectoratul Școlar Judeţean Brăila, ca reprezentant şi garant al politicilor educaţionale asumate de Ministerul Educaţiei Naţionale, îşi va centra activitatea pe direcţiile de interes stabilite la nivel naţional, desfăşurând activităţi adaptate problematicilor locale şi orientate către: rezultate deosebite la evaluările naţionale şi bacalaureat la nivelul judeţului Brăila, creşterea calităţii demersului didactic, formarea managerilor de unităţi şcolare, formarea membrilor CEAC şi CA pentru o administrare eficientă a şcolilor, formarea cadrelor didactice şi în special a cadrelor didactice debutante, perfecţionarea cadrelor didactice auxiliare pentru dobândirea de abilităţi specifice.
Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU
