Domnule inspector general, anul școlar 2013-2014 se înscrie într-o perioadă în care finanțarea sistemului național de educație este deficitară. Cât de pregătite sunt școlile din județul Mureș pentru începerea anului școlar?
Imediat după încheierea anului școlar precedent, am apelat la administrațiile locale, solicitându-le să ia toate măsurile necesare pentru ca în prima zi a anului școlar 2013-2014, toate unitățile de învățământ să fie pregătite să-și primească elevii în cele mai bune condiții.
În mod normal, consiliile locale sunt responsabile de asigurarea bazei materiale necesare unei educații de calitate. Inspectoratul școlar județean s-a implicat însă cu responsabilitate în acest demers, beneficiind de sprijinul Consiliului Județean Mureș și de cel al Prefecturii. Deși majoritatea primăriilor și-au asumat responsabilitatea gestionării acestui domeniu, mai există excepții ce trebuie corectate. Există și cazuri obiective, în care îndeplinirea unor standarde minime este în acest moment imposibilă. ~n județ mai avem doar 15 unități școlare care nu au autorizație sanitară de funcționare.
Există probleme la încadrarea cu personal didactic calificat?
În prezent se derulează etapele prevăzute în calendarul de mobilitate a personalului didactic și ne apropiem de ultima sesiune de repartizare a solicitanților care au participat la concursuri. Încadrarea catedrelor cu personal calificat nu a fost în ultimii ani o problemă dificilă la nivelul județului. Din estimările pe care le avem, în anul școlar 2013-2014 nu vor funcționa suplinitori necalificați.
Ce părere aveți despre actualul sistem de titularizare? Ce rezultate au fost obținute la nivelul județului?
Metodologia de organizare a concursului de titularizare în învățământ este operațională. Din totalul de 998 de cadre didactice prezente la concurs, 432 au obținut note peste 5. Dintre acestea, 235 sunt note peste 7. Totuși, doar 134 de cadre didactice au devenit titulare în învățământul din județul Mureș în acest an. Pentru ceilalți, cu note peste 7, există posibilitatea titularizării în următorii ani, în condițiile în care catedrele pe care le ocupă devin vacante.
Diferența dintre numărul celor care au obținut note peste 7 și cei care au obținut statutul de titulari poate fi explicată prin faptul că, deși au fost 208 posturi titularizabile, cei care au putut accesa aceste posturi fie nu le-au considerat atractive, fie aveau altă specializare raportată la cerințele posturilor.
Aș propune ca transferul lucrărilor de la județe spre centrele de evaluare să se facă prin poșta specială a Ministerului Administrației și Internelor. Astfel ar fi sporită siguranța transportului și s-ar diminua costurile aferente deplasărilor. În prezent, transportul se realizează cu mașinile personale ale inspectorilor școlari, de regulă în timpul nopții, după încheierea concursului.
Cum pot fi explicate situațiile în care același candidat obține notă sub 5 la examenul de definitivat și notă peste 7 la concursul de titularizare?
Există într-adevăr astfel de situații, dar nu sunt numeroase. Diferențele sunt induse și de faptul că la examenul de definitivat sunt solicitate și cunoștințe de specialitate, în timp ce la concursul de ocupare a posturilor vacante accentul este pus pe pregătirea metodică. Se impune totuși o armonizare a cerințelor și a exigenței la cele două examene naționale. În opinia mea, baremul minim de 8 de la examenul de definitivat, introdus în acest an, ar trebui readus la 7.
Bacalaureatul a fost și în acest an însoțit de scandaluri. Au existat probleme în județ? Cum apreciați rezultatele obținute?
Bacalaureatul 2013 s-a bucurat de o mediatizare excesivă, la fel cu celelalte sesiuni din ultimii ani.
Cazurile izolate, cu conotații negative, nu caracterizează întregul sistem de învățământ din România. Deși miza rezultatelor de la examenul de bacalaureat nu a mai fost atât de mare ca în anii precedenți, procentul de promovabilitate la nivel județean a crescut cu aproape 10%. Pe parcursul desfășurării bacalaureatului, în județul Mureș nu s-au înregistrat niciun fel de probleme.
Care ar fi cauzele care au determinat creșterea ratei de promovabilitate?
Promovabilitatea a crescut, în primul rând, datorită faptului că elevii au manifestat o abordare mai responsabilă a pregătirii pentru bacalaureat. Condițiile de desfășurare au fost identice cu cele din anii anteriori.
Trebuie avută în vedere și monitorizarea permanentă a stadiului de pregătire a examenelor naționale, acțiune prioritară pentru inspectoratul școlar județean. S-a dovedit că simulările organizate în prima parte a anului nu au fost lipsite de sens.
Unele trusturi media au întocmit clasamente ale liceelor în baza rezultatelor obținute la examenul de bacalaureat. Criteriile sunt diferite: fie media obținută la nivelul școlii, fie procentul de promovabilitate. Cât de util este un asemenea demers? Cât de reală este imaginea dată de aceste clasamente?
Clasificarea unităților de învățământ nu poate fi realizată doar în baza rezultatelor de la examenele naționale. În primul rând, trebuie avute în vedere notele cu care au intrat acești elevi în licee, uneori cu note mici, cuprinse între 5 și 6. Nu este corect ca de la acești elevi să se pretindă aceleași performanțe ca ale elevilor care au fost admiși în liceu cu medii peste 8 sau chiar peste 9. Aceste clasamente, evident, nu sunt relevante.
Totuși, o clasificare a școlilor este utilă. Problema care se pune este legată de criteriile ce vor sta la baza unui astfel de clasament, de corelarea acestora cu activitatea efectivă desfășură la nivelul instituțiilor de învățământ.
Recent a fost confirmată ieșirea din recesiune. Bugetul pentru anul viitor ar putea asigura o finanțare mai bună a sistemului național de educație?
Informațiile venite din zona economică și financiară sunt îmbucurătoare și sunt convins că acest lucru se va resimți în bugetul alocat educației pentru anul 2014.
Faptul că asistăm la o scădere a inflației ne creează un oarecare confort vizavi de bugetul din 2013. Totuși, dificultățile adunate într-un deceniu nu pot fi remediate într-un timp foarte scurt. Sunt optimist, dar trebuie să conștientizăm că pentru a asigura o finanțare corespunzătoare a sistemului național de educație e nevoie de multă muncă și sunt necesare decizii curajoase. Va trebui să ajungem la momentul în care societatea, în ansamblu, va conștientiza importanța educației și beneficiile – pe termen lung – ce derivă dintr-o abordare adecvată a acestei teme.
A consemnat Ioan ARDELEANU