O istorie care trebuie cunoscută. Priorități în cibernetică, informatică și inteligența artificială

95

Motto: „Calculul, în toată generalitatea sa, este una dintre competențele umane fundamentale, ne naștem cu această predispoziție. A fost nevoie de un efort istoric pentru a se realiza o analiză moleculară a calculului uman în componentele sale ireductibile, efort care a culminat prin rezultatul britanicului Alan Turing în urmă cu 80 de ani, prin ceea ce știința desemnează cu sintagma mașina Turing și care a prefațat calculatorul electronic pe bază de program realizat de John von Neumann și echipa sa în 1948. În mod inadmisibil, acest itinerar, care realizează trecerea de la calculul tradițional, numeric, la calculul calitativ, cu entități de natură abstractă, nespecificată, lipsește din programa școlară.“ Acad. Solomon Marcus (1925-2016)

Informatica și IT&C (Tehnologia Informației și a Comunicațiilor) – Computing, sunt domeniile cu cele mai spectaculoase evoluții în ultimii 80-85 de ani, prin impactul pe care l-au avut asupra celorlalte domenii științifice, tehnice, economice, sociale etc., asupra societății omenești, în general. Azi, ne întrebăm dacă tinerii au posibilitatea să afle despre eforturile și rolul oamenilor de știință din România în acest efort internațional, încă de la începutul apariției informaticii și utilizării calculatoarelor electronice în lume. Foarte rar găsim astfel de aspecte în manualele școlare sau în cursurile universitare, după cum observa academicianul Solomon Marcus.

Începuturile informaticii mondiale și românești

Astăzi, în România, sectorul IT&C are o dinamică printre cele mai ridicate din UE, conform celui mai recent Studiu al evoluțiilor sectorului IT&C în România, Studiu BNR 2017 (Autori: Veaceslav Grigoraș, Andrei Tănase, Alexandru Leonte): sectorul IT este printre cele mai dinamice din economie în ceea ce privește numărul firmelor noi în perioada 2011-2016, înregistrând un surplus cumulat de peste 4.000 de firme (+48%). Sectoarele de business care au contribuit cu cele mai importante cote la venitul din piața de software și servicii IT sunt: industrial – 22%, sectorul public – 20%, banking – 16%, telecom – 11%, utilități, retail, servicii – câte 8%. Top 20 companii de IT ce activează în România (cu peste 100 de angajați): eMAG, Amazon, Adobe, Bitdefender, Electronic Arts, ING Software Development Center, Endava, Luxoft, Gameloft, Microsoft, Ixia, Oracle, Deutsche Bank, Ubisoft, Sparkware, NXP Semiconductors, SAP, Amber Studio, Fortech, Vodafone Shared Services.

O acțiune în acest sens este realizată prin obiectivele proiectului ROINFO „Romanian Informatics“ 2018-2020, ce și-a propus să cerceteze apariția, dezvoltarea și impactul informaticiii în România, ca o recunoștință față de contribuția oamenilor de știință, profesorilor, cercetătorilor, matematicienilor, inginerilor la apariția și dezvoltarea  informaticii/computing în România și față de eforturile lor pentru construirea primelor calculatoare românești și promovarea utilizării acestora la rezolvarea problemelor în toate domeniile societății noastre. Proiectului ROINFO „Romanian Informatics“ 2018-2020  intițiativă a coordonatorului de proiect Marin Vlada) a fost lansat în 2018 cu ocazia centenarului Marii Uniri, în cadrul proiectului de e-learning CNIV (Conferința Națională de Învățământ Virtual), de la Universitatea din București.

După scrierea și publicarea primelor două volume (vol. I și II) în 2019 în cadrul proiectului ROINFO „Istoria informaticii românești. Apariție, dezvoltare și impact“, s-au desprins concluzii importante privind înțelegerea fenomenului informaticii în țara noastră. Astfel, se poate afirma cu tărie că România trebuie să fie mândră de eforturile și de contribuțiile importante ale oamenilor de știință, profesori, cercetători, ingineri etc. în apariția și dezvoltarea informaticii. Oamenii de știință români (matematicieni, ingineri, fizicieni, economiști, sociologi, lingviști, logicieni etc.) în frunte cu Grigore C. Moisil, Tiberiu Popoviciu, Mihai Drăgănescu, Tudor Tănăsescu, Marius Guran etc., au determinat conducerea României de atunci să realizeze că este nevoie de utilizarea calculatoarelor electronice în economie, în toate activitățile societății românești. De remarcat este că în acei ani, în domeniul construirii și utilizării de calculatoare electronice, deciziile erau luate de jos în sus – în regimul politic, de regulă era invers și uneori nu toate deciziile erau bune. O știință se dezvoltă prin ansamblul de cercetări, concepte, teorii, metode și tehnici ce devin valide și contribuie la studiul și rezolvarea problemelor complexe ale științei. Uneori, în timp, unele dintre teorii, metode sau tehnici devin învechite și, prin apariția altora mai eficiente și performante, dispar sau sunt actualizate. Astfel de exemple sunt în matematică, informatică, biologie, medicină etc. Pe plan mondial, fiecare națiune are contribuții în  dezvoltarea unor științe, în diverse momente când oameni de știință, cercetători, ingineri etc. sunt inventatori sau au priorități în dezvoltarea unor teorii, metode, tehnici. România se poate mândri cu astfel de oameni, chiar dacă în unele situații recunoașterea internațiomală a venit mai târziu, cu mari dificultăți.  Cele două studii scot în evidență contribuțiile oamenilor de știință români, considerați precursori sau pionieri pentru unele idei din cibernetică, informatică și inteligența artificială: Gabriel Sudan, Ștefan Odobleja, Grigore C. Moisil, Tiberiu Popoviciu, Victor Toma, Wilhelm Löwenfeld, Iosif Kaufmann, Solomon Marcus, Sergiu Rudeanu etc. Un exemplu este dr. Ștefan Odobleja (1902-1978), precursor al ciberneticii generalizate, căruia abia în 1978, la al IV-lea Congres al Organizației Mondiale pentru Sisteme Generale și Cibernetică de la Amsterdam, i s-a recunoscut întâietatea (1938-1939) față de matematicianul Norbert Wiener (1894-1964), care a fundamentat cibernetica (1948). Din acest motiv, în acel moment lui Norbert Wiener nu i-a mai putut fi acordat Premiul Nobel. Președintele congresului, J. Rose, a hotărât decernarea medaliei de aur „Norbert Wiener“ – 30 ani de cibernetică, lui Nicolae Ceaușescu.

Academicianul Grigore C. Moisil a primit post-mortem, în 1996, Computer Pioneer Award (Computer Pioneer Award – IEEE Computer Society), fiind singurul român distins cu această medalie „For the development of polyvalent logic switching circuits, the Romanian School of Computing, and support of the first Romanian computers“ (https://www.computer.org/profiles/grigore-moisil). În perioada 1934-1942, la Universitatea din Iași, matematicianul Grigore C. Moisil (1906-1973) se ocupa de „Logică și teoria demonstrației“, propunându-și „să învețe matematica de la început“. El a studiat la ceea ce caracteriza „minunata bibliotecă“ a Seminarului Matematic din Iași cartea lui Hilbert și Ackermann și cele 3 volume Principia Mathematica ale lui Russel și Whitehead. Moisil a aflat despre logicile cu mai multe valori ale lui Lukasiewicz în primăvara anului 1935, când T. Kotarbinski, profesor la Universitatea din Varșovia, a ținut la Iași trei conferințe publice și o scurtă lecție la Seminarul Matematic asupra scrierii fără paranteze a lui Lukasiewicz.

Primele rezultate ale proiectului ROINFO

Istoria adevărată și relevantă este descrisă de cei care au trăit-o: „Cunoașterea este puntea care ne conectează cu toți cei care au trăit vreodată înaintea noastră. De la civilizație la civilizație și de la viață la viață, contribuim cu poveștile individuale care devin istoria noastră colectivă. Indiferent cât de bine păstrăm informațiile despre trecut, cuvintele din aceste povestiri nu sunt decât «informații» până la momentul în care le dăm un înțeles. Modul în care aplicăm ceea ce știm despre trecutul nostru devine înțelepciunea prezentului“, spunea Gregg Braden.

În ziua de 26 septembrie 2019, în amfiteatrul Spiru Haret al Facultății de Matematică și Informatică a Universității din București, a avut loc lansarea volumelor I și II cu primele rezultate ale proiectului ROINFO „Romanian Informatics“ 2018-2020. Tipărirea volumelor I (cap. 1) și II (cap. 2) s-a realizat la Editura Matrix Rom din București (cu finanțarea coordonatorului), intitulate Istoria informaticii românești. Apariție, dezvoltare și impact. Oameni, instituții, concepte, teorii și tehnologii, http://www.c3.cniv.ro/?q=2019/roinfo-2019.

La întâlnirea generațiilor de informaticieni de la Universitatea din București prilejuită de lansare au participat prof. univ. dr. Cristian Calude, conf. univ. dr. Radu Gramatovici, decanul Facultății de Matematică și Informatică a Universității din București, prof. univ. dr. Constantin Popovici, prof. univ. dr. Dragoș Vaida, prof. univ. dr. Ion Văduva, prof. univ. dr.
Adrian Atanasiu, prof. univ. dr. Stelian Niculescu, prof. univ. dr. Vasile Baltac, prof. univ. dr. Afrodita Iorgulescu, prof. univ. dr. Eufrosina Otlăcan, prof. univ. dr. Radu Homescu și alții (https://unibuc.ro/prof-univ-dr-cristian-calude-la-intalnirea-generatiilor-de-informaticieni-de-la-unibuc/).

Exemple de inițiative privind dezvoltarea informaticii în România se regăsesc și în cursurile de utilizare a calculatoarelor din perioada 1963-1969, când Grigore C. Moisil era director al Centrului de Calcul al Universității din București (CCUB), pe care îl înființase la Facultatea de Matematică și Fizică în 1962; în cursurile de utilizare a calculatoarelor electronice desfășurate în aceeași perioadă la sediile Centrului de Calcul al Universității din București (CCUB), Institutului de Matematică al Academiei, Institutului Energetic al Academiei, Observatorului Astronomic al Academiei, Institutului de Mecanica Fluidelor al Academiei, Centrului de Cercetări Aerodinamice, Ministerului Petrolului și Chimiei, Ministerului Industriei Construcțiilor de Mașini, Ministerului Căilor Ferate, Ministerului Forțelor Armate, Academiei Militare din București, Institutului Politehnic București, Institutului de Construcții București, Facultății de Matematică a Universității din Iași, institutelor de proiectare ISPE, IPROMET, ISCAS, CEPECA, IPACH, CSCAS. (Sursa: Gr. C. Moisil, Activitatea CCUB, AMC nr. 13-14 1970, Ed. Tehnică).

Dezvoltarea IT/computing/informaticii în România

Ca urmare a studiilor și cercetărilor în cadrul proiectului ROINFO, s-a elaborat o definiție pentru „Pionier al informaticii românești“, însemnând instituția sau omul de știință, profesorul, cercetătorul, inginerul etc., ce are contribuții în computing/IT/informatică (când informatica/Computer Science și-a căpătat statutul de știință de sine stătătoare, în perioada 1955-1990), precizând cinci criterii, conform http://www.c3.cniv.ro/?q=2020/
pionieri-ro. Sunt considerați pionieri ai informaticii românești următoarele personalități: Ștefan Odobleja, Grigore C. Moisil, Victor Toma, Leon Livovschi, Tiberiu Popoviciu, Solomon Marcus, Mircea Malița, Mihai Drăgănescu, Marius Guran, Mircea Petrescu, Vasile Baltac, Dan Farcaș, Ioan Tomescu, Constantin P. Popovici, Dragoș Vaida, Ion Văduva, Sergiu Rudeanu, Emil Muntean, Adolf Haimovici, Călin Petru Ignat, Costică Cazacu, Stelian Niculescu, Grigor Moldovan, Edmond Nicolau, Nicolae Țăpuș.

În 1927, matematicianul român Gabriel Sudan (1899-1977), cu doctoratul la David Hilbert, a dat primul exemplu de funcție recursivă care nu este primitiv recursivă, înaintea lui Wilhelm Ackermann (1928).

Cibernetica s-a născut în România (1938-1939). Cu 10 ani înainte de cartea matematicianului american Norbert Wiener (1894-1964) Cybernetics: Or Control and Communication in the Animal and the Machine, românul Dr. Ștefan Odobleja (1902-1978), medic militar (membru post-mortem al Academiei Române, 1990), publică în două volume Psihologia consonantistă (1938, 1939), la Editura Maloine, Paris, în limba franceză (peste 800 de pagini). El stabilește legi generale pe care le aplică atât științelor naturii inerte, cât și științelor lumii vii, psihologiei și fenomenelor economico-sociale. Dr. Ștefan Odobleja face o descriere a funcțiilor psihologice folosind o schemă generală a unui sistem cibernetic, unde organele de simț, care primesc informații din mediu, reprezintă intrările (INPUT), iar mușchii sunt considerați ieșirile (OUTPUT). Odobleja face „pași peste granițele psihologiei“ trecând de la om la alte sisteme complexe (comunități, organizații sociale) etc., elaborând ideile centrale ale ciberneticii și modul de gândire cibernetic, inventând o nouă știință: cibernetica.

Fundamentarea modelelor pentru computing și dezvoltarea domeniului informatică se concretizează în perioada 1953-1954, când România ocupa locul III în lume, după SUA și URSS, în activitatea de cercetare privind teoria circuitelor de comutație după numărul de articole (Grigore C. Moisil, Activitatea CCUB, revista AMC, Editura Tehnică, nr. 13-14, 1970). Programe pentru sistemul național de informatică și conducere, dotarea cu tehnică de calcul sunt realizate în perioada 1971-1980 (1967, 1971, 1972).

Referitor la realizarea de calculatoare românești, este de subliniat că în perioada 1955-1957, România a proiectat și construit primul său calculator electronic numeric (calculatorul CIFA 1, în 1957), creat de un colectiv condus de ing. Victor Toma, la Institutul de Fizică Atomică (IFA) Măgurele. România este a opta țară din lume care a proiectat și a construit un calculator electronic (1957) și a unsprezecea țară din lume care a construit un calculator electronic cu tranzistoare (1963).

Apariția informaticii și dezvoltarea calculatoarelor electronice românești

„Informatica restabilește nu numai unitatea matematicilor pure și a celor aplicate, a tehnicii  concrete și a matematicilor abstracte, dar și cea a științelor naturii, ale omului și ale societății. Reabilitează conceptele de abstract și de formal și împacă arta cu știința, nu numai în sufletul omului de știință, unde erau întotdeauna împăcate, ci și în filozofarea lor“, spunea acad. Grigore C. Moisil (1906-1973).

Tot în cadrul proiectului ROINFO au fost finalizate studiile și cercetările „Despre începuturile informaticii mondiale și românești“ (http://www.c3.cniv.ro/?q=2020/prioritati). S-a elaborat un studiu privind prioritățile pe plan mondial în dezvoltarea domeniului Computing, în special evidențiind contribuțiile lui David Hilbert, Wilhelm Acherman, Alonzo Church, Kurt Gödel, Alan Turing, John von Neumann, Norbert Wiener, Noam Chomsky. S-a ajuns la concluzia că și România se poate mândri cu unele priorități în acest domeniu, scoțând în evidență contribuțiile următoarelor personalități: Gabriel Sudan, Ștefan Odobleja, Grigore C. Moisil, Tiberiu Popoviciu, Victor Toma, Wilhelm Löwenfeld, Iosif Kaufmann, Solomon Marcus, Sergiu Rudeanu. Studiile și cercetările se găsesc la adresa web de mai sus.

Ideea scrierii unei istorii a informaticii românești nu a apărut dintr-odată. La fel cum în natură fenomenele și procesele ce se desfășoară au nevoie de condiții și de timp pentru a apărea și a se exercita prin funcțiile lor, tot așa și conceperea și elaborarea unei istorii a informaticii românești a avut nevoie de timp și de unele condiții pentru: înțelegerea multiplelor și diverselor etape în apariția și dezvoltarea conceptului de Computing (=tehnică de calcul; metode și tehnici, echipamente etc. – hardware și software); testarea și utilizarea metodelor de rezolvare a problemelor folosind calculatorul, înțelegerea rolului și impactului informaticii teoretice în dezvoltarea științei și tehnologiei informației (IT); necesitatea utilizării facilităților oferite de calculator în dezvoltarea societății omenești, necesitatea utilizării calculatorului în toate domeniile de activitate pentru eficiența și optimizarea activităților; necesitatea utilizării noilor tehnologii oferite de calculator în sistemul educațional, utilizarea calculatorului în domeniul descoperirilor și cercetărilor din știință și tehnică etc. În perioada 2019-2020, au fost publicate: volumul I (Computing: Contextul internațional), care cuprinde capitolul 1, Contextul internațional la apariția și evoluția calculatoarelor; volumul II (Computing: Contextul național), care cuprinde, în continuare, capitolul 2, Contextul național privind fondarea informaticii românești; volumul III (Computing: Apariție și dezvoltare), care cuprinde, în continuare, 4 capitole (cap. 3-6): 3. Dezvoltarea industriei de calculatoare în România; 4. Grigore C. Moisil-Computer Pionieer, fondatorul informaticii în România; 5. Solomon Marcus, o viață dedicată matematicii și informaticii: 6. Pionierii informaticii românești – Universitatea din București; volumul IV (Computing: Dezvoltare și impact), care cuprinde, în continuare, 4 capitole (cap. 7-10): 7. Pionierii informaticii românești – Oameni și instituții; 8. Dezvoltarea și impactul informaticii în România; 9. Informatica și Cibernetica la Academia de Studii Economice (ASE); 10. Istoria informatizării în mediul preuniversitar românesc 1985-2018.

Articol de Marin VLADA, profesor universitar

Materialul integral poate fi citit în numarul 6-7, serie nouă, al revistei Tribuna învățământului.