Lipsa forţei de muncă mediu calificate, a meseriaşilor, este cronică, iar privirile şi speranţele pentru redresare se îndreaptă către sistemul educaţional. Aşteptările vizează învăţământul tehnic-profesional şi se perpetuează de la an la an. La fel se întâmplă şi acum, de data aceasta cu semne încurajatoare că anul şcolar 2018-2019 poate reprezenta un pas înainte spre dezvoltarea consistentă a unui mecanism de formare a tinerilor bazat pe învăţătură de carte îmbinată cu practica şi, în acelaşi timp, deschis către cerinţele economiei şi ale societăţii. O dovadă este reunirea în premieră a exponenţilor tuturor categoriilor de actori angajaţi în pregătirea profesională a elevilor, viitori absolvenţi: instituţii guvernamentale, inspectorate şcolare, unităţi de învăţământ, agenţi economici, tineri formaţi sau în curs de formare prin învăţământ profesional, susţinători, promotori. Contextul l-a oferit conferinţa „EduPro Summit # 1 – Educate for future”, organizată de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană și de Ambasada Republicii Federale Germania la București, în parteneriat cu Ministerul Educației Naționale. Având ca element-cheie modelul de învăţământul dual, evenimentul a întrunit atributele pentru a fi considerat de referinţă pentru o arie largă de conexiuni ale sistemului nostru de educaţie la zi şi în perspectivă. În acelaşi timp, Ministerul Educaţiei Naţionale anunţă perfectarea unor contracte de finanţare cu beneficiari din domeniile educaţiei şi calificării profesionale. Şi totuşi, atitudinea dominantă faţă de învăţământul profesional continuă să fie de reţinere. Pesemne, alocările financiare, reglementările avantajoase, facilităţile nu sunt de ajuns. În general, oprirea din mersul la şcoală mai sus de opt clase (nici măcar şcoala obligatorie terminată) este o realitate a unei părţi semnificative a învăţământului nostru de azi. În rest, în alte părţi ale aceluiaşi învăţământ, se vorbeşte cu însufleţire despre formare pentru „meserii care nici nu s-au inventat încă”.
Una este când înveţi teoria şi alta, când faci şi practică
În actualul an şcolar, învățământul nostru profesional are înscrişi 84.958 de elevi. Este o creștere importantă în raport, de exemplu, cu anul școlar 2012-2013, când statistica a reţinut un număr de 11.368 elevi. La tipul de învățământ dual sunt în acest an şcolar 4.244 de elevi, în clase organizate în 128 de școli. Numărul unităţilor de învăţământ din acest punct de vedere este dublu față de cel de anul trecut. Cum învăţământul dual are drept caracteristică funcţionarea pe bază de contract de parteneriat, este de apreciat că la ora actuală sunt încheiate astfel de contracte cu 297 de operatori economici.
Îndemnul de a urma învăţământul profesional are frecvent forma unei propagande ca un fel de consolare: dominante sunt „mângâierea” părintească în sensul că şi cu şcoala profesională poţi să fii cineva, precum şi arătarea înainte de orice altceva a posibilităţilor de a ieşi oricând, rapid şi cu pierderi minime de pe ruta profesională. Cu atât mai valoroase şi mai de luat în seamă sunt exprimările unor oameni aflaţi înăuntrul fenomenului pe care-l reprezintă formarea prin învăţământ profesional.
Rebeca Constantin este elevă în clasa a X-a la Colegiul Tehnic Mircea cel Bătrân din Bucureşti, o clasă de învăţământ dual. Se califică în sectorul comercial. Partea practică de pregătire o face la Hornbach România. Consideră formarea în acest fel „un pas în carieră”. După un an de şcoală făcută în acest fel reţine cu precădere îmbinarea dintre lecţiile clasice şi partea practică: „A fost o experienţă interesantă, în sensul că una este când înveţi teoria şi alta, când faci şi practică”. Cât despre admitere, nu are de spus mare lucru: „Am venit cu dosarul, am dat un mic examen, interviul cu agentul economic…”
Claudiu Sicorschi este în clasa a XI-a la Colegiul Tehnic Ferdinand I din Timişoara. Se iniţiază profesional la Continental România.
Alexandru Săgeţeanu este absolvent din prima promoţie de la noi ai învăţământului dual, la Şcoala Profesională Kronstadt din Braşov. Acum este deja angajat la Schaefler România. Cum ar veni, are o mică experienţă, încât poate să aprecieze că pentru o firmă este mai avantajos să investească de la început, dinaintea angajării, în formarea profesională a unui tânăr, decât să-l angajeze ca necalificat sau slab pregătit abia de-atunci în colo să-l înveţe ce are de făcut.
Tot absolvent este şi Gal Gergo. El s-a calificat şi a devenit ulterior salariat la Bosch România, o companie cu preocupări susţinute de formare profesională, pe trepte diverse ale calificării, inclusiv învăţământ superior şi formare continuă.
Nu scăpaţi din vedere unde vreţi să ajungeţi!
 Sebastian Metz, directorul Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane (AHK) România, este el însuşi absolvent de învăţământ dual, ca funcţionar bancar. Se consideră „un exemplu de cum poate fi construită o carieră de succes şi fără diplomă universitară”. Îndemnul său în cunoştinţă de cauză este clar: „Puteţi începe cu o formare profesională. Tot ce este important e să nu scăpaţi din vedere unde vreţi să ajungeţi. Păstraţi-vă obiectivele clare!”   Formarea profesională este văzută ca fundaţie solidă pentru carieră şi de Cord Meier-Klodt, ambasadorul Germaniei la Bucureşti. În sens profund, el apreciază că „este foarte important pentru prosperitatea societăţii ca sistemul educaţional să îndeplinească cerinţele economiei de astăzi. Pentru a prospera, economia are nevoie în mod cert de ingineri de top, dar şi de meseriaşi competenţi. Cei care urmează formarea profesională primesc această recunoaştere pe piaţă”. Esenţa educaţiei şi formării prin învăţământ dual, reaminteşte ambasadorul german „este un pact special între stat, forţele de muncă, partenerii sociali, societatea civilă”, cu deschidere deosebită pentru zonele mai puţin dezvoltate ale ţării.
Mai trebuie ceva în afară de bani
 Susţinerea educaţiei de nivel mediu în general şi a celei dedicate calificării profesionale în special este ilustrată de ministrul fondurilor europene și ministru interimar al educației naționale, Rovana Plumb, prin anunţarea unor  finanțări din fonduri europene. De ultimă oră este semnarea a două contracte prin Programul Operațional Capital Uman în valoare totală de 114 milioane de euro. Unul dintre contracte se referă la programul Bursa profesională, căruia îi sunt alocaţi 83 milioane de euro. Beneficiari sunt 80.132 de elevi din clasele IX-XI din învățământul profesional, inclusiv învățământul dual, care vor fi stimulați cu burse în valoare de 200 de lei pe lună. Plata nu este condiţionată de veniturile familiei, ci de frecvența la şcoală. Celălalt contract vizează rogramul Bani de liceu şi are valoarea totală de 31 milioane de euro. Bursa acordată prin acest program este de 250 de lei pe lună (până în acest an şcolar fusese 180 de lei), pe întreaga durata a cursurilor. De asemenea, tot prin POCU, se acordă 63,72 milioane de euro pentru creșterea calității învăţământului profesional şi tehnic prin finanțarea unor „activități de creștere a calității și de adaptare a ofertei educaționale la cererea de calificări şi competenţe de pe piaţa muncii”.
Dincolo de bani, atracţia către continuarea studiilor şi pentru formare profesională mai are nevoie de ceva ca să se manifeste cu adevărat: un anume cadru socio-economic încurajator, o siguranţă a zilei de mâine, o dovadă că dacă ai carte, ai într-adevăr parte de recunoaştere.
 F. IONESCU