Clădirea emblematică a Universității din București intră într-un proces amplu de consolidare și restaurare, inclusiv cu punerea în valoare a vestigiilor arheologice descoperite în 2017 în curtea interioară, prin amenajarea unui spațiu muzeal. Universitatea din București a semnat contractul de proiectare și execuție cu Compania Națională de Investiții.

Clădirea va intra în lucrări de consolidare, restaurare a învelitorii și a șarpantei, a fațadelor (inclusiv a tâmplăriei exterioare), modificări funcționale și restaurarea finisajelor interioare, de reabilitare a instalațiilor. Vor fi puse în valoare ruinele Academiei Domnești pe care este ridicată clădirea Palatului Universității, marcând astfel 328 de ani de continuitate educațională în acest spațiu.

Prof. univ. dr. Marian Preda, rectorul Universității din București: „Situată în piața ce îi poartă numele, clădirea Palatului Universității este cea mai mare și cea mai încărcată de istorie clădire din patrimoniul Universității din București. Cu o suprafață de peste 45.000 de metri pătrați, Palatul Universității din București este nu doar cea mai mare clădire de educație din România, ci și cel mai important bastion al apărării valorilor libertății și democrației. Așa cum putem remarca și astăzi, așa cum am remarcat și la Revoluția din decembrie 1989 sau la mineriadele și protestele profesorilor și studenților din  primăvara anului 1990, este important să ne apărăm permanent valorile democratice. De 328 de ani, de la înființarea Academiei Domnești a lui Constantin Brâncoveanu, acest spațiu a fost centrul cultural al poporului român și Kilometrul 0 al apărării democrației și libertății românilor. Astfel, renovând Palatul Universității din București omagiem și valorizăm toată această istorie de prea multe ori neglijată a luptei societății românești pentru valorile societății deschise.”

Cseke Attila, ministrul lucrărilor publice, dezvoltării și administrației: „Investiția pentru lucrările de consolidare și restaurare a Palatului Universității din București reprezintă cea mai mare finanțare pentru cel mai mare proiect din domeniul cultural și educațional pe care îl va implementa Ministerul Dezvoltării. Cele peste 317 milioane de lei alocați acestui proiect arată, cu siguranță, importanța acestei investiții, mai ales că Palatul Universității din București reprezintă mai mult decât o instituție de învățământ, reprezintă o istorie care ne înconjoară, care trebuie arătată, păstrată și valorificată, nu numai pentru studenți și pentru partea academică a universității, ci pentru noi toți. Astfel, prin restaurarea clădirii, vom asigura condiții optime pentru studenții și profesorii acestei instituții de învățământ, dar vom valorifica și patrimoniul construit al Capitalei, prin conservarea acestui monument istoric.”

Universitatea din București subliniază că „lucrarea necesită un efort în timp de 66 de luni și va fi realizată prin Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social, derulat de Compania Națională de Investiții (instituție aflată sub autoritatea Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației).

Din punct de vedere financiar, investiția însumează o valoare de 317,60 de milioane de lei, Universitatea din București contribuind cu 2,37 de milioane de lei, inclusiv TVA, potrivit devizului general aferent obiectivului, sumă aprobată prin Hotărârea Senatului Universității din București.

Acțiunile de restaurare sunt menite să contribuie la asigurarea unor spații de învățământ moderne pentru studenții Universității din București, să înlăture riscul degradării sau distrugerii Palatului Universității și, odată cu acestea, să întărească contribuția culturală, istorică și simbolică a Palatului la patrimoniul cultural național”.

Despre Palatul Universității din București

Universitatea din București accentuează că, „împrejmuit de Bulevardul Regina Elisabeta și străzile Academiei, Edgar Quinet și Nicolae Bălcescu, Palatul Universității găzduiește una dintre cele mai vechi instituții de învățământ superior din România, Universitatea din București.

În prezent, Palatul Universității domină arhitectural centrul Bucureștiului, fiind cea mai importantă clădire situată la Kilometrul 0. Clădirea găzduiește mai multe dintre facultățile Universității din București: Geografie, Geologie și Geofizică, Matematică și Informatică, Litere, Limbi și Literaturi Străine, Chimie, Administrație și Afaceri, Istorie, precum și laboratoarele specifice facultăților și bibliotecile acestora. Peste 10.000 de studenți învață în clădirea situată în Bulevardul Regina Elisabeta. Totodată, în Palatul Universității se află și Sala de Lectură a Bibliotecii Facultății de Litere, sedii ale mai multor Asociații studențești și Asociația Alumni a Universității din București.

Palatul Universității este construit după planurile arhitectului orașului și, totodată, decan al Facultății de Științe, Alexandru Orăscu, și este considerat monument arhitectonic.

Lucrările de construcție au început pe 10 octombrie 1857, iar clădirea a fost finalizată și inaugurată oficial la 14 decembrie 1869. Corpurile laterale ale palatului au fost ridicate mai târziu, între anii 1912 și 1926, după planurile arhitectului Nicolae Ghica – Budești. Astfel, a fost realizată funcționarea autonomă a facultăților prin două intrări principale și altele la colțuri, marcate prin cupole.

Clădirea Universității din București, înaltă de șase etaje, a fost construită în stil neoclasic pe fostul amplasament al Mănăstirii Sfântul Sava (sec. XVI). În incinta bisericii acesteia, a funcționat Academia Domnească de la Sf. Sava, prima școală superioară din Țara Românească.

La data înființării, Universitatea din București reunea, într-un singur corp, facultățile de Drept, Științe și Litere și Filosofie, găzduind, totodată, și alte instituții de învățământ: Senatul Universității, Academia Română, Biblioteca Centrală, Școala de Arte Frumoase, Pinacoteca, Muzeul de Antichități și de Istorie Naturală. În timp, odată cu creșterea numărului de studenți, spațiul a devenit insuficient pentru a putea adăposti toate instituțiile, motiv pentru care palatul revine la menirea inițială, sediul facultăților universității.

Ulterior, Palatul Universității era format dintr-un corp central, dominant, și două corpuri laterale de o parte și de alta, unite între ele prin corpuri de legătură mai joase. La decorarea fațadelor acestui monument de arhitectură a lucrat și sculptorul Alexandru Storck, care realizase în 1862 basorelieful de pe frontonul central.

În timpul bombardamentelor aeriene din 1944, corpul central și opera sculptorului Storck au fost distruse. Ulterior, Universitatea și-a recăpătat integritatea știrbită în anii războiului, corpul său central fiind reconstruit în stil asemănător restului clădirii.

În anul 2017, Arheologii de la Muzeul Municipiului București și de la Institutul de Arheologie Vasile Pârvan, implicați în săpăturile din curtea Universității din București, asistați de cadrele didactice de specialitate de la Facultatea de Istorie, au descoperit ziduri vechi de peste 300 de ani, care au aparținut vechii Academii Domnești de la Sf. Sava”.