Fie că sunt în ciclul achiziţiilor fundamentale, fie că sunt în ciclul de dezvoltare, copiii trebuie să fie îndrumaţi să simtă că natura este cea care le oferă cadrul prielnic propriei lor dezvoltări, ea le poate fi prietenă, parteneră, dar, în cazul în care nu se simte respectată, poate deveni o ameninţare.
Abordarea constructivistă a învăţării este o garanţie a succesului, o garanţie a faptului că elevii vor învăţa observând ceea ce se întâmplă în jurul lor. De asemenea, ei trebuie să fie încurajaţi să emită judecăţi, iar pentru ca judecăţile lor să fie cât mai aproape de realitate trebuie încurajaţi să-şi folosească toate simţurile, pentru ca observarea să fie cât mai eficientă.
Realizarea unor activităţi transcurriculare se impune în formarea unei atitudini ecologice a elevilor faţă de mediu. Aceste activităţi trebuie gândite foarte bine de către cadrele didactice, astfel încât elevii să simtă că ei sunt iniţiatorii, ei sunt principalii actori, iar rezultatele obţinute sunt rodul muncii lor.
În acest sens, echipa de cadre didactice formată din patru învăţătoare a iniţiat un proiect de parteneriat între clase în sprijinul naturii. Elevii celor patru clase s-au întâlnit şi au stabilit împreună obiectivele proiectului: de ce dorim să ajutăm natura; cum putem ajuta natura; cine ne-ar putea ajuta în acţiunile noastre; care sunt materialele necesare realizării obiectivelor.
În jurul acestor probleme au gravitat discuţiile.
Copiii au fost încurajaţi să discute între ei, să vină cu idei, să se completeze unul pe celălalt. Chiar dacă unele idei au fost greşite, copiii au fost încurajaţi şi ajutaţi în corectarea lor.
Lucrul în echipă, conflictele cognitive create şi formularea clară a obiectivelor au contribuit la câştigarea încrederii elevilor în forţele proprii şi la trecerea la acţiune – realizarea programului de activităţi al proiectului.
Printre activităţile realizate cu succes s-au aflat: ecologizarea curţii şcolii şi a împrejurimilor acesteia; însilozarea hranei pentru animalele şi păsările din pădure; confecţionarea de mărţişoare; plantarea de copăcei şi floricele procurate cu banii obţinuţi din vânzarea de mărţişoare.
Proiectul a fost creat pentru o perioadă de doi ani.
Pentru ca obiectivele proiectului să fie realizate cu succes s-a impus implicarea unor parteneri: Direcţia Judeţeană de Vânătoare şi Pescuit; Grădina Zoologică Călăraşi; Ocolul Silvic Călăraşi.
Când se făceau pregătirile pentru diseminarea rezultatelor proiectului, a ajuns în şcoală anunţul referitor la iniţiativa Uniunii Europene cu privire la Programul de încurajare a consumului de fructe în şcoli. Elevii prinşi în proiect au fost încântaţi să reprezinte şcoala în concursul ce se va desfăşura în cadrul noului proiect. Atitudinea lor de încredere că vor obţine rezultate bune bazându-se pe experienţa acumulată ne-a determinat pe noi, cadrele didactice, să-i sprijinim şi să îi încurajăm. Prima etapă a concursului a fost realizarea unei prezentări PowerPoint cu tema „Un măr pe zi, o viaţă sănătoasă”. Aceasta a fost o misiune foarte uşoară, unele dintre materialele folosite fiind chiar rezultatele proiectului de parteneriat între clase.
În urma evaluării realizate de o comisie constituită la nivel judeţean, şcoala noastră a fost premiată cu un set de obiecte de bricolaj necesare pentru întreţinerea spaţiului verde al şcolii. De asemenea, şcoala a primit pomişori (meri, peri, cireşi…) care au fost plantaţi cu ajutorul copiilor, aceştia având sarcina de a-i îngriji, mai ales în zilele secetoase. Copiii au trăit satisfacţia măsurării propriilor rezultate, dar au rămas cu responsabilitatea menţinerii acestora, chiar a dezvoltării lor.
La orice vârstă s-ar afla, un elev trebuie să fie responsabil vizavi de natură pentru a-şi oferi o viaţă sănătoasă. Trebuie să înţeleagă faptul că orice gest făcut împotriva naturii este un gest făcut împotriva propriei vieţi.
Prof. înv. primar Zamfir GEORGICA,
Prof. înv. primar Anghelina GEORGICA,
Prof. înv. primar Aurelia COJOCARU,
Prof. înv. primar Cecilia STOIAN,
Şcoala Gimnazială Mihai Viteazul, Călăraşi