Foto: dreamstime

Stereotipul că de-aia școala merge prost, pentru că nu pune accent pe practică și pentru că nu-i formează pe tineri pentru meseriile viitorului, se vede șubrezit serios de nevoile la zi, cum ar fi, să zicem, să-ți găsești un job temporar, să te adresezi unui medic, să rezervi o masă la un restaurant, să nu scapi autobuzul din stație, să primești pe loc un sfat psihologic, eventual să speli un geam mai pretențios ori, cine știe, să nu dai nas în nas cu ursu-n excursie. Și lucrurile acestea cer știință de carte, măcar pentru a citi și pricepe indicatoarele, afișajul și modurile de întrebuințare. Și ele e bine să fie făcute pentru viața de azi, folosind mijloacele de azi. Frecvent, e de folosit și inteligența, cu posibilitățile ei de convertire în instrumente care să ușureze viața, să dea siguranță. De aici pot ieși ­creația, performanța. Performerii soluțiilor creative bazate pe tehnologie în folosul vieții cotidiene au cadrul lor de formare, de valorificare a talentului și de afirmare într-o competiție.

Un mediu al inteligenței puse la treabă

Educația practică pentru elevi de liceu și pentru studenți îi evidențiază pe cei mai buni dintre ei prin Academia DpIT, un program creat și dezvoltat la Cluj-Napoca de Asociația „Descoperă-ți pasiunea în IT“, program în care conlucrează învățământul pre­universitar, învățământul superior și mediul de ­business. Nivelul de performanță și caracterul uzual se îmbină. Capacități creative de vârf se strâng într-un spațiu și pentru un timp dominate de idei inteligente. Cele mai bune idei sunt premiate. Mai bine zis, sunt premiați cei cărora le vin astfel de idei și le concreti­zează. Sublinierea concretizării este esențială, pentru că pe lume există multe concursuri în care sunt pre­miate realizări doar pentru etalare în fața membrilor juriului care le trec în revistă și, cel mult, răsfoiesc un dosar de prezentare, așa cum există și concursuri în care sunt premiate realizări nici măcar începute, ci doar imaginate și puse într-o narațiune.

În cazul de față, la Academia DpIT, drumul până la performanță este de du­­rată. Se formează o comunitate de in­teligență, creație, conlucrare practică, învățătură și, pe alocuri, învățăminte. Inițiatorii Academiei DpIT ne oferă o imagine asupra modului de lucru: „Timp de șapte luni, elevii au posibilitatea de a explora domeniul tehnologiei prin interacțiune directă cu responsabilități reale și cu mediul de muncă dintr-o companie, ei având acces în firmele de IT partenere, unde, grupați în echipe, muncesc efectiv la realizarea unor produse, parcurgând toți pașii necesari dezvoltării unui proiect, învățând să gândească «out of the box», fiind încurajați să judece ca niște adevărați antreprenori, ajungând astfel să înțeleagă proiectele nu doar din un­ghiul tehnic, ci și din perspective manageriale, de marketing sau antrepreno­riale, deprinderi utile și transferabile la nivelul oricărei opțiuni de carieră“.

Între susținători și mentori ai tinerilor în formarea lor și în obținerea performanțelor, se află: din mediul educațional – Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea din Oradea, Inspectoratul Școlar Județean Cluj; din mediul de business cu specializare în IT – ­Fortech, Bosch România, Accenture Industry X, Nagarro, Telenav, Betfair România Development, Yonder, .msg ­Systems România, Marquardt, Tech ­Breeze, Inventiff, NetMatch, Endava, ScanStart, Smart HR, Cluj IT Cluster.

O bicicletă salvatoare

Autorii celor mai valoroase inovații realizate în acest cadru sunt premiați anual la Gala Academiei DpIT. Anul ­acesta s-a desfășurat a VIII-a ediție, găzduită de Facultatea de Studii Economice și Gestiunea Afacerilor a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Au fost desemnați 86 de laureați: 61 de elevi, 12 studenți și 13 mentori. Le-au fost acordate premii în valoare totală de 27.000 de lei. Prezentăm în cele ce urmează câțiva tineri performeri, remarcabili pentru creațiile lor practice, în sensul că răspund unor cerințe de utilitate și de accesibili­tate specifice vieții de azi.

Premiul I, în valoare de 4.100 de lei, a fost câștigat de echipa numită 6pak, din Cluj-Napoca, formată din elevii Andrada Ioana Bărbos, Andrei Petru Cherecheș, Mihai Bogdan Deaconu, Luca Emil Olteanu, Darius Mihai Timar și Marc Au­­relius Vana, echipă îndrumată de mentorul Elena Bunciu de la Bosch România. Creația lor se numește Dash. Este o aplicație recomandată de autorii ei în două cuvinte și stilul comunicării de azi ca „primul network de dockless e-bike sharing din țară“. Altfel spus, e o modalitate pentru omul presat de timp, de aglomerația orașului și de înțepenirea transportului public de a vedea unde găsește în graba lui o bicicletă de închiriat, ca să se strecoare până unde are treabă și să-l coste mai nimic. Cum ar veni, e o invenție de folos și la-ndemână oricând în lup­ta cu timpul, cu banii și cu poluarea.

Premiul II, în valoare de 3.500 lei, a fost obținut de echipa Runtime Terror, din Sibiu, alcătuită din elevii Tudor ­Băiașu, Victor Călbureanu, Andrei Ro­­man, Maria Alexandra Sofonea, Andra Uleșan și Ștefan Vasile; mentorul echipei, Constantin Constantinescu de la ScanStart. Produsul creat de echipa sibiană se numește AYU. Este o aplicație bună de consultat pentru o îndrumare (dacă nu o consiliere) psihologică rezultată din câteva întrebări de tip multiple-choice. Fiind cu utilizare pe loc și cam dintr-o privire, aplicația poate să sugereze și un fel de orientare dacă e sau nu e de făcut o treabă într-o zi.

Premiul III, în valoare de 2.900 de lei, a revenit echipei Maacros Tech, din Cluj-Napoca: Andrei Chesăuan, Cristian Constantin, Maria Daria Dejeu, Sorana Gligor, David Rafael Rotar și Petru Să­veanu, mentor, Flaviu Rareș Lemnariu, de la Bosch România, pentru invenția lor, o aplicație care se cheamă Charlock. Reprezintă, de asemenea, o soluție pentru a face față trambalării și, când e să fie, tracasării zilnice: un sistem de smart lockers cu diverse funcționalități, de la posibilitatea de a lăsa în drum, prin oraș, la păstrare puțin, o geantă, ceva cumpără­turi etc. și de a le recupera, până la salvarea încărcării telefonului rămas în pană.

Ciobanul care nu-și mai pierde oile

Un premiu special acordat de organizatori, Asociația „Descoperă-ți pasiunea în IT“, a fost obținut de echipa de studenți TECHers de la Universitatea din Oradea, formată din Timotei-Marius Iancu, Șerban Vidican, Maria Muscaș, Meszaros Antonio-Cristian, Luca Iova, Bogdan Marchiș, Alexandra Ioana Bran, echipa avându-i ca mentori pe Daniel Bran și George Balotă, de la Fortech, pentru produsul OMDA. Creația lor constă într-o aplicație care concentrează oferte pentru angajări în slujbe de scurtă durată. Utilitatea aplicației constă în faptul că reduce munca la negru a zilierilor.

În egală măsură, organizatorii au acordat un premiu special echipei ­DeBugged, din Cluj-Napoca, formată de studenții Dan-Lucian Ghilea, Damaris Lavinia Ionel, Vlad-Ștefan Stan, Dragoș Morozan și Sorana Gherman, coordonați de mentorul Dragoș Petrașcu, de la ­Fortech. Ei au creat produsul IXI, un ghid la purtător, nu numai pentru banalizata rezervare a unei mese la restaurant, ci și pentru vizualizarea în 360° a locului, ca și, la nevoie, pentru formularea unei co­menzi, pentru achitarea notei etc. Aplicația servește și ca suport de publicitate pentru localurile înscrise.

O altă echipă din Oradea, numită Dynamic, formată din elevii Ligia-Ionela Bădoi, Flavia-Camelia Crișan, Sandu Gîtlan, Șerban-Eusebiu Rațiu, Alexia-Maria Sonea, Várkonyi Vlad Béla, îndrumată de Remus Nicolae Pelle, de la Fortech, a obținut un premiu special Bosch, pentru produsul CrystalClear, un sistem automat de spălare a geamurilor greu accesibile din cauza poziționării la clădirile mari de birouri. Sistemul este astfel conceput încât pulverizează soluțiile de cu­­rățare de la o oarecare distanță direct pe suprafața sticlei, cu o eficiență care elimină echilibristica spălătorilor de geamuri și reduce riscul de accidente.

Un premiu special Fortech a câștigat echipa Cherry-Pick, din Cluj-Napoca, în componența Andrei Bălașa, Aurelian Buia, Vlad Magdaș, Matei Coldea, Eric Ilovan și Gabriela Lup, mentor fiind Ștefan Răduși, de la TechBreeze. Ei au inventat un sistem virtual aplicabil în zootehnie, produsul Remote Shepherd, bazat pe un modul GPS de mare precizie, care arată poziția animalelor pe pășune și emite alertă când vreunul dă să se îndepărteze.

Cu aplicare tot în zona rurală, aplicația FarmCheck, realizată de elevii Cătălin Tișcă, Alexandru Bleotu, Russu Mihaela, Ionuț Bene, George Cristian, Eduard Șerban, de la Colegiul Național de Informatică Grigore Moisil din Brașov, îndrumați de Silviu Curuciuc de la Fortech și constituiți în echipa CyberTech Farmers, au obținut premiul special Accenture. Ce au realizat ei este un instrument cu ele­mente absolut necesare administrării unei ferme.

Șefi de promoție în IT

Tot un premiu special Fortech a fost atribuit echipei Lucky13, de asemenea din Cluj-Napoca, formată din Erik ­Ciotlăuș, Gál Péter, Maria Ilișiu, Tudor-Ștefan Pop, Tudor-Eduard Radu și Andreea Zincă, îndrumați de mentorul Valeriu Stroie de la Accenture România. Realizarea lor, TopDoc, are utilizare în domeniul medical: pornind de la câteva date de simptomatologie introduse de solicitantul unui consult, este identificat un medic de pe lista preexistentă în aplicație, potrivit cu cele semnalate și se face o programare.

Elevii Rareș-Eugen Bogorin, Anastasia-­Beatrice Cazac, Antonia Greblea, Cezar-­Valentin Ioacără, Augusta Ionaș și Maria Mihain, din Sibiu, îndrumați de Cătălin Stan, de la Marquardt România, reuniți în echipa Friendly Circuits, au câș­tigat premiul special Telenav, pentru o realizare aplicabilă în turism: produsul DetectUs, care semnalează prezența pe ­aproape a vreunor animale. De asemenea, aplicația este utilizabilă la intervenții salvamont.

Echipa TIM, formată din elevii Tudor Calu, Alexandru Croitoru, Matei David, Cristian Gavrilă, Horia Gligor și Petra Hedeșiu, din Cluj-Napoca, împreună cu mentorii Gaskó Tamás-Albert și Alexandru Luchian, ambii de la .msg Systems România, a obținut premiul special Na­garro pentru realizarea numită Bussin, o aplicație care arată în timp real poziția pe traseu a tuturor mijloacelor de transport în comun din oraș, adică dă răspuns pe loc întrebărilor de felul „Așteptați de mult?“ ori „A trecut?“.

În afară de premii și de premianți, s-au detașat șefii de promoție ai Academiei DpIT 2022. Ei sunt doi elevi care au absolvit la egalitate, cu cel mai mare punctaj și cu nivelul de competență Experimentat: Matei Ioan Munteanu, de la Colegiul Național Emil Racoviță, din Cluj-Napoca și Tudor Ferecuș, de la Colegiul Național Mihai Viteazul, din Ploiești.

Educația, cea mai puternică forță de schimbare

Din perspectiva juriului, cum se văd competiția și performanța generate de Academia DpIT ne spune Ionuț Muntean, coordonatorul Departamentului de inovație și relații cu universitățile la Centrul de Inginerie Bosch din Cluj-Napoca: „Anul acesta, 120 de elevi și-au prezentat proiectele. M-a impresionat în special ma­turitatea echipelor și modul lor de prezentare profesionist și relaxat. De asemenea, m-a surprins că numărul echipelor care dezvoltă produse – atât partea de ­software, cât și cea de hardware – crește în fiecare an. Felicit toate echipele și mentorii lor pentru rezultatele extraordinare și le do­­resc mult succes pentru ediția următoare“.

Aprecierea unui alt partener și susținător, Călin Văduva, CEO al companiei Fortech: „Am fost plăcut impresionat de curiozitatea, perseverența, pasiunea și creativitatea de care au dat dovadă participanții. Am văzut idei curajoase și ingenioase, concentrate asupra rezolvării unor nevoi reale din diferite domenii ale societății. Sunt convins că, folosind abilitățile dobândite și dezvoltate în cadrul programului, tânăra generație va avea o contribuție remarcabilă în comunitate. Educația e cea mai puternică forță de schimbare. Prin investiții constante în educație putem contribui la progres și putem face față provocărilor viitorului“.

Ca organizator al programului, Liliana Ștefan-Cazacu, președintele Asocia­ției DpIT, conchide: „Ne bucurăm că și în acest an am putut susține visurile a peste o sută de elevi și studenți care au recompensat comunitatea cu 20 de produse inovative ca soluții la probleme actuale. Ideile și entuziasmul lor, completate cu experiența și dedicarea comunității IT pe care am reușit să o coagulăm atât la Cluj, cât și în alte orașe mari ale României, ne dau încredere că viitorul va fi luminos, în ciuda provocărilor prezentului“

Articol publicat în numărul 35 al revistei Tribuna Învățământului