Patriarhia Română ia act cu mâhnire de decizia Curții Constituționale a României, discriminatorie și umilitoare pentru ora de religie. Nu comentăm acum contextul sau împrejurările în care a fost luată această decizie, ci așteptăm publicarea motivației acestei decizii.
Decizia Curții Constituționale din 12 noiembrie 2014, prin care este admisă excepția de neconstituționalitate și se constată că dispozițiile art. 9, alin. (2), teza întâi din Legea învățământului nr. 84/1995 și dispozițiile art. 18, alin. (2), teza întâi din Legea educației naționale nr. 1/2011 sunt neconstituționale, presupune deopotrivă aspecte de ordin juridic și implicații care vizează atitudini de conștiință, la nivel personal și comunitar.
Textul declarat neconstituțional, în vigoare de aproape 20 de ani, este următorul: „La solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinților sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul poate să nu frecventeze orele de religie”.
O majoritate a Curții Constituționale, neprecizată încă, a cărei motivație urmează să o cunoaștem oficial doar după publicarea deciziei în Monitorul Oficial, partea I, a schimbat jurisprudența existentă într-un mod surprinzător și contrar tradiției constituționale și legislative a României de până la acest moment. Astfel, decizia Curții Constituționale induce ideea solicitării în scris de către părinți a studierii Religiei de către copiii lor în școlile de stat.
Ne exprimăm surprinderea că, în cazul unei alte spețe cu același reclamant și având același obiect, Curtea Constituțională a României, prin Decizia nr. 306/2012, a respins aceeași excepție de neconstituționalitate fără nicio opinie separată.
Considerăm că, în lipsa oricărei modificări legislative sau constituționale în domeniu de la ultima hotărâre având același obiect, schimbarea radicală a jurisprudenței Curții Constituționale constituie o substituire a acesteia în activitatea legiuitorului, renunțând la modelul deja consacrat în România. În acest sens reamintim că, în contextul legislativ european, în mai multe țări ale Uniunii Europene este asumată o perspectivă similară cu cea precizată în legislația românească (disciplină obligatorie, predată confesional, cu posibilitatea de a nu participa, la solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinților sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor): Austria, Cipru, Finlanda, Germania, Grecia, Irlanda, Malta.
Referitor la atitudinea de conștiință, se deduce că Decizia Curții Constituționale din 12 noiembrie 2014 transferă toată responsabilitatea de decizie asupra părinților doar în cazul orei de religie, nu și al altor discipline școlare. Este evident că se încearcă descurajarea participării elevilor la ora de religie prin măsuri birocratice excesive pentru majoritatea părinților acestora, favorizând, în schimb, o minoritate care nu acceptă ora de religie, deși învățământul religios este garantat de Constituție.
Într-o societate marcată de fenomenul secularizării și al indiferentismului religios, formarea și cultivarea unei conștiințe vii și mărturisitoare a valorilor credinței și ale familiei tradiționale devin realități tot mai incomode.
Desigur, Biserica nu poate contesta juridic în România această decizie, dar ea nu se lasă intimidată și descurajată, ci va intensifica atenția și acțiunea ei pe diferite planuri pentru apărarea și promovarea valorilor credinței creștine în societatea românească de azi, agresată sistematic de secularismul antireligios, sub pretextul apărării libertății de conștiință. De aceea, îi asigurăm pe părinții credincioși care doresc o educație creștină a copiilor că vor avea în Biserică un aliat fidel în apărarea și promovarea valorilor eterne ale credinței creștine ortodoxe, proprii poporului român, profund religios, prețuind dorința lor de-a nu reduce educația copiilor la orizonturi limitate și efemere.
Decizia Curții Constituționale privitoare la ora de religie marchează o nouă provocare pentru misiunea Bisericii în societatea românească. Din acest motiv, Biserica Ortodoxă Română cheamă pe toți credincioșii ei să apere și să promoveze valorile credinței creștine și ale spiritualității românești, în relație cu instituțiile publice și cu societatea românească în general.
Biroul de Presă al Patriarhiei Române