Nu-i decor de film din acelea pe unde savanții um­­blă cu capu-n nori și-n același timp agasați de porniri omenești, nici temă de proiect gândit să rămână machetă eternă, ci e lucru care se face și de care este nevoie la noi în oraș, oricare ar fi el – cam ăsta este parcul tehnologic după înțelesul și nevoile locale la zi, cele care țin de cercetare, știință de carte, educație, industrie, trai civilizat. Sigur că amenajări mai mult sau mai puțin comparabile există și acum, cu titulatură de hub, center, park etc. Dominante par a fi la ele locul și denumirea, adică forma și apartenența. Parcurile de specializare inteligentă vizează într-o măsură mai pronunțată relaționarea, funcționarea și creația.

Un motor al viitoarei creșteri economice

Parcul de specializare inteligentă este definit de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării ca „un amplasament bine de­­limitat prin documentațiile de urbanism elaborate în condițiile legii, în care entitățile, indiferent de forma lor de organizare, desfășoară activități de cercetare, dezvoltare experimentală, inovare și transfer tehnologic, inclusiv activități de transfer tehnologic, activități de producție de se­­rie/serie zero, individuală, și/sau producție de masă, activități de prestări servicii, marketing și desfacere, precum și alte categorii de activități necesare produselor și serviciilor, specifice domeniilor de specializare inteligentă prevăzute în strategiile de specializare inteligentă elaborate la nivel național și/sau la nivel regional“. Titlul de parc de specializare inteligentă se acordă prin ordin al ministrului Cercetării, Inovării și Digitalizării.

Specializarea inteligentă este „un concept promovat de Uniunea Europeană pentru a exprima cadrul și mecanismele de specializare a proceselor de inovare la nivelul unei țări/regiuni de dezvoltare. În exercițiul financiar 2021-2027, acest concept este susținut prin obiectivele strate­gice investiționale ale Politicii de Coeziune a Uniunii Europene, în special prin Obiectivului de Politică 1 – O Europă mai inteligentă, prin promovarea unei transformări economice inovatoare și inteligente“.

Specializarea inteligentă constituie o invitație la rațiune și echilibru, pentru că, exprimat în termeni instituțional-europeni, „pornește de la premisa că nicio regiune nu are suficiente resurse pentru a putea fi competitivă în toate domeniile, motiv pentru care este mult mai eficace să-și identifice ariile în care poate face diferența în competiția globală și să-și focalizeze apoi atenția pe acele arii în efortul de inovare. Conform conceptului de bază al strategiilor de specializare inteligentă, fiecare regiune are un potențial unic, ancorat în specificul local, care poate fi deblocat prin anumite măsuri, contribuind la creșterea competitivității prin inovare. Inovarea se întâmplă la nivelul companiilor din regiune prin suportul ecosistemului regional de inovare, format din universități, structuri de cercetare, fonduri de investiții, fonduri de garantare, ONG-uri catalizator, agenții de finanțare, bănci, centre de transfer tehnologic, la care se adaugă resursele umane, materiale, financiare și capitalul social din regiune“.

Pe această cale, „statele membre sunt încurajate să folosească domeniile de specializare inteligentă în vederea dezvoltării unui motor al viitoarei creșteri economice în Europa“. Cerința organismelor europene este ca statele membre să aloce minimum 25% din fondurile aprobate prin Fondul European de Dezvoltare Regională.

Asociere între administrația locală, institute de cercetare, universități

Pentru cercetarea românească, specializarea inteligentă reprezintă „prioritatea orizontală 1 din Strategia națională de cercetare, inovare și specializare inteligentă 2021-2027“. Echivalentul celor 25 de procente destinate în acest scop reprezintă la noi aproximativ 4,79 miliarde de euro.

Prof. univ. dr. Marcel Boloș, în calitate de ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării, ne oferă argumente asupra cerinței dezvoltării economice în plan local prin specializare inteligentă: „Investițiile în cercetare, dezvoltare și inovare sunt, evi­dent, esențiale pentru ca România să poată ține pasul pe plan internațional. De aceea, în viitoarea Strategie națională CDI 2021-2027 aflată în ultimele etape ale construcției, componenta de specializare inteligentă prevede instrumente noi care încurajează rezultatele concrete, așa cum sunt parcurile de specializare inteligentă. În acest context, MCID construiește cadrul care permite operaționalizarea și desfășurarea activității parcurilor aflate în directa coordonare sau în controlul autorităților publice, respectiv al partenerilor asociați, încurajând totodată dezvoltarea economică locală prin specializarea inteligentă“.

Eventuala circumspecție față de crearea încă unei forme instituționalizate este contracarată de utilitatea ei în perspectiva cea mai apropiată: exercițiul fi­nanciar european 2021-2027 este deschis (chiar dacă, după cum e practica la noi, e deschis abia calendaristic), așa încât se prea poate ca proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile bazate pe aplicarea unor cercetări în domenii de specializare inteligentă să se vadă ajunse din urmă de trecerea termenelor și să nu mai aibă timp de implementare. Totodată, fiind conectate la instituțiile, mecanismul și proiecțiile administrației publice locale, parcurile de specializare inteligentă vor asigura cadrul pentru atragere de investiții în regiunile lor și, implicit, pentru crearea unor locuri de muncă.

Organizatoric, autorităților publice locale urmează să le revină răspunderea asigurării administrative a parcurilor de specializare inteligentă, prin coordonare, autoritate, control.

De altfel, chiar înființarea parcurilor de specializare inteligentă se va produce la inițiativa autorităților publice locale. Va exista inclusiv posibilitatea de asociere a unor administrații de la nivel local cu in­­stitute naționale de cercetare-dezvoltare, cu universități, cu alte organizații de cercetare, precum și cu agenți economici, pe bază de contract de asociere. Vor fi dezvoltate astfel adevărate ecosisteme regionale având rolul de a susține specializarea inteligentă. Autoritatea locală va sprijini efectiv construirea infrastructurilor proprii ale institutelor și organizațiilor de cercetare-dezvoltare-inovare și ale companiilor. Perspectiva se anunță promițătoare: vor apărea parcuri științifice și tehnologice, precum și structuri de transfer tehnologic și de producție. Pe baza parteneriatelor regionale, vor fi dezvoltate clustere inovative și alte diverse structuri asociative orientate spre inovare.

Contribuția autorităților locale la cercetare și inovare

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării evidențiază aportul cerut autorităților locale în dezvoltarea cercetării și inovării pe baza cerințelor sociale, economice, educaționale specifice: „Autoritățile publice locale vor fi implicate în dezvoltarea de infrastructuri specifice de utilitate publică destinate funcționării și operaționalizării parcurilor de specializare inteligentă întrucât pot deține terenurile necesare implementării acestor infrastructuri specifice. Ele vor fi responsabile de dezvoltarea ecosistemelor de antreprenoriat bazate pe parteneriatul dintre IMM-uri și entitățile de cercetare“. Rolul autorităților locale este de așteptat să fie determinant în crearea și dezvoltarea unor astfel de parcuri, considerându-se că ele „au cu­­noștințe comprehensive despre țesutul antreprenorial local“.

Facilități fiscale pentru inovare și transfer tehnologic

Inițiatorii parcurilor de specializare inteligentă vor beneficia de facilități fis­cale pentru construire, amenajare și dezvoltare. Facilitățile vor constitui o cale de susținere a parcurilor care încurajează cercetarea, inovarea, dezvoltarea experimentală, transferul tehnologic.

Dintre facilitățile fiscale acordate pentru constituirea și dezvoltarea unui parc de specializare inteligentă, sunt de evidențiat:

• scutirea de la plata taxelor percepute pentru modificarea destinației sau pentru scoaterea din circuitul agricol a terenului aferent parcului de specializare inteligentă;
• deducerea din profitul impozabil a unei cote de 20% din valoarea investițiilor realizate în parcul de specializare inteligentă, pentru agenții economici, pentru asocierea sau pentru societatea-administrator care au încheiate contracte de concesionare și/sau contracte de administrare și realizează investiții în clădiri și echipamente destinate activităților de specializare inteligentă;
• amânarea pe perioada de realizare a investiției respective, până la punerea în funcțiune a parcului de specializare inteligentă, a plății taxei pe valoarea adăugată pentru materialele și echipamentele ne­cesare realizării sistemului de utilități din interiorul parcului, precum și a racordului parcului la magistralele sau la rețelele de utilități publice existente;
• reduceri de impozite acordate de administrația publică locală pentru bunurile imobile și terenurile transmise în folosința parcului de specializare inteligentă;
• reduceri de impozite acordate de administrația publică locală pentru investițiile constând în clădiri și echipamente făcute de firmele care au contracte de cesiune;
• alte facilități acordate de administrația publică locală.

Articolul integral poate fi citit în Tribuna Învățământului, nr. 28-29 – aprilie-mai 2022