Când școala se știe și nu se știe dacă va începe, semnele fiind că în cel mai bun caz va începe pe bucățele, o vorbă aruncată pe negândite de sus de tot în văzul și-n auzul tuturor e de natură să toarne gaz pe foc într-o situație și așa de strâmtorare și să amplifice o amenințare de felul ei îndoielnică, judecând după starea de confuzie în care e lansată: prim-ministrul explică o măsură bugetară de amânare a unei majorări salariale printr-un soi de parabolă ce s-a vrut a fi una de-alea, d-ale noastre, sindicatele din domeniul afectat, al educației, răspund cu o amenințare de închidere a școlii oricum închise, ministerul de resort demonstrează o creștere acolo unde fusese acuzată o scădere.
Orban zice să nu-ți dai banii de mâncare la cârciumă
Prim-ministrul Ludovic Orban explică neputința de moment a guvernului de a majora salariile din educație la începutul anului școlar, deși la începutul anului calendaristic banii pentru așa ceva fuseseră prevăzuți în buget: „Când îți scad veniturile, e ca într-o familie. Dacă îți scad veniturile și abia mai ai bani de mâncare, de plata chiriei, nu te duci să îți bei banii la cârciumă. Banii au fost prevăzuți în buget, dar între timp avem o altă categorie de cheltuieli care sunt absolut necesare. Față de bugetul initial, în sănătate a fost nevoie de o creștere de aproximativ 9 miliarde de lei pentru a face față provocărilor generate de epidemie”.
FSLI răspunde că „educația nu este cârciuma sistemului bugetar”
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) „atrage atenția membrilor Guvernului României, în mod special, ministrului finanțelor publice, Florin Cîțu, că intenția de a nu se acorda majorarea salarială începând cu data de 1 septembrie 2020 va fi o greșeală enormă, iar consecințele pot fi neplăcute. Anunțul este surprinzător, având în vedere că înalți demnitari din Guvernul României au afirmat că în Legea bugetului de stat pentru anul 2020, sunt cuprinse sumele necesare pentru această majorare. Cu două săptămâni înainte de începerea anului școlar 2020-2021, Guvernul României propune prin OUG privind rectificarea bugetară, să nu mai fie acordate majorările salariale prevăzute de lege, măsură care reprezintă o grea lovitură pentru cadrele didactice. Conform legislației în vigoare, personalul didactic ar fi trebuit să primească, de la 1 septembrie 2020 o creștere salarială medie de 14%, care ar fi însemnat o suplimentare a venitului net cu aproximativ 300 de lei. Chiar și această majorare salarială nu ar fi adus nivelul salariilor la cel îndreptățit, având în vedere importanța muncii prestate, asta pentru că Legea nr.153/2017 poziționează personalul didactic mult prea jos în grila de salarizare”.
FSLI reamintește Executivului că „pe durata semestrului al II-lea al anului școlar trecut, efortul fizic și intelectual al cadrelor didactice a fost foarte mare, în condițiile în care școala s-a făcut online, efort care va crește în anul școlar viitor” și cere „guvernului să renunțe la această decizie de a nu acorda majorarea salarială”, atrăgând atenția că semnalele din rândul colegilor „arată faptul că este foarte posibil ca deschiderea noului an școlar să fie pusă sub semnul întrebării, dacă nu vor fi acordate creșterile salariale anunțate”.
Președinte FSLI, Simion Hancescu, accentuează: „Guvernanții uită că atunci când au făcut apel la angajații din sistemul de educație să se implice în noul context generat de COVID-19, toți angajații au fost solidari și s-au implicat astfel încât elevii să nu aibă de suferit, să fie încheiată situația școlară a fiecărui elev și să fie susținute examenele naționale. Chiar dacă ne-am temut pentru noi și pentru familiile noastre, pentru elevi și pentru familiile lor, nu am lăsat garda jos și ne-am implicat în toate activitățile solicitate de Ministerul Educației Naționale. Acum, când e rândul cadrelor didactice să își primească drepturile, sunt pur și simplu lăsate în așteptare, pentru că înaintea lor sunt alții care contează sau pentru că altele sunt prioritățile bugetare. Nu e doar o încălcare a legii, ci o lipsă de asumare și o lipsă de respect și apreciere față de o categorie întreagă de oameni care sunt devotați față de profesia pe care o au. Cadrele didactice așteaptă această majorare nu pentru a o cheltui la cârciumă, dacă ar fi să facem o paralelă cu declarația premierului Ludovic Orban, ci pentru a se apropia de un trai normal, la care au dreptul. Cred cu tărie că aceasta situație este încă o dovadă a desconsiderării unui sector de activitate întreg. Guvernul Orban trebuie să găsească soluții să acorde majorarea salarială începând cu data de 1 septembrie 2020!”
FSE Spiru Haret vede o repetare a blocării creșterii salariale din 2008
Federația Sindicatelor din Educație Spiru Haret semnalează că în caz contrar majorării salariale, „apare un mare semn de întrebare privind implementarea oricărui scenariu pentru începerea anului școlar” și consideră că varianta bugetară propusă de guvern „seamănă izbitor de mult cu ceea ce s-a întâmplat în 2008, când cadrelor didactice li s-a mai refuzat o majorare salarială stabilită printr-o lege”.
Marius Ovidiu Nistor, președinte FSE Spiru Haret, apreciază că „prin acțiunile întreprinse în ultimele luni, s-a observat clar că actualul Executiv nu știe cum să gestioneze situația din învățământ. Faptul că ministrul finanțelor, Florin Cîțu, ne anunță acum că nu erau cuprinși în buget bani pentru majorările salariale stabilite prin lege este o minciună grosolană, în condițiile în care, după finalizarea bugetului pentru anul 2020, chiar el declara că fondurile sunt prinse în buget. În plus, prin proiectul făcut public ieri seară, se încalcă orice principiu al dialogului social, partenerii nefiind informați despre acestă intenție. Prin toate deciziile luate de la începutul pandemiei, acest Executiv a demonstrat că nu este interesat/capabil să găsească soluții viabile pentru sistemul educațional, fiind preocupat doar de aranjamente politice. Un exemplu în acest sens este schimbarea peste noapte a inspectorilor școlari și a directorilor pe criterii de apartenență politică. La ora actuală, începerea cursurilor este pusă sub semnul întrebării – nu numai de angajați, care pot bloca începutul anului școlar, ci și de Guvern, care nu reușește să vină cu soluții clare, coerente. Se clamează achiziția de laptopuri/tablete pentru elevi, însă acestea vor ajunge cel mai devreme în luna octombrie; multe din cadrele didactice nu au participat la cursuri de formare pentru predarea online, nu pentru că nu au dorit, ci pentru că nu li s-a oferit posibilitatea; până la ora actuală, nu există niciun proiect prin care cadrelor didactice să li se pună la dispoziție echipamente IT pentru desfășurarea orelor online. Prin toate (IN)deciziile din ultima perioadă, Guvernul pune sub semnul întrebării atingerea dezideratelor din proiectul „România Educată“ al Președintelui României și vrea să transforme țara într-o ROMÂNIE neEDUCATĂ. Sper însă că, în al 12-lea ceas, Guvernul se va trezi și, analizând ceea ce s-a întâmplat în 2008, își va reconsidera poziția față de angajații din învățământ“.
De asemenea, FSE Spiru Haret consideră că „acțiunile actualului guvern vin să arate că, de fapt, învățământul continuă să NU fie o prioritate națională și că nu se dorește finanțarea corespunzătoare a sistemului de învățământ (se anulează drepturi instituite prin lege; pentru a se încadra în costul standard, unitățile de învățământ trebuie să constituie formațiunile de studiu la nivel maxim și chiar peste, ajungându-se astfel la clase de 35-40 de elevi; avem deficit de personal atât didactic de predare, cât și didactic auxiliar și nedidactic; se desființează centre de excelență, se disponibilizează personal, se dorește renunțarea la unele materii – totul din rațiuni pur economice). Și toate acestea după ce, la începutul acestui an, la Palatul Cotroceni, în prezența Președintelui și a membrilor guvernului, reprezentanții OECD au atras atenția asupra necesității creșterii alocațiilor bugetare pentru educație”.
Ministerul Educației și Cercetării demonstrează că rectificarea bugetară aduce totuși o suplimentare
Ministerul Educației și Cercetării arată că prin rectificarea bugetară i-au fost alocați 551,4 milioane de lei, cu prioritate, pentru achiziție „de echipamente electronice pentru elevi și cadre didactice, în vederea participării la activități de e-learning, precum și pentru lucrări de execuție și proiectare a 59 de grădinițe”. Pentru învățământul sunperior, „s-a decis majorarea cheltuielilor din venituri proprii cu suma de 370,50 de milioane de lei, asigurată prin majorarea veniturilor cu suma de 229,72 de milioane de lei, respectiv reglementarea utilizării disponibilităților din anii anteriori, în limita sumei de 140,78 de milioane de lei”. Ministerul consideră că „rectificarea bugetară pozitivă pentru educație este o măsură esențială de sprijin în vederea reluării activității școlare/universitare în această toamnă, în condiții de acces egal și siguranță sanitară pentru toți elevii, studenții și profesorii, având în vedere contextul pandemic provocat de virusul SARS-CoV-2”.
Cât privește discuția aprinsă în jurul majorării salariale, Ministerul Educației și Cercetării argumentează că devansarea salarială în discuție se menține, numai că primește un termen puțin mai încolo: „(…) aplicarea devansată a nivelului de salarizare stabilit pentru anul 2022, pentru personalul didactic de conducere şi personalul de îndrumare și control din învățământ, potrivit prevederilor art. 38 alin. (41) lit. c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, va intra în vigoare de la 1 septembrie 2021. Majorarea era prevăzută în Legea salarizării pentru anul 2022, dar a fost devansată și majorările au fost acordate mai devreme, ceea ce înseamnă că de la 1 ianuarie 2020 salariile pentru profesori au crescut cu 8% (prima tranșă). Practic, majorarea de 16% (tranșele a doua și a treia), care semnifică atingerea nivelului majorărilor prevăzute pentru anul 2022 și care a fost mutată pentru 1 septembrie 2020 (devansată, deci, cu doi ani), este acum prevăzută pentru 1 septembrie 2021. Mai exact, se menține un grafic de acordare a majorărilor stabilite inițial pentru anul 2022, mai devreme cu un an față de ceea ce s-a decis în Parlament”.
