O temă stringentă îşi găseşte aplicarea într-un proiect pus în aplicare de organizaţiile afiliate la FSLI din Bucureşti, un proiect pe cât de accesibil prin adresare şi conţinut, pe atât de ofertant ca sugestii de valorificare practică: „Părinţi mai buni, copii mai buni – Proiect de parteneriat civic pentru educaţie – Civitas“. Aplicant este SIPR Sector 5, iar parteneri sunt SIP Sector 1, SNE-FEN Sector 2, SLI Sector 3, SIP Sector 3, SIIPS Sector 5, SIP Sector 6, SLSIP Sector 6, CMBRAE, „Salvaţi Copiii!“ România. Sediul central al FSLI din Capitală a găzduit conferinţa care a deschis o perspectivă convingătoare asupra utilităţii proiectului, cu deschidere largă spre cadre didactice, părinţi, autorităţi publice locale, cei mai importanţi beneficiari fiind elevii. „Ne preocupă felul în care ne creştem copiii. Prin acest proiect ne propunem să vedem cum este mai bine s-o facem“, a sintetizat prof. Violeta Ionescu, preşedinte al SIPR Sector 5, în calitate de coordonator al întregului demers.
Contracararea slabei legături dintre familie şi şcoală
Din perspectiva Inspectoratului Şcolar al Muncipiului Bucureşti, prof. Diana Melnic, inspector şcolar general adjunct, a încadrat proiectul „într-o tematică largă, de maximum inters“, adăugând ca argument: „Cu toţii ne dăm seama că din ce în ce mai multe motive slăbesc legătura familiei cu şcoala. Cu cât ne ducem mai sus pe scara evoluţiei şcolare, de la nivelul preprimar, această legătură devine din ce în ce mai slabă“. Inspectorul şcolar general adjunct s-a referit la bune practici din învăţământul bucureştean pentru contracararea acestei tendinţe, prezentând ca exemplu de susţinere cu bune rezultate lucrarea dedicată parteneriatului şcoală-familie de Casa Corpului Didactic din Bucureşti, prin Serviciul educaţie permanentă – un volum cu 22 de teme, structurate pe trei module, vizând parteneriatul, bunele practici, şedinţa cu părinţii reorganizată într-o formă nouă faţă de formele parcă eternizate.
Sindicatele vin cu programe care contribuie la bunul mers al Educaţiei
Ca formă de concretizare, prof. Vasile Trifu, preşedintele SIIP Sector 4, a precizat că proiectul angrenează ca beneficiari 420 de cadre didactice din Bucureşti. Totodată, a făcut observaţia că exprimarea de conţinut a proiectului se manifestă „într-un moment delicat pentru sistemul de Educaţie, în sensul că drepturile salariale se găsesc într-un moment de cumpănă deosebită“, însă, chiar în acest context, „sindicatele arată că sunt capabile nu numai să organizeze acţiuni cu caracter social, ci şi să vină cu activităţi profesionale, care să contribuie la bunul mers al Educaţiei, la ridicarea pregătirii cadrelor didactice. Dovezi în acest sens sunt proiectele derulate împreună cu Centrul de Proiecte şi Programe Educaţionale şi Sportive pentru Copii şi Tineret Proedus al Primăriei Municipiului Bucureşti.
Educaţia de bază aparţine familiei
Conferinţa a reprezentat un dialog pe cât de deschis, pe atât de profitabil, la care au participat reprezentanţi ai cadrelor didactice, ai părinţilor, ai cercetării în domeniul educaţional, ai societăţii civile. Abordând o temă de maximum interes cum este siguranţa pe internet, Georgiana Roşculeţ, de la organizaţia „Salvaţi Copiii!“ România, a semnalat că „astăzi, 90% din copii folosesc reţelele sociale, deci particpăm la un fenomen, la o evoluţie din care nu ne mai putem întoarce“.
Cu toate acestea, a intervenit prof. Cornelia Popa Stavri, vicepreşedinte la FSLI, „avem doar impresia că psihologia copilului s-a schimbat; nu s-a schimbat. Cei şapte ani de-acasă nu sunt depăşiţi, nu au dispărut. Valorile unei familii în casă sunt transmise copilului, educaţia de bază aparţine familiei. Apoi urmează mediul, tehnologia“.
Psihologul Irina de Hillerin, de la CMBRAE, s-a referit la relaţia dintre şcoală şi părinţi şi, pe această bază, la mijloacele comunicării eficiente între adulţi şi copii, într-un mediu adecvat.
De pe poziţia de părinte, Alin Alecu a îndemnat la a privi mijloacele tehnice nu altfel decât ceea ce sunt, adică nişte căi de comunicare: „Problema este la părinţi, nu la folosirea de către copii a acestor mijloace“.
Formarea profesorilor pentru o comunicare eficientă
Proiectul de parteneriat civic pentru educaţie „Părinţi mai buni, copii mai buni“ are drept scop „dezvoltarea competenţelor de comunicare eficientă a profesorilor în vederea implicării părinţilor în activităţile formale şi nonformale de educaţie şi pregătire pentru viaţă a copiilor; încurajarea schimbărilor din mediul social prin îmbunătăţirea relaţiilor dintre părinţi şi copii, asumarea rolului activ şi pozitiv al părinţilor în educaţia copiilor“. Concret, obiectivele proiectului urmăresc „dezvoltarea competenţelor grupului-ţintă în sensul achiziţionării de noi cunoştinţe, astfel încât să poată comunica eficient cu părinţii şi elevii; identificarea barierelor ce determină o comunicare ineficientă părinţi-elevi; îmbunătăţirea relaţiei profesor-părinte-elev; diminuarea cazurilor de comunicare ineficientă sesizate anumitor instituţii“. După selectarea grupului-ţintă este vizată aplicarea unor chestionare pentru identificarea problemelor specifice de comunicare. Urmează interpretarea rezultatelor, adecvarea pregătirii unor profesori, punerea în funcţiune a mecanismului de realizare efectivă a coeziunii mereu dorite şi frecvent considerate de negăsit.
Dezideratul tematic orientat către întâlnirea dintre „părinţi mai buni“ şi „copii mai buni“ presupune formarea unor profesori cu adevărat buni pentru lucrul în acest sens. Drept urmare, proiectul este organizat efectiv sub forma unor activităţi de formare structurate pe o succesiune de module: I – întâlniri cu părinţii; II – adaptarea copilului la mediul preşcolar/şcolar; III – autonomia copilului (responsabilizare, când se începe învăţarea autonomiei, cum devine copilul autonom, segmente în ceea ce priveşte autonomia pe paliere de vârstă); IV – educaţie pentru sănătate (alimentaţie, igienă, educaţie sexuală, sănătate mentală, timp liber, managementul stresului, relaxare etc.); V – educaţie emoţională şi socială. Ca forme de organizare şi desfăşurare, sunt prevăzute diseminare prin mese rotunde cu profesori diriginţi din unităţile de învăţământ din care provin cadrele didactice formate prin proiect şi work-shopuri tematice desprinse din interpretarea chestionarelor. Este proiectată realizarea unui ghid de bune practici având ca temă comunicarea eficientă între părinţi, profesori şi elevi. În ansamblu, proiectul – după cum apreciază iniţiatorii lui – va însemna măcar un pas înainte „în identificarea barierelor în comunicare direct de la sursă şi, astfel, se va putea acţiona eficient şi responsabil în vederea diminuării cauzelor“.
F. IONESCU
