Raportul „Cititorii secolului 21 – Dezvoltarea abilităților de alfabetizare într-o lume digitală” arată că, la începutul perioadei pandemice, 87 de procente din adolescenții români aveau acasă acces la internet și un computer pe care îl puteau folosi în activitățile școlare, ceea ce reprezintă o creștere de 56 de puncte procentuale față de ​​2006, dar rămânem, totuși, sub media OECD (89%).

Conform aceluași raport, puțin sub 50% (44%) dintre elevii din România au fost instruiți la școală cu privire la modul în care pot recunoaște informațiile părtinitoare, comparativ cu media OECD de 54%.

De asemenea, elevii din medii sociale defavorizate au declarat într-o proporție apropiată cu colegii lor din mediile favorizate că sunt instruiți la școală cum să recunoască informațiile părtinitoare. Și la acest capitol suntem sub media statelor membre OECD, care este cu 8% mai ridicată.

Din nou, elevii din țara noastră au clasat cu mult sub media OECD în ceea ce privește tehnicile de citire a unui text pentru a-l înțelege și pentru a-l memora, pentru a scrie un rezumat și pentru a evalua credibilitatea surselor, cunoașterea acestor strategii și mai ales a celor de evaluare a credibilității surselor este puternic asociată cu performanța generală a lecturii.

Raportul mai arată, însă, că doar 54% dintre elevii europeni știu să recunoască o informație părtinitoare și doar unul din 10 disting între fapte și opinii.

Accesul elevilor la tehnologii digitale și instruire diferă de la țară la țară, dar și între elevii provenind din medii socio-economice diferite. Șansele ca elevii din Australia, Canada, Danemarca și Statele Unite să fie instruiți pentru depistarea informațiilor părtinitoare sunt de două ori mai mari comparativ cu elevii din Israel, Letonia, Republica Slovacă, Slovenia sau Elveția.